Chiar dacă în cadrul celei de-a VI-a întâlniri a Comitetului de monitorizare pentru PNDR 2014-2020 din data de 29 septembrie 2017, eveniment organizat de Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM PNDR) în cadrul căruia, printre altele, s-a dezbătut pe larg subiectul reintroducerii fostei Măsuri 215 (Măsura 14 în noul program), potrivit spuselor lui Constantin Bazon, membru marcant LAPAR, nici până la această dată nu este rezolvată problema plăților pentru bunăstarea la animale.

„S-a făcut propunere pentru realocarea fondurilor pentru bunăstarea la animale și lucrul este încă nerezolvat”, a precizat Bazon în cadrul conferinței de presă din data de 21 februarie 2018, eveniment care a succedat Adunării Generale a Ligii. „Din păcate, probabil că a fost și o greșeală tehnică în Comitetul de Monitorizare, de modificare a PNDR-ului din exercițiul financiar actual într-un procent prea mare. Cel puțin, aceasta este argumentarea comisarului care răspunde de PNDR România și care a și participat la Comitetul de Monitorizare. Înțeleg, mai pe surse acum, că toate cererile propuse, inclusiv acordarea a 443,5 milioane de euro din realocări pentru bunăstare (...) nu s-au aprobat încă, deși termenul este mult trecut”.

Într-un interviu acordat ediției online a Revistei Fermierului în data de 19 octombrie 2017, Dănuț Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul MADR, preciza că reprezentanții României au discutat cu organismul de conciliere această problemă, ocazie cu care partea română a explicat argumentele pentru care consideră că nu trebuie penalizată România pe partea aceasta de bunăstare animală.

„Este adevărat că organismul de conciliere face niște recomandări serviciilor Comisiei Europene, entitate care poate sau nu să țină cont de ele. În orice caz, au o mare greutate acele recomandări pe etapele următoare de lucru. Mai exact, în cel mai rău caz, dacă nu vom ajunge la o concluzie cu serviciile comisiei, probabil că vom merge în instanță să ne căutăm dreptatea pe subiectul acesta. Noi considerăm până la capăt că am implementat corect această măsură. Regulamentul european spune foarte clar că în momentul în care există indicii asupra unei potențiale neregularități, statul membru trebuie să-și ia măsuri de siguranță. (...) Am mers la Bruxelles foarte hotărâți cu toții să demonstrăm că România a implementat corect, chiar dacă există o asemenea procedură în curs pe subiectul acesta. Lucrul foarte bun este că mecanismul de conciliere, cel puțin până la momentul de față, ne-a dat dreptate. Așteptăm mutarea CE, entitate care va lua în calcul sau nu aceste recomandări ale organismului de conciliere”, afirma Potor în cadrul interviului.

În ceea ce privește resursele alocate reactivării Măsurii 14, Potor avea încă de pe atunci răspunsurile: „Este adevărat că avem o resursă financiară foarte importantă care este pusă la dispoziția acestei Măsuri 14 – vorbim de 443,5 milioane de euro care vor fi direcționați către aceasta. Practic, modificarea are un impact undeva la șase la sută din valoarea PNDR 2020. Este cea mai importantă modificare financiară care s-a produs până acum la nivel PNDR 2020.

Principiul pe care l-am explicat și în cadrul ședinței publice și pe care l-am discutat și în relație cu reprezentanții CE a fost acela că am încercat prelevarea acestor surse de bani din zonele în care nu funcționează măsurile. Cu alte cuvinte, am încercat optimizarea implementării programului. Sunt situații în care anumite măsuri nu sunt suficient de apetente. Realitatea este că trebuie să avem o responsabilitate noi, ca stat membru, să modificăm măsurile acolo unde lucrurile nu merg corespunzător.

Prin urmare, am încercat să luăm această sumă, în porții mici, de la nivelul mai multor măsuri, în așa fel încât să nu le deturnăm scopul. Practic, nu am produs nicio terminare a resurselor financiare pentru anumite măsuri de unde am prelevat, ci am luat, în principal, de acolo de unde banii nu erau utilizați”.

În prezent, fermierii care cresc porci la un nivel mic și mediu resimt tăierea parțială a banilor pe bunăstare (unii dintre ei neavând deloc parte de această compensare de pierderi).

Beneficiarii acestei măsuri nu sunt nici crescătorul, nu este nici entitatea juridică aplicantă pe această măsură de bunăstare. Ea este o măsură cu valoare zero, nulă din punctul de vedere al competitivității pentru beneficiar. Cei care „câștigă” aici sunt milioanele de porci și zecile de milioane de păsări care au o condiție de bunăstare superioară.

În final însă, cei care câștigă sunt consumatorul național și consumatorul european.

Reprezentantul LAPAR, Constantin Bazon, s-a prezentat marți, 17 ianuarie 2017, alături de alți agricultori cu jalba-n băț în fața noii echipe de la Ministerul Agriculturii, în speranța că, în mandatul lui Petre Daea, o bună parte a celor 14 puncte aflate pe lista cu probleme din sector și depistate de Ligă să fie rezolvate.

Se pare însă că oficialul pesedist, cei doi secretari de stat și șefii de instituții subordonate au luat doar la cunoștință despre existența lor. A câta oară am putea spune? Asta în condițiile în care, Petre Daea, nu a fost departe de problemele sectorului (ultima dată a ocupat funcția de membru al comisiei de resort din Camera Deputaților, iar anterior secretar de stat și ministru al Agriculturii cu ani în urmă), Daniel Botănoiu a fost secretar de stat MADR până nu demult, iar directorii prezenți la fața locului au și ei experiența funcției în continuare.

„Ne vedem astăzi cu toate structurile profesionale din Agricultură pe un program bine stabilit. Vom discuta modul de colaborare de aici încolo şi problemele urgente pe care le au agricultorii. Avem un grafic cu toate întâlnirile, care se vor desfăşura de dimineaţa până diseară târziu”, promitea Daea la Agerpres, înainte de eveniment.

Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, Constantin Bazon a vorbit pe îndelete despre șapte dintre durerile agricultorilor (probabil cele mai importante), dar și despre banii FEADR destinați irigațiilor, aspect abordat de publicația noastră într-un alt articol separat.

Cum evenimentul s-a petrecut la două zile de la sărbătorirea nașterii poetului Mihai Eminescu, sintagma „Toate-s vechi și nouă toate” este binevenită și de această dată. Mai ales că, până la urmă, tot cu promisiuni cu jumătate de gură s-a lăsat.

Revista Fermierului: Derogarea pentru neonicotinoide reprezintă unul dintre cele 14 puncte cu care LAPAR a mers în fața ministrului Daea. Despre ce ați discutat mai exact cu oficialul pesedist?

Constantin Bazon: I-am dat să rezolve (...), din nou, problema neonicotinoidelor, că nu-i clarificată situația pentru primăvara asta. Am căutat să-l convingem (n.r. - pe ministrul Petre Daea) că este absolut necesară o nouă derogare. Și asta în condițiile în care, anul trecut, am avut parte de un atac extraordinar al dăunătorilor, cu o frecvență și o intensitate (...) la porumb de am fost nevoiți să întoarcem cultura însămânțată pe (...) zeci de mii de hectare, chiar în condițiile în care am tratat sămânța (...) cu neonicotinoide. Pentru că și asta nu rezolvă problema la o asemenea intensitate și la o asemenea frecvență, ci la o intensitate moderată a atacului.

R.F.: Codul de bune practici agricole ocupă locul VII în lista de probleme prezentate noii echipe ministeriale. Ne puteți da mai multe detalii despre acest aspect?

C.B.: Așa cum ați menționat și dumneavoastră, un alt aspect prezentat ministrului Agriculturii a fost să rezolve problema codului de bune practici agricole (...), pentru că el a fost amendat în mai multe rânduri în fișele măsurilor PNDR gestionate de APIA (n.r. - Măsura 10 etc.). Aceste amendamente (...) nu se regăsesc însă în codul de bune practici și controlul celor de la APIA, din teren; controlează tot după vechea modalitate.

R.F.: Și pentru că tot ați menționat controalele, punctul XIII din listă a fost prezentarea rapidă a  rapoartelor de control APIA, pentru fermierii aflați în eșantionul de control, în vederea plății acestora într-un termen rezonabil. Știm că aici sunt probleme serioase...

C.B.: Am insistat pe faptul că trebuie reglementată într-un fel situația celor care, în mod sistematic, cad la control în fiecare an la plățile pe suprafață. Vorbim aici mai ales de fermierii mari, cei care au activitate complexă: și zootehnie, și legumicultură, și pomicultură, și culturi de câmp, și cultivă și ecologic, și au și Pachetul 4 etc, și au terenuri pe mai multe teritorii administrative, ei mereu sunt la control, într-o formă sau alta. Dacă nu ieși la controlul clasic, ieși la teledetecție și tot control se cheamă. De regulă, acești producători primesc subvenția în lunile iulie-august ale anului de cerere următor, iar cei care nu sunt la control, primesc banii în anul de cerere, în lunile octombrie-noiembrie. Nu e totuna să stai încă opt-nouă luni de zile, să nu poți cumpăra măcar o acadea cu banii pe care îi primești pe suprafață, doar pe motivul că ești la control. Urgentează domne rapoartele de control, se poate face și așa. Nu are nimeni împotrivă să fie la control. Urgentează raportul, prezintă datele, că nu e atât de mare filosofia controlului.

Vor scoate acum un alt ordin de eșantionare, astfel încât să nu mai cadă la control numai unii, iar alții, dacă-i întrebi, să nu fi avut parte niciodată de acest tip de verificare. Cum de n-or fi căzând cei mici niciodată, nu-mi explic. Cică totul este aleator. Aleatoriul acesta... mie mi-e frică să nu fie cumva electoral. Cei mici nu cad niciodată, iar cei care au suprafețe medii sau mari cad în fiecare an.

R.F.: Achim Irimescu, predecesorul lui Daea, spunea că riscurile sunt la fermierii mari, de aceea ei „cad” mereu la controale. Că acolo se duc subvențiile cele mai grase...

C.B.: Nu asta este problema domnule, că primesc fermierii mari mai mulți bani și că acolo este riscul. Da, un fermier mare primește o sumă mare, dar el produce pentru piață, produce comercial, el creează valoare adăugată, are alt preț de producție și are tot atâta nevoie de bani precum producătorul agricol mic. (...) Problema este destul de gravă pentru un fermier care are activitate complexă și care cade mereu la control. (...) Dacă ai căzut doi-trei ani la control, nu cazi și în al patrulea an, pe motiv că ai 10 ha într-o comună în care n-a fost teledetecție anul trecut, dar ai anul acesta.

R.F.: Ați venit cu o propunere clară pe acest subiect?

C.B.: Împreună cu APIA, MADR va elabora un ordin de ministru pentru stabilirea eșantionului la control, să nu se mai spună că totul este aleatoriu. Este propusă și se va și face. A luat măsura să facă ordin de ministru pentru eșantionarea la control.

R.F.: Punctul VIII din listă este acela al despăgubirilor pentru secetă. Care a fost nemulțumirea pusă pe masa ministrului?

C.B.: Da. O altă problemă supusă discuției a fost cea generată de ajutoarele pentru seceta din 2015; plățile complementare (...) la: legume, pomi, soia, mazăre, fasole, toate culturile care au prevăzute astfel de sume. Cei de la minister au zis că dacă fenomenul de secetă generează efecte, conform unei reglementări europene, atunci fermierul nu mai are obligația să predea spre exemplu 1.300 kg de soia sau 1.800 de kilograme de mazăre, ci se ia în calcul cât a vândut, sămânța pe care a cumpărat-o, respectiv procesul normal de calamitare pe care comisia abilitată l-a stabilit prin ordin al prefectului, așa cum se face (...). Fermierii și-au primit banii pe plăți complementare, iar acum, în toată țara, APIA îi somează pe cei care au încasat sume, să returneze banii; (...) nu e corect. Banii au fost dați tot de autorități, în baza tuturor documentelor cerute.

Acum au găsit nu știu pe unde o reglementare că înștiințarea la APIA a fenomenului trebuia făcută în 15 zile. Care 15 zile? Fenomenul de secetă e unul continuu. Începe în mai și s-a terminat în octombrie 2015, iar comisia aceea de stabilire a calamităților a funcționat în baza ordinului prefectului. Astfel, fermierul și-a luat procesul verbal și l-a dus în martie anul viitor împreună cu celelalte documente: sămânță cumpărată, certificat, cantitate de produse vândute, către cine, cum, documentul de la cumpărător cum că procesează marfa. Toate aceste documente au fost duse de către fermieri la APIA și s-a dat decizia de a primi bani. Acum, hopa, sunt plăți necuveniteși trebuie plătite majorări și penalizări la ele?

R.F.: A promis ceva ministrul aici?

C.B.: A promis că analizează... A rămas în pom problema.

R.F.: Legea vânzării terenurilor agricole?

C.B.: S-a pomenit despre ea. Ministrul Daea este de acord că este o lege neconformă și că o să se facă ceva în acest sens.

R.F.: Să ne vorbiți puțin despre impozitarea excesivă a arendei. Care este buba?

C.B.: Taxa pe arendă... da! Am devenit un fel de agenți fiscali ai ANAF. Noi, toți cei care avem câteva mii de hectare, avem angajate câte trei-patru persoane care să țină evidența, cu coduri numerice pesonale la mii și mii de arendatori, cărora să le virăm la bugetul de stat, pe coduri numerice, datoriile. Vorbim de multe erori în înscrisuri, cu evidențe, cu contractele de arendă, cu adeverințe de la primării; o muncă titanică. Asta pentru a vira 21,5 la sută din cât le plătim proprietarilor. Dar de ce trebuie să facem noi treaba aceasta? De ce trebuie să plătim și TVA la cantitatea de grâu care este acordată proprietarilor? Aia trebuie facturată.

R.F.: Răspunsul ministrului pesedist a fost... care?

C.B.: Și în această cauză, ministrul Petre Daea a spus că este îndreptățit punctul nostru de vedere.

R.F.: Punctul XI din seria problemelor - impozitarea abuzivă subvenției europene. Ce ați transmis echipei MADR?

C.B.: Dacă primesc o subvenție, aia nu ar trebui să participe la profit. Întotdeauna, și pe vremea de tristă amintire (m-a prins timpul acolo, vă dați seama că aveam și eu o funcție de răspundere și conduceam o societate destul de mare), tot ce primeam ajutoare de stat, când stabileam profitul care se impozita, dădeam jos din profit valoarea care reprezenta ajutor de stat sau subvenție primită.

R.F.: Și ce a spus ministrul?

C.B.: Ministrul a răspuns că sunt îndreptățite cererile noastre. Nu a fost însă o discuție în care, pe loc, să se emită actul normativ.

R.F.: Aveți experiența agriculturii comuniste și capitaliste. Credeți că au fost doar niște vorbe în vânt ale ministrului?

C.B.: Parte din ele cred că le vom soluționa. Asta cu neimpozitarea subvenției nu cred. Sunt suspicios și la asta cu arenda, deși aici este o mare inechitate. După ce că facem atâta tevatură și vărsăm la buget atâția bani, facturezi și plătești TVA?

R.F.: Aveți vreo promisiune clară, adică ministrul a zis că promite solemn că o anume problemă se va rezolva? Sau au fost, așa, doar cuvinte frumoase, declarații pompoase și cam atât. Ați simțit că a fost chestie unde a spus da?

C.B.: Sunt foarte multe probleme care țin de plățile APIA, unde știe sau nu toate subtilitățile actelor normative. Sunt lucruri de mare finețe acolo: plățile pe bunăstare la animale (întârzieri din 2015), neplata secetei pe 2016, returnarea banilor încasați pe secetă în 2015 etc.

Unul dintre vicepreședinții LAPAR, Constantin Bazon, a solicitat premierului tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, joi, 4 august 2016, redeschiderea discuțiilor pe subiectul dezvoltării Canalului Siret-Bărăgan ca sursă de apă pentru irigații a circa un milion de hectare, replica prim-ministrului fiind că, în prezent, nu sunt bani nici măcar pentru autostrăzi, darămite pentru Canalul Siret-Bărăgan.

În cadrul întâlnirii cu ușile închise care a avut loc la Conacul Stolnicului Cantacuzino și care a fost denumită sugestiv „În dialog cu agricultorii și fermierii”, oficialul LAPAR a spus că, în prezent, în condițiile în care seceta își face simțită prezența aproape anual, sudul Vrancei este irigat doar printr-o stație provizorie, construită pe vremea regimului Ceaușescu ca soluție temporară în vederea punerii în funcțiune a Canalului Siret-Bărăgan.

„Profit de conjunctură și de nenorocita asta de secetă care s-a abătut peste noi și aș avea rugămintea, dacă puteți, să redeschideți problema Canalului Siret-Bărăgan. Este o sursă de apă care, gravitațional, ar trece peste 150 de kilometri și ar uda peste un milion de hectare în județele Brăila, Vrancea, Buzău, Ialomița. (...) El a fost lansat încă din 1893 ca primă idee, reluat în anii '30 și ceva și, în sfârșit, început și executat cu un volum enorm de mare de lucrări în județul Vrancea, până la Revoluție. Din păcate, de atunci încoace nu s-a mai făcut nimic. Ar fi o sursă enormă de apă. Preluăm apă acum de la nouă organizații, cu care udăm în sudul județului Vrancea, de la Nămoloasa de undeva, printr-o stație provizorie în ideea că în 30 de ani de zile se va realiza Canalul și va aduce apă la această stație”, a precizat Constantin Bazon.

Premierul i-ar răspuns sec fermierului că finanțarea definitivării Canalului Siret-Bărăgan nu poate fi susținută de la bugetul de stat pe motiv de deficit, în condițiile în care nu sunt resurse financiare nici măcar pentru asigurarea infrastructurii rutiere.

El nu a spus însă un NU hotărât, ci a precizat că se află în căutări de soluții pe zona mult discutatului parteneriat public-privat.

„Canalul Siret-Bărăgan este un subiect care se discută de multă vreme; (...) costă mult și n-avem banii respectivi. N-avem bani să asigurăm proiectele de infrastructură rutieră, de autostrăzi, d-apăi de unde să găsim bani pentru Canalul Siret-Bărăgan, acum? Eu nu vă pot da un răspuns în acest moment. Este unul dintre proiectele mari de infrastructură de irigații care este avut în vedere la Guvern și știu că a fost vizat de mai multe guverne. Căutăm soluții de finanțare. Nu-l putem acoperi prin finanțare de la buget, nu putem lua împrumuturi de miliarde de euro (...) pentru că situația deficitului bugetar nu ne permite. Căutăm soluții pe parteneriat public-privat și este unul dintre proiectele pe care și eu le am în vedere pe parteneriat public-privat, să găsim un partener cu care să putem face proiectul respectiv”, a replicat premierul tehnocrat care a recunoscut că s-a „autoinvitat” la eveniment, în condițiile în care n-a putut participa la conferința anuală a LAPAR.

Datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) relevă că suprafața totală contractată pentru irigat (cu contracte multianuale și sezoniere) era la începutul lunii august 2016 de 343.252 hectare. Din acest total, suprafața contractată cu Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) este de 323.789 ha, în timp ce suprafața totală pe care s-au aplicat udări este de doar 139.676 ha, din care udarea I – 86.398 ha, iar volumul de apă livrat – 107.715 ha.

Cu privire la suprafața detaliată pe județe (suprafețe contractate/suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate) raportul MADR arată așa: Brăila 120.656 ha suprafețe contractate și 48.280 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Galați – 36.861 ha suprafețe contractate, respectiv 14.073 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Ialomița – 34.185 ha suprafețe contractate și 22.135 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Dolj – 24.678 ha suprafețe contractate și 14.328 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Călărași – 21.143 ha suprafețe contractate, respectiv 8.170 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Olt – 11.926 ha suprafețe contractate și 11.960 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Tulcea – 10.973 ha suprafețe contractate și 6.289 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Vaslui – 14.067 ha suprafețe contractate, respectiv 2.137 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Iași – 6.684 ha suprafețe contractate și 6.921 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate.

Ca propuneri de măsuri concrete pentru stimularea irigării, cel puțin în zonele în care aceasta este posibilă, MADR are în vedere instituirea unei scheme de ajutor „de minimis” pentru membrii organizațiilor/federațiilor utilizatorilor de apă, precum și pentru alți beneficiari individuali care aplică irigații pe suprafețe agricole din amenajări de irigații în Campania 2016. Potrivit ministerului de resort, schema este aferentă serviciilor prestate de către Agenția de Îmbunătățiri Funciare (energie electrică, apă pentru irigații) organizațiilor/federațiilor utilizatorilor de apă, precum și alți beneficiari.

O altă propunere de măsură este și menținerea pe toată durata Campaniei 2016 a nivelului actual al prețului energiei electrice, respectiv al apei pentru irigații.

Nu în ultimul rând, se propune eșalonarea la plată până la sfârșitul anului 2016 a facturilor emise de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare către organizațiile/federațiile utilizatorilor de apă, precum și alți beneficiari care irigă în Campania 2016.