cooperative agricole - REVISTA FERMIERULUI

Ministerul Agriculturii anunță lansarea, în 13 iulie 2020, a sesiunii de depunere a proiectelor în cadrul Măsurii 4 - Investiții în active fizice - Submăsura 4.2 – „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole – componenta investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană”, cu o alocare de totală de 12.930.334 euro.

„Scopul submăsurii 4.2 vizează înființarea unităților de sacrificare în zona montană și a componentelor de procesare și comercializare în contextul lanțului integrat, introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse și procese, aplicarea măsurilor de protecție a mediului inclusiv scăderea consumului de energie și a emisiilor GES, promovarea investițiilor pentru producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile, creșterea numărului locurilor de muncă. Beneficiarii sunt întreprinderile definite conform legislației naționale în vigoare, cooperativele, precum și grupurile de producători constituite în baza legislației naționale în vigoare”, precizează un comunicat de presă al MADR.

Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și grupuri de producători/cooperative/societăți cooperative și de 40% pentru alte întreprinderi și nu va depăși 300.000 euro/proiect.

Detaliile cu privire la condițiile de eligibilitate, tipul sprijinului și principiile de selecție sunt în Ghidul Solicitantului aferent submăsurii 4.2 – „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole – componenta investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană”, disponibil la adresa:

https://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_investitii_prin_pndr_sm_4_2_procesare_produse_agricole

Mai multe informații despre această submăsură din PNDR 2020, aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/4566-banii-europeni-din-submasura-4-2-sprijin-pentru-investitii-in-procesarea-marketingul-produselor-agricole-doar-pentru-anumite-proiecte.html

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat versiunea finală a Ghidului solicitantului pentru submăsura 4.2 – „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Ghidul poate fi consultat pe pagina de internet a agenției, www.afir.info, secțiunea Investiții PNDR. Submăsura 4.2 are o alocare financiară totală de 12 milioane de euro. Inițial, prin luna mai a acestui an, AFIR anunțase că depunerea proiectelor pe această submăsură din PNDR 2020 va începe în iunie. Deocamdată a fost anunțată publicarea ghidului, nu și o dată pentru lansarea sesiunii de depunere a proiectelor.

Valoarea maximă a fondurilor nerambursabile va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și grupuri de producători/cooperative/societăți cooperative și 40% pentru alte întreprinderi și nu va depăși 300.000 euro/proiect.
Intensitatea sprijinului nerambursabil se va putea majora, suplimentar, cu 20 de puncte procentuale, în anumite cazuri (de exemplu: pentru investițiile colective – proiecte depuse de cooperative/societăți cooperative sau grupuri de producători).

AFIR precizează că în viitoarea sesiune de primire a proiectelor se vor finanța doar proiectele de înființare a unităților de sacrificare (abatoare de capacitate mică, centre de sacrificare) și înființarea de unități de procesare carne și investiții privind marketingul produselor din carne (etichetare, ambalare).
Sunt eligibile și cheltuielile privind producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile (solară, eoliană, geotermală), a energiei produse cu ajutorul pompelor de căldură, în cadrul unității procesatoare (inclusiv în cadrul unității de sacrificare) exclusiv pentru consumul propriu. Totodată, sunt eligibile investițiile pentru îmbunătățirea eficienței energetice, ca operațiuni din cadrul unui proiect mai mare de investiții.
Sunt permise doar investiții noi pentru componenta de abatorizare sau pentru investiții noi în alte componente aferente lanțului integrat, însoțite de componenta de abatorizare. Astfel, investițiile în componenta de abatorizare sunt obligatorii indiferent de tipul de investiție vizat prin proiect.
Solicitanții care dețin componente ale lanțului integrat, altele decât cea de abatorizare (depozitare, procesare, comercializare), pot depune proiect doar pentru investiții în componenta de abatorizare și componentele lipsă care țin de activitatea de abatorizare (de exemplu: recepție).
Dintre cheltuielile eligibile, AFIR le amintește pe cele aferente investițiilor corporale, pe cele pentru înființarea unităților de sacrificare sau pe cele pentru construcții destinate protecției mediului.
În cadrul submăsurii 4.2, sunt sprijinite investițiile localizate în zona montană, conform Anexei 3 la Ghidul solicitantului „Lista UAT din zonele montane” (UAT marcate cu abrevierea ANC‐ZM).
Solicitanții eligibili pentru sprijinul acordat prin Submăsura 4.2 sunt întreprinderile, cooperativele și grupurile de producători care realizează investiții corporale și necorporale pentru procesarea și marketingul produselor agricole cuprinse în Anexa I la Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), cu excepția produselor pescărești.

Publicat în Știri

„Uniunea Salvăm Țăranul Român” solicită prelungirea Programului „Tomata” până la data de 15 iulie 2020 avându-se în vedere condițiile climatice dificile cu care s-au confruntat cultivatorii de tomate din spații protejate, amplificată și de situația generată de COVID-19. Reamintim că, termenul limită de valorificare a producției de roșii cultivate în spații protejate este 15 iunie 2020, inclusiv.

Măsura solicitată de organizațiile care compun „Uniunea Salvăm Țăranul Român” ar conduce la valorificarea la maximum a investiției în această cultură, oferind în piață roșii românești o perioadă mai lungă de timp, evitându-se totodată apariția fraudelor sau a implementării unor procedee de maturare forțată a producției. „Prin prelungirea Programului „Tomata” am lega producția de tomate din spații protejate cu cea de câmp, creând continuitate în producție și menținerea pieței cu produse autohtone, în defavoarea importurilor”, precizează Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.

Potrivit caracterizării agrometeorologice emisă de Agenția Națională de Meteorologie, în luna mai și începutul lunii iunie 2020 au fost temperaturi deosebit de scăzute pentru această perioadă a anului, lucru care a afectat în mod serios cultura de tomate în spații protejate, mai ales prin fenomenul de avortare a florilor și slaba polenizare. „Acest lucru afectează și cantitativ producția, pierzându-se o inflorescență din trei, generând pierderi de peste 30% din producția așteptată. Pentru a recupera, cultivatorul lasă și o a patra inflorescență, dar care nu va putea fi recoltată până la 15 iunie 2020, termenul prevăzut de Schema de ajutor de minimis pentru tomate. În acest an, fermierii s-au confruntat și cu fenomenul de îngheț târziu de primăvară, care a dus la pierderea parțială sau totală a unor culturi de tomate. 2020 este primul an în care se solicită comercializare a minimum 3 kg de tomate pe metrul pătrat, o creștere cu 50% fața de anii anteriori, iar termenul de valorificare a cantității minime a rămas tot 15 iunie. De asemenea, observăm un dezinteres total pentru producătorii de tomate în spații protejate din România și pentru micii fermieri din partea Ministerului Agriculturii, care nu a răspuns la solicitările noastre transmise pe 27 mai, respectiv pe 24 aprilie 2020”, arată Ion Păunel.

Membrii „Uniunea Salvăm Țăranul Român” sunt: Federația Sindicatelor Democratice din Agricultură (Tudor Dorobanțu – președinte); Federația Națională a Lucrătorilor (Horațiu Raicu – președinte); Sindicatul Producătorilor Agricoli Olt (Ion Păunel – președinte); Asociația Legum-Ro-Fruct Sud-Vest Oltenia (Gogu Lucian - secretar general); Asociația Femeilor din Mediul Rural Olt (Simona Popa – președinte); Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice Buzău (Costel Vânătoru); Cooperativa Agricolă Lunca Someșul Mic (Anca Marcu - director executiv); Cooperativa Agricolă Legume de Vidra (Victor Lăcătuș - director executiv); Cooperativa Agricolă Legume de Glodeanu Sărat (Claudiu Breazu – președinte); Cooperativa Agricolă Roșiori de Ialomița (Valentin Cristea – președinte); Cooperativa Agricolă Ialomițeana (Roxana Roșculeț – președinte); Federația Uniunea Producătorilor Agricoli și Organizațiilor Interprofesionale. 

Publicat în Horticultura
Miercuri, 22 Aprilie 2020 19:49

Goi în fața unui inamic invizibil

Lumea s-a oprit în loc. Pentru câtă vreme, nu se știe. Și totuși, sunt sectoare ale economiei care trebuie să meargă, să producă în continuare. Agricultura ne asigură hrana, fermierii trebuie să lucreze pământul ca să avem noi, toți oamenii, ce pune pe masă. Însă și pe agricultori, de la cel mai mic la cel mai mare, i-a lovit noul tip de coronavirus, acest inamic al omenirii care „nu se vede, nu se simte și nu are miros”.

COVID-19, pentru care medicina nu are momentan soluții, nu este singura problemă a agriculturii autohtone. Seceta, gerul de pe la jumătatea lunii martie, care ba se dă plecat, ba revine, lipsa de reacție a Ministerului Agriculturii și lipsa unei strategii agricole ne arată un viitor sumbru pentru agricultură și, implicit, pentru masa noastră cea de toate zilele.

Micii producători se plâng că nu mai au unde să-și vândă legumele, produsele lactate sau din carne. Piețele agroalimentare au rămas, în mare parte, deschise, dar consumatorul nu le mai frecventează, preferă magazinul de la colțul blocului ori supermarketul. În livezi, înghețurile târzii din această primăvară afectează producția de fructe.

Mulți agricultori au luat măsuri de izolare a angajaților în ferme, au cheltuit sume importante de bani, care nu erau în planul de afaceri al acestui an, pentru a le asigura angajaților cazare și toate condițiile ca să meargă afacerea mai departe, ca să producă hrană.

De la Uniunea Europeană, vin vești că agricultura fiecărui stat membru va fi sprijinită în această perioadă dificilă. Ministerul Agriculturii din România tace...

Ce văd eu acum? Că această criză globală, comparativ cu alte țări, pe noi, românii, ne-a prins „în pielea goală”. Nu vreau să vorbesc de medicină, de alte industrii, pe toți ne-a prins dezbrăcați pandemia de COVID-19. Vreau să vorbesc de sectorul agroalimentar, care ar trebui să fie unul strategic pentru siguranța națională.

Lipsa unei strategii în domeniul agroalimentar ne va costa scump. Dependența de importuri s-ar putea să ne lase fără a avea ce pune pe masă. Când spun importuri, nu mă refer doar la produsul finit. România nu-și acoperă, de pildă, necesarul de carne de porc din producția internă. Crescătorii de porci, să nu uităm, încă se luptă cu pesta porcină africană. Nu avem suficiente ferme de reproducție, purceii pentru îngrășat vin din afara țării. Veneau, că cine știe ce și cum o mai fi. Hrana animalelor vine de peste granițe. Da, avem fabrici care ar putea produce șroturi de soia, de floare. Însă acestor fabrici le lipsește materia primă. Cu alte cuvinte, România nu prea produce soia. Se pare că, oricum, e mai convenabil să se importe șroturi decât să se producă aici. Spuneam mai sus „strategie”. M-ar putea contrazice vreun guvernant? În 30 de ani, crescătorii de porci, ăștia câțiva care mai există azi, nu au reușit din propriii bani ori cu ajutor de la bănci, ori cu bani europeni, să investească în reproducție, iar azi n-avem grăsuni. Poate, dacă ar fi existat guvernanți, politicieni care să gândească strategii, așa cum fiecare afacere are planuri, măcar pe termen scurt și mediu.

E secetă. Dacă nu plouă în viitorul foarte apropiat, mii de hectare cu grâu, rapiță, orz se vor întoarce. De irigat, se irigă o suprafață infimă. Sunt fermieri care și-au făcut puțuri, au lacuri în apropierea terenurilor agricole. Ei, bine, pentru ei apa nu e gratuită precum cea care vine din canalele de pe vremuri. Aceștia de ce n-ar beneficia de ajutoare de la stat? Strategiile lipsesc!

Lipsa de asociere a agricultorilor e posibil să-i ducă pe mulți la faliment. Dacă ar fi existat cooperative, în care fiecare membru să vândă o parte din producție prin cooperativă, prin magazinul propriu, prin intermediul marilor lanțuri de magazine și o altă parte în piața agroalimentară, la ora asta micii producători n-ar mai fi fost atât de înspăimântați că vor dispărea, că li se strică marfa în sere și solarii. În astfel de momente se vede necesitatea asocierii, de care mentalitatea îi ține departe pe români.

Sunt exemple prin țară care ne arată clar că gospodărirea organizată la scară mai mică, la nivel de comună, sate, este mai ușoară, sigură, benefică. Acum, cei care au ales să-și gospodărească micile afaceri împreună asigură hrana comunităților lor, în condiții sanitar-veterinare sigure. 

Acum înțelegeți de ce e nevoie de asociere în agricultură? Pentru că, în astfel de perioade, nu prea ai vreo șansă să ieși singur pe piață, pentru că nu mai ai piață. Autoritățile realizează, în aceste momente, de ce e necesară o strategie agricolă pe termen scurt, pe termen mediu și pe termen lung? De ce să se pompeze bani în cercetare? Simplu, pentru că astăzi te uiți la grâu și-l vezi cum moare, te uiți că se închid granițele și nu mai ai de unde aduce sămânță, pesticide, îngrășăminte, furaje. Dacă țările mari exportatoare de legume, de exemplu, vor opri exporturile, iar noi nu ne vom mai putea asigura necesarul intern deoarece virusurile și clasa politică omoară producătorul?

Știți ce mi-a zis un austriac, acum, când ne-a văzut cât ne plângem că n-avem unde vinde legumele? Fix asta: „Nu vă mai văitați, puneți mâna și vă asociați. Doar așa puteți sta la masa negocierilor cu cei din lanțurile de supermarketuri. Doar așa produsele pot ajunge în farfurii!”.

În Austria, și nu doar acolo, asociațiile/grupurile de producători/cooperativele sunt regionale, au firme de logistică (depozitare, sortare, ambalare, distribuție), au marketing, au departament de vânzare, toate fiind controlate de fermieri, de toți membrii asociați. Producătorul își vede de fermă, iar specialiștii angajați au grijă ca legumele, fructele, spre exemplu, să ajungă pe rafturile magazinelor.

Totuși, nu putem da vina doar pe producător și pe mentalitate. În opinia mea, statul e cel mai mare vinovat. Pentru că, repet, în 30 de ani niciun guvernant n-a făcut și nici măcar n-a gândit vreo strategie pentru sectorul agroalimentar. Au făcut o lege a cooperativelor care se tot modifică, care ba are, ba n-are norme de aplicare. O lege, și aia beteagă, nu se poate numi strategie.

Autoritățile o să spună că au un buget pentru 2020, că sunt aprobate programele guvernamentale care prevăd ajutoare de stat. Suntem într-o criză fără precedent, planeta întreagă se luptă cu un inamic necunoscut. Prin urmare, trebuie regândite toate ajutoarele statului. Așa cum fermierii au grijă să asigure hrana în aceste momente grele, tot astfel Ministerul Agriculturii trebuie să vină cu măsuri concrete, reale, astfel încât să avem și la anul ce să punem pe masă. Este criză, guvernanții trebuie să-și întoarcă fața către agricultură și să direcționeze banii necesari acolo unde este nevoie de ei, pentru a nu mai depinde de importuri pe viitor, pentru a nu mai sta goi în fața altei crize.

Întreaga clasă politică trebuie să se așeze la masă cu Agricultura pentru a construi strategii pentru fiecare sector în parte. Altfel, oricâte haine de firmă vom avea pe noi și după pandemie, în realitate vom continua să fim datori, săraci și cu mâinile întinse către cei bogați.

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția print - aprilie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Editorial

În aceste zile, producătorii de legume se confruntă cu probleme deosebite și fac apel către autorități să adopte urgent măsuri care să-i salveze de la faliment. Din cauza crizei provocate de noul coronavirus, legumicultorii își văd marfa cum se duce pe apa sâmbetei. Uniunea Salvați Țăranul Român susține că prețurile în piețele angro sunt cele mai mici din ultimii 20 de ani, iar vânzările sunt infime. De pildă, zece legături de ceapă costă un leu, la fel zece legături de ridichii, castraveții cornichon se vând cu 2 lei/kg, salata 0,8-1 leu/bucată.

De asemenea, legumicultorii afirmă că în principalul segment, culturi în spații protejate, sere/solarii, prin hotărâre de guvern s-a stabilit un plafon cu mult sub nivelul anului trecut, iar producătorii și-au conceput bugetul pentru 2020 luând în calcul suma de 7.600 euro/ha, nivel practicat și în anii 2017, 2018, sperând chiar la mărirea plafonului în acest an. „Timpul nu se scurge în favoarea producătorilor. Marfa este perisabilă, în solarii/sere îi așteaptă culturi ajunse la maturitate și culturi care trebuie să fie înființate. Ca și cum nu era destul, peste noapte, a venit și zăpada mieilor cu temperaturi de sub zero grade Celsius, care înseamnă costuri suplimentare pentru încălzire. Fermierii sunt la capătul puterilor, chiar dacă sunt clădiți dintr-un aliaj călit de vremuri și vreme. Sunt oameni cu frica lui Dumnezeu, conștienți că este criză în toată lumea, dar când văd că lucrurile în țările europene se mișcă în sectorul agricol cu o viteză incredibilă, își dau seama că singura lor șansă este ca și guvernul țării noastre să adopte măsurile de urgență înainte de a fi prea târziu. Pentru a nu pierde lupta cu legumicultura, rugăm guvernanții la o mai mare aplecare asupra problemelor reale din acest sector, identificarea soluțiilor viabile și sustenabile. Cerem să se importe doar produsele deficitare, iar restul să fie achiziționat de la fermierii români”, arată Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.

Inițiatorii Grupului Uniunea Salvați Țăranul Român adresează guvernanților următoarele întrebări:

  • Sectorul legumicol nu mai este o prioritate pentru acest guvern, ținând cont de faptul că în anul 1990 suprafața de sere era de 2.460 ha, iar astăzi suprafața este sub 150 ha?
  • Cine și ce suprafață a notificat România Comisiei Europeane?
  • De ce a fost redus plafonul alocat sprijinului cuplat în spații protejate?
  • Ce subvenții primesc fermierii europeni în sectorul legumicol?
  • În temeiul nou-adoptatului Cadru temporar pentru ajutoare de stat, fermierii pot beneficia de un ajutor maxim de 100.000 euro/fermă și 800.000 euro/societate de prelucrare și comercializare. Care este poziția guvernului față de aceste scheme de ajutor și care sunt criteriile de acordare?
  • Ce soluții de susținere a identificat guvernul pentru fermierul care nu își poate comercializa produsele? Ce documente sunt necesare pentru demonstrarea cantității pierdute și cine le întocmește?

Precizăm că inițiatorii Grupului Uniunea Salvați Țăranul Român sunt: Claudiu Breazu - președinte Cooperativa Agricolă Legume De Glodeanu Sărat și reprezentantul bazinului legumicol Glodeanu Sărat (Buzău); Tudor Dorobanțu - președinte Federația Națională a Sindicatelor Democratice din Agricultură; Roxana Roșculeț - președinte Cooperativa Agricolă Ialomițeana și reprezentant al bazinului legumicol Ialomița; Ion Păunel - președinte Sindicatul Producătorilor Agricoli Olt; Aurel Tănase - președinte OIPA Legume-Fructe Prodcom; Mircea Bujor - președinte Organizația de Producători Tomate Com.

Publicat în Horticultura

Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune autorităților o serie de măsuri specifice care, în această perioadă deosebit de dificilă pe care o traversăm la nivel global, ar putea preîntâmpina disfuncționalități și blocaje majore în aprovizionarea populației cu hrană. În agricultură, personalul nu poate lucra de acasă și nici nu poate lua concediu de odihnă, dat fiind ciclul de producție. „Măsura șomajului tehnic are impact atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung și afectează toate părțile implicate de la fermieri, prin restrângerea activității, până la personal – consumator de bunuri de larg consum și plătitor de taxe – prin restrângerea veniturilor. De aceea, conștienți fiind că se impun măsuri speciale de ajutor pentru fermele în carantină (inventarierea și localizarea acestora, pachet de măsuri de sprijin), considerăm că libera circulație a persoanelor angajate în agricultură și activități conexe nu trebuie îngrădită inutil. Toate măsurile de urgență trebuie gândite în scopul de a se evita deplasarea suplimentară a fermierilor, pentru ca aceștia să fie concentrați pe lucrările agricole, să rămână în ferme și pe parcelele pe care lucrează”, arată confederațiile și asociațiile membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

România este o țară preponderent agricolă. 45% din populație locuiește în mediul rural și 20% din angajații României lucrează în sectorul agroalimentar. Omenirea are nevoie de hrană, iar la nivel local, fermele din România pot asigura o parte importantă din necesarul agroalimentar. „Având în vedere aceste premise și în condițiile actuale, guvernate de teama consumatorilor, fermierilor și procesatorilor pe fondul răspândirii COVID-19, se impune declararea sectorului agroalimentar ca strategic de siguranță națională”, precizează un comunicat de presă al alianței formată din organizații profesionale din sectorul agroalimentar.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune:

„1. Menținerea deschisă a canalelor logistice de aprovizionare rapidă printr-un culoar verde la nivel național, comunitar și extracomunitar cu semințe, îngrășăminte, pesticide, motorină, piese de schimb și alte materiale necesare desfășurării activității de producție agricole și alimentare, pentru contractele aflate în desfășurare și pentru noi comenzi/contracte. Asigurarea finanțării pe termen scurt prin menținerea deschisă a canalelor logistice de livrare printr-un culoar verde la nivel național, comunitar și extracomunitar pentru valorificarea producției aflate pe stoc. Stimularea aprovizionării cu produsele alimentare locale, pentru a preveni răspândirea virusului, a asigura securitatea, siguranța statelor membre și supraviețuirea operatorilor economici autohtoni.

2. În condițiile restricțiilor impuse de actuala stare de urgență, care generează implicit întârzieri în furnizarea de inputuri pentru fermieri, în special pentru zonele în care se utilizează tratamentul cu substanțe din familia neonicotinoidelor, propunem găsirea de soluții în fermă pentru tratamentul semințelor. Lipsa protecției pentru semințele de floarea-soarelui ar trebui, de asemenea, analizată în privința oportunității ca autorizarea de urgență să fie extinsă si pentru aceasta cultura strategică.

3. Continuarea și îmbunătățirea/flexibilizarea măsurilor de subvenționare a asigurărilor agricole din PNDR.

4. Stimularea digitalizării urgente a instituțiilor statului în relația cu operatorii economici. În mod special, prin această măsură, solicităm primirea în regim de urgență a cererilor APIA în sistem online și eliberarea extrasului pentru a putea obține credite în vederea înființării și menținerii ciclului de producție agroalimentară. Amânarea depunerii cererilor de plată APIA dezavantajează producătorii pentru că va întârzia încasarea banilor și le va crea dezechilibre financiare și mai mari.

5. Achitarea în regim de urgență de către APIA a tuturor sumelor restante față de beneficiari. În mod expres, plata integrală în regim de urgență aferentă trimestrului 4 – 2019/ accelerarea plății pentru trimestrul 1 -2020 (autorizarea agentului APIA dedicat fermei respective să primească în regim de urgență aceste dosare).

6. Asigurarea finanțării rapide a fermierilor prin rambursarea imediată a sumelor din TVA. Fermierii sunt supuși livrărilor de produse cu taxare inversă, motiv pentru care au tot timpul TVA de rambursat de la bugetul statului.

7. Debirocratizarea și simplificarea legislației privind funcționarea, autorizarea și prelungirea automată, pentru 6-9 luni, a autorizațiilor de funcționare existente. Exemplu: Modificarea în regim de urgență a Ordinului nr. 1171/2018 emis de Ministerul Mediului pentru a se reveni la valabilitatea autorizației de mediu pentru o perioadă de minimum 5 ani, fără a mai fi nevoie de viză anuală deoarece nu se modifică condițiile de fond ale autorizării. Din cauza acestui Ordin, există un blocaj și neclarități în teritoriu. Anul trecut a durat 5-6 luni de zile o reautorizare. În prezent nu există procedură internă a APM și se cere depunerea dosarului complet ca și cum acum te-ai autoriza pentru prima dată. Prin restricțiile impuse de situația de urgență nu se poate pune în aplicare activitatea birocratică solicitată de APM și Ministerul Mediului. În același sens, solicităm prelungirea autorizațiilor utilizării produselor de protecția plantelor specifice condițiilor României, care si-au dovedit eficiența și bune rezultate pentru fermieri. Simplificarea procedurii de achiziții publice prin SEAP/SICA în perioada stării de urgență. Solicităm modificarea art.43, alin. 3 lit. a din Legea Achizițiilor Publice astfel încât plafonul pentru produse și servicii achiziționate prin licitație simplă sa fie majorat la 400.000 – 500.000 lei, în loc de 100.000 lei.

8. Compensarea datoriilor agenților economici reprezentând taxe, impozite, contribuții față de bugetul statutului cu sumele reprezentând creanțe ale agenților economici față de stat (TVA, concedii medicale, alte sume de recuperat).

9. Bonificații (5-10%) pentru contribuabilii care își plătesc obligațiile în termen.

10. Urgentarea acordării de ajutoare de stat în baza art. 107 (3) b din TFUE – Proiect de interes european comun sau să remedieze perturbări grave ale economiei unui sau unor state membre.

11. Urgentarea implementării INVEST EU pentru finanțarea proiectelor de importanță strategică europeană. România poate deveni principalul producător de soia și derivate, din UE și asigura împreună cu celelalte state până la 50% din necesarul proteic la nivel european. Pentru a atinge obiectivul, este nevoie de creșterea suprafețelor irigate, inclusiv acolo unde nu există infrastructură, daca analizele dovedesc o activitate profitabilă.

12. Limitarea răspândirii focarelor de pestă porcină africană, mai ales prin controlul asupra principalului vector de propagare, porcii mistreți.

13. Stimularea cooperativelor agricole să devină hub-uri locale. Cooperativele agricole sunt o sursă de reziliență a fermierilor în fața acestei crize. Ele și-au dovedit succesul și rezistența pe timp de criză în majoritatea statelor cu agricultură dezvoltată. Desfășurarea greoaie a fluxurilor financiare și comerciale va duce la necesitatea depozitării în țară a întregii sau a celei mai mari părți a producției agricole, precum și la necesitatea intensificării la nivel național a tuturor activităților care aduc valoare adăugată.

14. Elaborarea urgentă a unui ghid pentru starea de urgență COVID-19 dedicat agriculturii. Ghidul de informare a fermierilor ar trebui realizat împreună cu asociațiile de profil și transmis electronic prin intermediul mass-media și al structurilor asociative specifice.

15. Informări regulate ale populației de către epidemiologi, institute de cercetare în domeniu prin care să se explice modul de propagare a virusului, modalități de prevenire, măsuri care trebuie luate, estimări privind durata și amploarea pandemiei pentru a calma și preveni haosul. Ne manifestăm disponibilitatea să discutăm cu factori de decizie și cei responsabili de implementarea măsurilor pentru a furniza input real și concret din teritoriu pentru a ne asigura că măsurile luate vor avea efectul așteptat.”

Dreptul la hrană este o componentă a drepturilor omului cuprinsă în „Declarația Universală a Drepturilor Omului” din 1948 și care a fost inclusă și în „Convenția Internațională privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale” din 1978. Conform GC-12 (General Comment No. 12) a CESCR (Un Committee on Economic, Social and Cultural Right) dreptul la hrană este definit ca „dreptul fiecărui bărbat, femeie, copil, singuri sau în comunitate cu alții, de a avea acces fizic și economic, în orice timp, la o hrană adecvată sau la mijloace pentru procurarea acesteia, în condiții de demnitate umană”.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din următoarele organizații profesionale: Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - PRO AGRO; Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR; Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Producătorilor de Porumb din România – APPR.

Publicat în Comunicate
Vineri, 28 Februarie 2020 00:01

Uniţi, vom fi mai puternici!

Dumitru Manole, fermier – Amzacea, județul Constanța:

Plafonarea subvențiilor este o problemă comună fermierilor mari și mijlocii. În contextul în care se conturează, contribuind și organizațiile, Planul Național Strategic 2021-2027, fermierii vor ca toți factorii decidenți să țină cont și de nevoile acestor ferme care s-au creat cu multă muncă și în mulți ani. Pentru a se dezvolta însă, agricultorii români trebuie să înțeleagă că trebuie să se oprească din a mai vinde materia primă și să înceapă a produce produse finite care aduc plusvaloare.

Începând cu 2007, o parte a ţărilor din Europa de Est a fost discriminată. Când spun „discriminată”, mă refer la plata unică pe suprafaţă. Dacă pentru exploataţiile agricole, şi dau nişte nume la întâmplare, din Franţa, Italia, Germania, plata unică pe suprafaţă, după datele mele mai vechi, este probabil peste 350 de euro pe hectar, în România, cel puţin în anul care a trecut, am primit 102,60 euro pe hectar, o diferenţă de vreo 200 de euro pe hectar. Mi se pare total anormal să discutăm de plafonarea plăților, în condiţiile în care şi aşa noi am luat ca plată unică pe suprafaţă mai puţin în cei 12 ani la care ne referim. O soluție este să rămână cel puţin aceeaşi sau, dacă nu, să primim şi noi aceeaşi subvenţie pentru plata unică pe suprafaţă pe care au primit-o celelalte ferme din Uniunea Europeană. Nu mă refer la o ţară, ci la toate celelalte, deoarece între toate cele 27 trebuie să fie egalitate. Acum găsim iar o hachiţă, plafonarea. De ce?

Legat de cum ar trebui procedat în perioada următoare ca fermierii să reuşească să fie competitivi pe o piaţă europeană şi mondială unde concurenţa este deosebit de acerbă, nu trebuie să uităm că schimbările climatice nu se termină de mâine şi că o să trăim în condiţii climatice normale. Hai să lăsăm birocraţia asta, să fixăm arealele geografice la care aplicăm proiectele de irigaţii, nu mai spun altceva, nici reabilitare, nici modernizare. Hai să ne punem mintea la contribuţie, să vedem unde avem arealele. Acum toate sunt în pericol, dar cele care au avut indicele de ariditate cel mai ridicat sunt din ce în ce mai alunecoase și nici nu mai au indice pe scara indicelui de ariditate. Şi atunci hai să mergem în aceste zone, dar repede. Am dus toate proiectele astea cu irigațiile, le-am aruncat în toată ţara, dar nu se poate aşa! Hai să mergem pe un anumit program, pe un plan anume! Puteți să ziceți că sunt de la Constanţa şi susțin asta, dar aici este cel mai mare asalt al secetei, al schimbărilor climatice. Şi, atunci, hai să canalizăm aceşti bani aici, hai să ne apucăm de treabă şi cu perdelele astea forestiere, că discutăm de prin 2002 cu legislaţia şi n-am făcut nimic.

Și, pentru că orice afacere îmbracă un caracter economic, în agricultură este tot mai important să nu mai vindem materie primă. Pentru generaţiile care vin, trebuie să acordăm foarte mare atenţie și să vindem produse finite. De exemplu, la floarea-soarelui, noi vindem seminţele, și nu ulei... dar mai sunt şi alte produse. De ce să nu rămână şrotul în România, cojile de floarea-soarelui sunt căutate şi alea, şi să vindem uleiul la export, unde se cere.

Ce ne-a mai rămas, că, dacă nu ne grăbim, pierdem iar trenul. Laptele – nu mai e loc de el. Când spun asta, mă refer la faptul că cei care au avut sau mai au vaci cu lapte o duc greu, pentru că vine mult din import. Pasărea – la fel. Porcul o să-l desenăm. Şi, atunci, ce ne-a mai rămas nouă? Doar carnea de taurină şi carnea de ovină. Atunci, să nu mai vindem porumbul, ci carnea. Pentru că, altfel, oare ce niveluri de producţie trebuie să avem noi, ca să fim profitabili?

Dumneata, care eşti producător agricol, cheltui undeva la 3.800-4.000 de lei la hectar. Dacă nu faci șapte tone de grâu pe care să îl vinzi cu 700 de lei, să ai un venit de 4.900 de lei şi să-ţi rămână 900 de lei ca să poţi relua ciclul de producţie, n-ai făcut nimic. Dar întrebarea este: câţi producători agricoli din România fac șapte tone producţie medie la grâu? Puțini!

Noi nu mai putem trăi numai pe baza nivelului mediu. Şi atunci ce trebuie să facem? Trebuie să investim în procesare şi producătorul trebuie să înţeleagă, chiar dacă are o mie de hectare, că el nu va putea face singur, chiar cu o mie de hectare, investiţii în care să producă nu carne de vită, ci produsele finite, decât dacă se uneşte.

Şi închei: uniţi, vom fi mai puternici!

Opinie publicată în Revista Fermierului, ediția print - februarie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Opinii
Vineri, 21 Februarie 2020 13:48

Cooperarea, viitorul agriculturii românești

Cooperativele agricole și grupurile de producători sunt singurele forme asociative de cooperare în agricultură prin care fermierii pot face față concurenței de pe piața produselor agricole. Aceasta este concluzia desprinsă la conferința internațională „Vision Coop 2020 – Viitorul agriculturii românești este cooperarea!”

Conferința a fost organizată la USAMV București, în 13 februarie, de către Egis România, companie care implementează la nivel național un proiect unic și important pentru sectorul agricol de la noi – „Servicii de consiliere acordate producătorilor agricoli în vederea înființării și dezvoltării formelor asociative în sectorul agricol – AGRICOOP”, proiect cofinanţat din FEADR prin PNDR 2014-2020.

Obiectivul principal al proiectului este înființarea a 350 de cooperative agricole și minimum opt grupuri de producători în toate regiunile de dezvoltare ale României până în 2021.

Conferința Vision Coop 2020 a avut ca scop conectarea fermierilor români la realitățile agriculturii europene și crearea unei legături cu piețele Uniunii Europene, fiind un eveniment internațional născut din necesitățile fermierilor consiliați în cadrul proiectului denumit pe scurt AGRICOOP de a înțelege mai bine care sunt beneficiile asocierii într-o cooperativă agricolă și principiile după care funcționează aceasta.

Un fapt dovedit la nivel european, prin istoria și tradiția pe care o au în domeniul cooperării agricole țări precum Franța, Olanda, Danemarca, Grecia, Spania etc, este că formele asociative precum cooperativele agricole și grupurile de producători sunt singurele forme de lucru în agricultură prin care fermierii pot face față concurenței de pe piața produselor agricole.

Ca formă juridică, cooperativele agricole funcționează cu succes de zeci de ani în țările Uniunii Europene, dezvoltarea cooperativelor din statele vestice ale UE ajungând la un nivel superior și preluând inclusiv funcția de procesator de produse agricole, cercetare agricolă și marketing. „Vizitele de studiu pe care le-am derulat până în acest moment în cadrul proiectului la cooperative importante din Franța, Spania, Italia, Ungaria și Grecia ne-au arătat că formele de asociere în agricultură, și în special cooperativele agricole, nu fac doar vânzare, ci acoperă o plajă mult mai largă de activități prin care fermierii au succes pe piață și ne-au făcut să înțelegem că este obligatoriu ca fermierii români să se încadreze pe același drum, altfel, nu vor putea face față concurenței. Având în vedere importurile masive de produse agricole pe piața din România, ce au depășit producția internă, este un semn că fermierii români deja nu fac față concurenței și am decis să le facem cunoscut faptul că doar prin cooperare se pot dezvolta, aducându-le mai aproape modele de succes europene prin conferința pe care am organizat-o la București. România are câteva zeci de exemple pozitive de cooperative, însă numărul acestor exemple pozitive trebuie extins”, a precizat Dragoș Alexandru, manager proiect AGRICOOP.

AGRICOOP, consiliere pentru asociere

Suprafața agricolă din România este mare în raport cu media europeană. Cu toate acestea terenurile nu sunt exploatate la toată capacitatea, iar un motiv este și faptul că fermierii români lucrează izolat, evitând lucrul în cooperare. Conectarea la realitățile agriculturii europene și crearea unei legături cu piețele Uniunii Europene devin mijloacele prin care fermierii români pot înțelege adevărata importanță și beneficiile lucrului împreună, în cooperative și grupuri de producători.

Printre beneficiile majore ale cooperativelor agricole se numără reducerea costurilor de achiziție al input-urilor și creșterea forței de negociere pe piața de desfacere.

Proiectul, denumit pe scurt AGRICOOP, este finanțat prin Măsura 2 a PNDR și constă în promovarea serviciilor de consiliere în rândul producătorilor agricoli cu scopul de a facilita asocierea acestora în cooperative agricole sau grupuri de producători conform legislaţiei naţionale în vigoare.

Prin proiect, producătorii agricoli din România beneficiază de sprijin pentru înființarea de cooperative agricole și grupuri de producători, precum și de consiliere tehnologică, fiscală și juridică, de sprijin în elaborarea planului de afaceri și monitorizarea acestuia timp de 12 luni în vederea evaluării stadiului privind funcționarea și realizarea ajustărilor necesare pentru o cât mai bună organizare a cooperativei și pentru creșterea vânzărilor prin crearea unui lanț scurt de producție-distribuție-vânzare, precum și de sprijin în redactarea și întocmirea documentației pentru accesarea de fonduri publice și europene.

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Vineri, 21 Februarie 2020 12:12

LEADER, de 10 ani în România

Federaţia Naţională a Grupurilor de Acţiune Locală (FNGAL) a semnat un acord de parteneriat cu Asociația Comunelor din România (ACoR). „Acordul vizează atât colaborarea în dezvoltarea politicilor publice cu impact asupra dezvoltării locale, cât și susținerea în comun a Declarației ”, a precizat președintele FNGAL, Alexandru Potor.

La începutul lunii februarie, s-a desfășurat Conferința „Implementarea Strategiilor de Dezvoltare Locală LEADER și Grupurile de Acțiune Locală după 2020”, organizată de Federația GAL-urilor. Atunci a fost adoptată Declarația „10 Ani LEADER în România”. „La zece ani de la începerea programului LEADER, comunitatea GAL-urilor împreună cu membrii asociați și cu ceilalți actori locali relevanți, face apel către toți factorii decidenți administrative și politici pentru a susține în continuare funcționarea și dezvoltarea Grupurilor de Acțiune Locală, precum și finanțarea superioară a Strategiilor de Dezvoltare Locală după 2020”, a punctat președintele FNGAL.

Federația Grupurilor de Acțiune Locală solicită autorităților să analizeze și să accepte următoarele propuneri:

  • Acoperirea teritoriului național până la 100% cu parteneriatele GAL. Rezultatele foarte bune au fost obținute deoarece GAL-urile au avut posibilitatea să implementeze proiecte în toate comunele și orașele mici.
  • Continuarea funcționării GAL-urilor actuale și în perioada 2021-2027, utilizând formula actuală a organizațiilor și echipelor constituite în perioada de programare 2014-2020. „Este foarte important să valorificăm cunoștințele și rezultatele pozitive obținute până în prezent”, susține Alexandru Potor.
  • Alocarea unor resurse financiare suficiente pentru comunitățile LEADER, gestionate pein GAL-uri, în viitorul Plan Național Strategic 2021-2027. Se solicită 15% din sumele alocate dezvoltării rurale (Pilonul II).
  • Finanțarea multi-fond a viitoarelor Strategii de Dezvoltare Locală. Sume din Fondul European pentru Dezvoltare Rurală, Fondul Social European și Fondul pentru Dezvoltare Regională ar trebui utilizate de GAL-uri pentru a răspunde mai bine nevoilor comunităților.
  • În aplicarea Regulamentului de stabilire a dispozițiilor tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în anul 2021, FNGAL solicită ca în măsurile dedicate Grupurilor de Acțiune Locală să fie alocate finanțări pentru anul 2021.
  • Alocare specifică de sume pentru investiții nonagricole pentru GAL-uri și din Fondul Social European în perioada 2021-2027.
  • Susținerea dezvoltării tuturor inițiativelor CLLD/DLRC (GAL-uri rurale, GAL-uri urbane, FLAG-uri).

GAL-urile, mâna de ajutor dată spațiului rural. Acoperire teritorială de 93%

Grupurile de Acțiune Locală sunt parteneriate public-private între fermieri, autorități publice, organizații non-guvernamentale implicate în dezvoltarea locală, antreprenori din sectorul non-agricol.

În prezent, în România sunt 239 de GAL-uri care acoperă 93% din localitățile rurale și orașele sub 20.000 de locuitori.

Programul LEADER finanțează Strategiile de Dezvoltare Locală propuse de GAL-uri, cu implicarea comunităților unde sunt instituite. În aceste strategii sunt propuse investiții în dezvoltarea fermelor, instalarea tinerilor fermieri, furnizarea serviciilor sociale, noi afaceri non-agricole, instituirea de cooperative și grupuri de producători, procesarea producției agricole și sprijinirea fermierilor pentru a ajunge pe piață, proiectele de cooperare, transfer de cunoștințe etc.

Activitatea GAL-urilor a condus la selectarea și finanțarea a peste 10.000 de proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 950 milioane de euro, în zonele cele mai defavorizate ale României. „Sursa acestor bani este Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală. Federația Grupurilor de Acțiune Locală este organizația care a susținut permanent funcționarea GAL-urilor și a reușit să reunească cei mai bine pregătiți experți dedicați conceptului de Dezvoltare Locală plasată sub responsabilitatea comunității”, arată Alexandru Potor, președinte FNGAL.

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

 Foto: FNGAL

Publicat în Eveniment
Miercuri, 19 Februarie 2020 22:00

PRO AGRO și LAPAR, din nou împreună

Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România ,,PRO AGRO” și Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) au semnat un Acord de Colaborare Inter-Organizațională intitulat ,,Pactul pentru agricultură și progres”.

Menționăm că parteneriatul dintre cele două organizații nu presupune înființarea unei noi entități cu personalitate juridică, nu are o durată determinată de funcționare și asigură entităților partenere drepturi egale în luarea deciziilor. De asemenea, acordul permite aderarea altor organizații ce promovează obiective și interese comune.

„Prin acest parteneriat, se realizează pași importanți în obținerea unui consens național la nivelul organizațiilor reprezentative din sectoarele agricol, alimentar și al serviciilor conexe. Acest demers important va permite promovarea, în mod unitar, în contextul european, a priorităților strategice naționale, în conformitate cu interesele fermierilor din România”, a spus președintele Federației PRO AGRO - Ionel Arion. Președintele LAPAR, Nicolae Vasile, a adăugat: „Considerăm că este responsabilitatea noastră să găsim soluții pentru revitalizarea cooperării mediului asociativ în contextul preconizatelor schimbări la nivelul Politicii Agricole Comune și implicit naționale.”

Principalele obiective asumate de către cele două organizații profesionale vizează:

- Susținerea reciprocă pentru realizarea obiectivelor asumate, în interesul fermierilor, participare activă în grupurile de lucru COPA-COGECA (cea mai importantă structură a fermierilor și a cooperativelor agricole din UE, reprezentând 22 de milioane de fermieri);

- Reprezentarea și susținerea comună a intereselor membrilor în cadrul Planului Național Strategic – PAC 2021-2027 și participarea în Comitetul de Monitorizare al viitorului PNDR.

Publicat în Știri
Pagina 1 din 2

Publicitate

revista fermierului 300x250

DLG ET 2021 rum 336x280px

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista