În contextul în care turcii vor să importe din România viței pentru îngrășat, conform spuselor ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, tehnocratul se gândește să împartă plata cuplată în zootehnie, astfel încât să mențină în România valoarea adăugată.

Conform precizărilor sale, cei care vor crește vițeii până la o greutate de 100 kg vor primi prima tranșă de plăți, urmând ca, ulterior, s-o primească și pe cea de-a doua, cu condiția să crească animalul până la 600 kg.

„Pentru a evita totuși ca să rămână valoare adăugată puțină în România, în perioada următoare ne străduim intens să prindem în măsuri finanțarea în două etape, astfel încât, cine ține vițelul până la 600 kg, să ia și a doua plată. Și, atunci, să încurajăm producătorii români să nu vândă vițeii. Ne gândim să împărțim în două sprijinul cuplat. Pentru cei care țin vițelul până la 100 de kilograme o plată și a doua plată cine-l ține până la 600 kg. Îi încurajăm pe producătorii noștri să aștepte și a doua tranșă de plată ca să țină animale și valoarea adăugată să rămână în România. Intenția este s-o aplicăm din 2017 pentru că noi am notificat Comisia Europeană, n-am primit încă răspunsul CE și suntem practic în tratative, până când se acceptă ultima variantă cu CE”, a afirmat Irimescu la finele întâlnirii pe care președintele României, Klaus Werner Iohannis, a avut-o cu fermierii într-un cadru organizat și pus la punct de dinainte în prima zi a târgului IndAgra 2016.

Achim I. s-a lăudat cu reușita de a fi deschis piața arabă și turcă a exportului de animale și a precizat că vecinii turci sunt dispuși să importe masiv viței pentru îngrășat și nu doar din rasele de carne, ci și de lapte. Totul, spune Irimescu, este bazat pe prețurile bune practicate în Turcia.

„Am deschis piețele arabe. Urmează și piața turcă, una extrem de importantă pentru noi că este aproape și, dacă o deschidem acolo, prețurile sunt duble față de România la carnea de ovine (...).La ovine, România stă foarte bine și 5.000.000 de ovine, anual, putem exporta. (...) Este un interes foarte mare din partea Turciei pentru că este aproape și vor să importe, repet, pentru că prețurile sunt mult mai bune decât în țara lor. M-am întâlnit deja cu un om de afaceri din Turcia care mi-a transmis salutări chiar de la premierul turc și de la ministrul turc al Agriculturii și care, sigur, vrea să importe masiv, mai ales viței din România și să-i ducă la îngrășat”, a precizat ministrul tehnocrat. „La bovine, dacă există cerere și piață bună... E adevărat că mulți producători români nu au dat importanța cuvenită vițeilor de la vacile de lapte. Or, oameni de afaceri turci sunt interesați nu doar de rasele de carne. Și, atunci, sigur, vițeii de la vacile de lapte, oricum, nu au o căutare foarte mare. Ei vor să ia vițeii, să-i îngrașe și după aceea să obțină prețuri foarte bune. Eu îi înțeleg, sunt oameni de afaceri, dar important este ca România să aplice o politică în măsură să sprijine producătorii și valoarea adăugată să rămână cât mai mult în România.”

El s-a arătat dezamăgit de faptul că subveția acordată la oaie nu și-a atins scopul, și anume acela de a acoperi pierderile înregistrate de fermieri la nivelul pieței, dar și mai mult decât atât. Soluția sa este de a investi neapărat în rasele de carne.

„Subvențiile sunt foarte bune, dar ciobanii... Dau un exemplu (...): - acum câțiva ani, carnea de oaie costa 12 lei kilogramul în viu, acum 6,5 lei. Practic, degeaba am dat subvenția pentru că de abia a acoperit pierderea pe care ei au înregistrat-o la nivelul pieței. Or, scopul este ca dânșii să obțină prețuri remuneratorii și subvenția să-i ajute să poată să se dezvolte. Trebuie investiții neapărat în rasele de carne”, a mai precizat el.

România a fost inclusă pe lista Statelor Membre care pot exporta carne de vită în Turcia.

„Reamintim că, în urma negocierilor purtate de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, cu omologul său turc, Faruk Çelik, precum şi a diligenţelor întreprinse de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pe lângă instituţia similară din Turcia, la începutul lunii mai 2016 s-a decis asupra redeschiderii comerţului cu bovine şi carne de vită”, se preciza într-un comunicat de presă al MADR din 18 octombrie 2016.

Astfel, în urma unei misiuni de audit desfăşurată în perioada 3-7 octombrie 2016, de către specialişti din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Creşterii Animalelor din Republica Turcia, au fost validate primele unităţi de abatorizare pentru bovine ce pot exporta carne de vită.

Modelul de certificat sanitar veterinar pentru carnea proaspătă, refrigerată, congelată (carcasă) de bovine domestice necesar derulării exportului, aprobat de către Serviciile Veterinare din Republica Turcia este postat pe site-ul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, www.ansvsa.ro

Miercuri, 2 noiembrie 2016, preşedintele României, domnul Klaus Werner Iohannis împreună cu ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Achim Irimescu şi preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban au deschis Târgul internaţional de produse şi echipamente din domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei – IndAgra 2016. Evenimentul este organizat în acest an de către Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerț şi Industrie din România, sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României şi se desfăşoară în perioada 02 – 06 noiembrie 2016, la Centrul Expoziţional Romexpo.

Prețul unui kilogram de carne de miel în viu a ajuns să coste chiar și trei lei la un târg specializat din Hațeg, în condițiile în care pe aceeași cantitate de cartofi se plătește doar cu un leu mai puțin, a afirmat Nicolae Cioranu, președintele Federației Crescătorilor de Ovine Romovis în debutul târgului Agromalim care a avut loc la Arad în perioada 8-11 septembrie 2016.

După părerea crescătorului arădean de ovine, pe farfuria unui consumator, carnea ar trebui să fie garnitura, nu cartoful, în condițiile în care prețurile au scăzut într-atât de mult.

„Nu pot să nu afirm că românii, astăzi, ar putea să mănânce carne în loc de cartofi. Dacă un kilogram de cartofi a ajuns să coste doi lei, carnea de miel, într-un vestit târg de la Hațeg, în data de 5 septembrie 2016, s-a vândut cu patru lei kilogramul. Astăzi (n.r. - 8 septembrie 2016), mi-a ajuns la urechi că s-a vândut kilogramul de miel chiar și cu trei lei. Dacă (...) prețul reformei de ovine se vinde undeva la 2,5-3 lei, mă refer în viu, dacă bovina se vinde la 3-3,5 lei, atunci nu înțeleg; cartoful ar trebui să fie nu garnitură, ci inversul pe farfurie. Câți cartofi punem pe farfurie, atâta carne. Păcat”, a declarat cu amărăciune în glas fermierul.

Totodată, el a încercat să tragă un semnal de alarmă în ceea ce privește dispariția constantă din cauza costurilor prea mari a efectivelor de ovine din vecinătarea Aradului. În ultimele trei săptămâni, spune Cioranu, pe fondul lipsei banilor, trei turme de oi au fost vândute în doar trei săptămâni.

„Noi, fermierii, nu înțelegem ce se întâmplă, că pe toată lumea o auzi că este criză alimentară, când în România suntem la pământ. Nici nu mai rezistăm! Deja, mi-a ajuns la ureche și vă dau un exemplu: într-un sat vecin cu Aradul, trei turme de oi au dispărut. Le-au vândut oamenii, s-au lipsit de ele. Motivele: piața, angajații, (...) pășunea pe care fermierul în România o are de la un an pe altul, nu poate face investiții pe ea, astfel încât chiar dacă nu mai găsește personal cu cine să lucreze, hibridează o rasă Țurcană sau Țigaie cu niște masculi de carne, nu mai mulg, iar atunci produșii pot sta îngrădiți pe o pășune de care pot beneficia cel puțin 10 ani. Toate acestea se cumulează, iar efectul este dispariția a trei turme de oi într-o singură comună, recent, de trei săptămâni”, a precizat șeful Romovis.

Însă, poate cel mai delicat subiect pe care Nicolae Cioranu l-a supus atenției presei a fost cel al Legii Vânătorii. El spune că de la suspendarea unor articole ale actului normativ în 24 aprilie a.c. nu s-a mai întâmplat nimic. Voalat, dar direct, el atrage atenția că sunt posibile alte proteste dacă nu se va schimba nimic.

„Am bătut drumuri și cum suntem noi obișnuiți să le batem mai mult degeaba, dar s-ar putea să ni se umple paharul din nou. Avem semnale că, deja, vânătorii aplică legea. Bineînțeles că legea este aceeași ca și înainte de mitingul nostru din decembrie 2015; a expirat acea suspendare în 24 aprilie 2016. Noi am avut cinci întâlniri, trei sigur la Comisia de Agricultură din Camera Deputaților; discuții, discuții și iar discuții. De concretizat, nu s-a concretizat nimic. Să sperăm însă că se va rezolva problema. Nu iese un om în stradă că vine cu patru lei kilogramul de miel, nu iese un om în stradă pentru o subvenție, dar când este vorba că nu are câinele pe care îl crește, aproape, să vină careva să-i tragă un glonț în cap sau să i se aplice o amendă pentru care se lucrează un an de zile și nu se știe dacă poate fi plătită... ”, avertizează Cioranu.

„Nu înțelegem de ce se ține așa, morțiș, de numărul de câini. Am spus-o dintotdeauna: nimeni nu crește un câine în plus. Să crești un câine în plus, mai bine crești un porc, în gândirea oierului din România. Din copilăria mea, de la munte, îmi aduc aminte că era nevoie de câini aprigi, mai mulți, pentru că nu puteau face față ursului noaptea, iar ziua lupilor. Asta era lozinca din bătrâni: «Pe un câine cheltui exact cât ai crește un porc, dar îl crești de nevoie». Dacă lucrurile au stat așezate sute de ani, nu înțelegem ce deranjează așa de tare acum, în ultimii trei ani.

„De când ne știm, de când mai facem transhumanță așa, în cazuri rare, așa, fulger, cu TIR-ul, din Banat, din Câmpia de Vest până la munte sau din Bărăgan până la munte, dar și mai de demult, bătrânii noștri și când noi eram copii, chiar dacă la munte aveam cinci câini, unde aveam nevoie, nu-și permitea tata sau bunicul să-i ia în transhumanță pe toți. Lua câte doi câini care îl apărau pe el și turma de «hoții cu două picioare», de animalele sălbatice, iar pe ceilalți trei sau patru câini îi ținea acasă, în satul nostru de munte, iar primăvara era sigur că-i are.

„E clar, la câini și la calul de povară s-a ținut de când ne știm noi, de sute de ani. Nu filozofăm cu nimic. Vorbim de oieritul nostru tradițional care nu cred că vreodată își va putea cineva bate joc de el. Chiar dacă noi suntem pe zi ce trece tot mai puțini, asta pot s-o dau scrisă că astăzi dacă suntem 1.000 de crescători, mâine nu suntem 1.001, ci 999. Nu vom putea să renunțăm însă la tradiția pe care am moștenit-o de sute de ani”, a conchis Cioranu.

Agromalim 2016: „O expoziție de animale mai bogată față de edițiile precendente atât ca și număr de animale expuse, cât și ca și specii și rase”

Cimi Enache, directorul de program Agromalim - Expo Arad Internaţional, a precizat că ediția din 2016 a Agromalim s-a bucurat de o multitudine de noutăți atât din punct de vedere organizațional și ca spații de expunere, dar și în ceea ce privește noutățile prezentate de participanți.

La capitolul zoootehnie, Agromalim 2016 s-a bucurat, ca de obicei, de sprijinul ANZ și OJZ Arad. Cele două entități, alături de organizațiile de crescători, au realizat o expoziție cu un număr mult mai mare de animale față de anii anteriori, dar și din punct de vedere al speciilor și raselor.

În plus, suprafața expozițională a crescut. În 2016, Agromalim a beneficiat de 30.000 de metri pătrați pe care au fost expuse mașini și utilaje agricole, iar suprafața destinată expunerii animalelor s-a dublat.

„I-am avut și în acest an alături de noi pe cei de la ANZ și OJZ Arad care, împreună cu asociațiile de crescători, au fost cei care ne-au sprijinit să organizăm o expoziție de animale mai bogată față de edițiile precendente atât ca și număr de animale expuse, cât și ca și specii și rase pe care le-au prezentat crescătorii”, a afirmat Cimi Enache. „Anul acesta, suprafața expozițională a crescut, mai ales pe partea de spații exterioare, zona în care au fost expuse tractoare, mașini și utilaje agricole; o creștere importantă. Încă de anul trecut a fost deschisă o nouă zonă de expunere, dar în 2016 aceasta a crescut. Am avut circa 30.000 mp pe care au fost expuse mașini și utilaje agricole, în zona complexului expozițional. De asemenea, au mai fost disponibile cele două pavilioane pentru expunerea în interior. Expoziția de animale a crescut și ea. Am avut o suprafață dublă față de ediția precedentă. Am reușit să batem recordul de anul trecut și să avem un târg mai mare și mai interesant”.

În plus, a mai adăugat Enache, Agromalim 2016 a avut pregătite câteva standuri în care au fost expuși roboți care pot lucra în agricultură, cât și partea de GPS și de agricultură de precizie pentru partea de prelucrare a solului și recoltare. Nu a lipsit de la Agromalim nici zona de drone. Acestea au început deja să fie căutate și de către fermieri, fiindcă pot să-și aducă aportul la o mai bună supraveghere a culturilor și activității pe care o desfășoară.

Chiar dacă la întâlnirea din 14 septembrie 2016 a Comitetului pentru Plante, Animale, Alimente și Furaje (SCOPAFF) de la Bruxelles a fost votată, în umanimitate, o decizie care va permite României să participe la comerțul intracomunitar cu porci vii și produse provenite de la aceștia, Ioan Ladoși, președintele APCPR, este de părere că doar 40 la sută din fermele comerciale românești vor fi în măsură să respecte condițiile și cerințele impuse până la acest moment de SCOPAFF.

Șeful APCPR consideră că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) trebuie să negocieze cu specialiștii europeni cu mare atenție termenii din draftul document care urmează să fie notificat deciziei la Oficiul Internațional de Epizootii (OIE).

În acest context, Ladoși atrage atenția asupra costurilor cu analizele de sânge, cât și cu separarea fluxurilor de producție a porcilor în ferme, ca urmare a unor condiții puse în documente de oficialii de la Bruxelles.

„Din perspectiva noastră, această realizare este câștigarea unei bătălii, dar suntem departe de a fi câștigat războiul. Într-adevăr, există această posibilitate care se deschide piața pentru fermierii români, dar în condițiile care sunt conținute în acest document, doar 40 la sută din fermele comerciale vor fi în măsură să respecte condițiile și cerințele respective, din totalul fermierilor români.

„Ca atare, mai avem mult de lucru și, mai ales, chestiuni tehnice care trebuie lămurite. Purtătorul de cuvânt al ANSVSA amintea (...) acele 90 de zile să fi fost animalul în fermă, cu cele 30 de zile să nu fi intrat un alt animal în exploatația respectivă. Aceste condiții sunt destul de dificil de respectat, de o mare parte din fermele comerciale din România, pentru că asta presupune că fluxul de producție a porcilor să fie total separat fizic, geografic. Acele ferme cu flux continuu din România, care au de la maternități și până la ferme pentru porcii de finisare, pentru ei va fi foarte dificil să le respecte.

„Mai mult decât atât, (...) în acest draft de decizie se precizează foarte clar că loturile de animale care vor fi destinate exportului, de la fiecare porc vor trebui prelevate probe de sânge, astfel încât să se dovedească faptul că acele animale sunt libere de pestă. Pe lângă faptul că este o chestiune destul de complicată, ar trebui să adăugăm și faptul că nu știm încă cine va acoperi costurile unei asemenea manevre și acest lucru va trebui lămurit”, a afirmat Ioan Ladoși, marți, 27 septembrie 2016, în cadrul unei conferințe de presă.

Potrivit afirmațiilor purtătorului de cuvânt al ANSVSA, Rareș Hăbeanu, principala condiție care i s-a impus țării noastre pentru a putea exporta suine vii este aceea ca porcii să fi staționat trei luni în fermele comerciale din care urmează să fie comercializate pestre graniță, iar timp de o lună niciun alt porc să nu intre în acele exploatații, până când se va face exportul în cauză. El a mai vorbit de un plan de supravegere și de un plan de biosecuritate, existente în exploatațiile respective.

„Discutăm de un control oficial trimestrial și testare din partea noastră, precum și de un program de supraveghere a pestei porcine clasice”, a adăugat oficialul ANSVSA.

În ceea ce privește notificarea la OIE, a mai adăugat el, un calendar estimat ar fi luna februarie a anului următor pentru votul necesar României în vederea ridicării restricțiilor pentru exportul de porci vii, respectiv mai 2017 pentru publicarea rezoluției. Acest calendar este important, în contextul unor potențiale contracte majore de export de carne către state terțe.

„În acest moment, în state terțe, exportăm porci vii în Georgia și Albania, iar în momentul în care OIE ne va ridica aceste restricții, avem contacte avansate pentru carne de porc cu Japonia și Coreea de Sud”, a conchis Hăbeanu.

2007-2015: „Două milioane de probe de sânge recoltate”

Că s-a făcut un efort extraordinar până în prezent în ceea ce privește unda verde a exporturilor de porci al României, o confirmă și președintele ANSVSA, Radu Roatiș Chețan. El a spus că următorul pas ar urma să fie notificarea la OIE a deciziei celor de la Bruxelles. Nu mai puțin de două milioane de probe de sânge au fost analizate în toți acești ani, astfel încât România să poată avea acces pe piața europeană a cărnii de porc și a comerțului cu animale vii.

„Au fost aproape două milioane de probe de sânge recoltate. A fost creat un sistem canalizat mai întâi, unul care să permită României să iasă pe piață, în privința exportului de carne; acum am reușit și cu animalele vii. Finalul și capătul drumului nu este aici. Ceea ce urmează este notificarea deciziei la Oficiul Internațional de Epizootii (OIE). La această organizație internațională se raportează toate statele lumii, atunci când fac acte comerciale cu animale sau cu produse de origine animală. Acest lucru se va întâmpla în perioada imediat următoare”, a afirmat Chețan, fără a confirma datele vehiculate de Hăbeanu. „Acest demers pe care îl facem împreună cu reprezentanții CE (...), stipulează două lucruri: în raporturile comerciale, tu deja știi că vei livra porci la data X și ai un calendar (...). Așa cum noi am cerut pentru fiecare bovină care a intrat în România, mă refer la cazurile de bluetongue într-o anumită perioadă, să facă dovada faptului că animalul este clinic sănătos, toată lumea, pe principiul precautiv, spune că s-a ridicat restricția, doar că țara de unde vine animalul a avut 70 de ani pestă porcină; nu vorbim de o glumă. De aceea, livrările de animale, pentru a nu apărea chestiuni juridice, opozabile, s-au făcut la acest gen în care, noi, în următoarele luni, noi nu avem virus în România. Noi, prin ceea ce am făcut, am demonstrat că virusul pestei porcine clasice nu este și nu circulă în România”.

Chețan a mai precizat că se lucrează în prezent la un sistem de management în laboratoare, menit să-i ajute pe fermieri să primească rezultatele probelor de sânge, online, în 48 de ore. El spune că nemulțumirile asociațiilor de profil vor avea „cu certitudine” o rezolvare, cu ajutorul ANSVSA, așa cum s-a demonstrat, de altfel, și prin decizia de până acum a europenilor.

„Ceea ce lucrăm noi acum, prin integrarea unui sistem de management în laboratoare (pe care îl aveam, dar am deschis noi ferestre în el), fermierii vor putea să-și facă prelevările de sânge și, electronic, vor primi în 48 de ore rezultatul analizelor, ca să nu interfereze și să nu fie probleme de procedură în livrare. (...) În discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanții CE, am dat garanțiile pentru ceea ce înseamnă biosecuritatea fermelor. Sunt exploatații cu înaltă biosecuritate, sunt oameni care fac acest business și mai au de investit și, rând pe rând, și ei vor încadra în această posibilitate de a face export”, a mai declarat Roatiș Chețan. „Avem certitudini. Și aceste certitudini se bazează pe următorul lucru: am spus că datele sunt științific demonstrate. Adică am împărțit România în zone, am împărțit-o în ferme, am verficat condițiile de biosecuritate, am recoltat și am făcut prelevări de sânge, conform unei statistici epidemiologice, pe indici de prevalență care au fost verificate și apoi supuse controlului CE prin echipele lor de audit și inspecție. Dorim să-i sprijim pe producători, acum, să intrăm în elementele tehnice”.

Deja, țările terțe sunt cu ochii pe România. Coreea de Sud și Japonia ar urma să contracteze cantități de carne de porc, imediat ce OIE va lua o decizie, chiar și neoficializată, ca urmare a amendării Deciziei CE 2013/764/CE.

„Prin această acțiune, am obținut două lucruri foarte mari: solicitările de carne și de porc în state economic foarte puternice, cum este Coreea de Sud și Japonia, pe care noi n-am fost obișnuiți să le băgăm în seamă, dar au venit agenți economici care au spus că acolo este un pol al lumii care cere și cantități, și la prețuri foarte bune, actul de comerț este așezat în baza deciziei și în baza a ceea ce urmează să se întâmple la OIE. Chiar și nepublicat la OIE, coreenii au spus că dacă apare decizia, ei cumpără. Decizia CE vizează astfel și exporturile extracomunitare”, a mai punctat șeful ANSVSA.

„Îmbunătăţire evidentă a situaţiei pestei porcine clasice în România”

Prin votul adoptat de Statele Membre UE a fost amendată, printr-o hotărâre de implementare, Decizia Comisiei 2013/764/CE referitoare la măsurile de control în sănătatea animală, datorate evoluției pestei porcine clasice, în diferite state membre UE.

Restricțiile au fost impuse României încă din perioada de pre-aderare, iar eforturile factorilor de decizie din administrația românească au fost canalizate pentru dovedirea faptului că, în țara noastră, virusul acestei boli nu mai circulă printre suinele domestice și sălbatice. Ca urmare, porcii vii și produsele provenite de la aceștia pot circula pentru prima oară de la aderare în spațiul Uniunii Europene, în condițiile derogărilor oferite de sus-amintita decizie.

Pentru a-și recăpăta statutul de liber de boală, România a desfășurat, în fiecare an, programe de supraveghere, control și eradicare, cofinanțate de Uniunea Europeană (UE). Implementarea programelor anuale de eradicare a pestei porcine clasice, din perioada 2007-2015, a condus la o îmbunătăţire evidentă a situaţiei pestei porcine clasice în România, situație dovedită și de rapoartele misiunilor FVO din ultimii ani, în care se menţionează progresele României în implementarea respectivelor programe anuale.

Actuala perioadă de programare (2014-2020) a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) are prevăzute sume pentru refacerea sistemului secundar de irigații din România, precum și pentru susținerea producătorilor agricoli în vederea achiziției de instalații de udat eficiente în ceea ce privește consumul de apă și energie, a declarat directorul general adjunct al Directoratului General Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI), Mihail Dumitru, într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului.

„Sunt bani în PNDR 2014-2020 prin care să refacem sistemul secundar de irigații, să sprijinim fermierii să-și cumpere instalații și să contribuie la economisirea de apă și la economisirea de energie. Principiul de bază pentru irigații este că va trebui să sprijinim cu prioritate acele sisteme care au deja asigurată sursa în sistemul primar, iar apoi să dezvoltăm întreg sistemul, de la primar la secundar și până la utilizatorul final”, a afirmat Dumitru.

În plus, a mai spus oficialul Comisiei Europene (CE) în interviul acordat, forurile europene continuă să sprijine prin intermediul PNDR 2014-2020 instalarea tinerilor fermieri, formele de cooperare și oferă modalități de modernizare. Se continuă și acel efort „puternic” de modernizare și de dezvoltare a infrastructurii în zonele rurale, partea de agromediu și măsurile care să prevină schimbările climatice.

Mihail Dumitru este responsabil cu Aspectele Generale de Dezvoltare Rurală și Cercetare din cadrul AGRI (Directoratul H), o direcţie care aparţine de Directoratul General (DG, echivalentul unui minister naţional) de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, respectiv cu Programele de Dezvoltare Rurală I și II (Directoratele F și G). A fost printre primii români care au lucrat cu Comisia Europeană, ceea ce se întâmpla la jumătatea anilor '90. Mihail Dumtru a fost, pentru mai puţin de un an (decembrie 2009- septembrie 2010), ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În ianuarie 2011, acesta a ajuns director la Comisia Europeană după luni de zile de probe în care a reuşit să eclipseze peste 100 de contracandidaţi.

Revista Fermierului: Simplificarea este cuvântul de ordine aflat pe buzele tuturor celor care gestionează fonduri europene. Cum se vede această dorință de schimbare la Bruxelles?

Mihail Dumitru: Simplificarea este un punct de mare prioritate pe agenda politică europeană, atât unul care vizează PAC în mare măsură, dar și alte politici europene. De aceea, la preluarea mandatului, comisarul Phil Hogan a făcut și el din simplificare o prioritate absolută. Deja suntem în al doilea an al acestui proces complex.

Simplificarea PAC - politică evident care a acaparat un grad mare de complexitate, în special prin ultima sa reformă când s-a încercat să fie integrate în ea situațiile deosebit de diverse din statele membre, din regiunile europene - are două componente, prima având legătură strict cu partea legislativă europeană. Când s-a lansat acest proces de simplificare, comisarul Phil Hogan a stabilit trei parametri de care trebuie să ținem cont atunci când facem propuneri de simplificare.

În primă instanță, simplificarea trebuie să ducă la îmbunătățirea condițiilor de accesare și de utilizare a banilor europeni de către beneficiarul final: fermier, IMM, autorități locale; beneficiarul final să fie cel care obține acest avantaj. În al doilea rând, măsurile de simplificare nu ar trebui să aducă atingere acordului politic obținut foarte greu pentru această reformă PAC; elementele esențiale ale politicii trebuie să rămână așa cum au fost stabilite ele în procesul de codecizie. În al treilea rând, prin simplificare nu trebuie să punem în pericol buna gestiune a fondurilor europene. Principiul de gestionare corectă în fondurile europene trebuie să fie, de asemenea, luat în considerare.

Pe parcursul acestor doi ani de mandat a existat un întreg proces în care comisarul, Comisia Europeană, au cerut statelor membre, tuturor miniștrilor Agriculturii din statele membre, să facă propuneri; am primit un volum foarte mare de răspunsuri. În plus, comisarul Hogan a cerut și Parlamentului European să facă propuneri. Toate acestea au fost analizate, sortate, contrar principiilor stabilite și s-a început un proces de revizuire a legislației secundare în special. (...) Ca exemplu, anumite elemente privind controlul fermierilor, declararea sau aplicarea sunt deja abordate sau schimbate în legislația secundară.

Alte elemente care sunt, de asemenea, foarte importante în special pentru dezvoltarea rurală, se găsesc acum în procesul de validare a unei propuneri legislative de modificare a legislației secundare. Acestea se referă, în special, la a face mai simplă utilizarea instrumentelor financiare în dezvoltarea rurală. Când mergem mai departe către statele membre, către autoritățile de gestiune, există toată transpunerea acestei legislații în normele locale, în ghidurile aplicantului, în proceduri care pot să complice foarte mult procesul. Iar acesta este un alt aspect al simplificării. De aceea, noi, CE, lucrăm foarte mult cu statele membre prin intermediul seminariilor, prin schimburi de bune practici, prin ghiduri, prin tot felul de discuții și documente de orientare, astfel încât să determinăm statele membre să nu adauge legislației europeane elemente „gold plating”, adică alte straturi de complexitate în normele interne.

R.F.: Se află și România pe lista țărilor care au tendința de a apela la acest „gold plating”?

M.D.: Vă voi da un exemplu clasic care vine la noi, la CE, și de care beneficiarii se plâng: unui ghid al aplicantului i se adaugă niște elemente care vin în plus față de regulamentul de bază sau de regulamentul de aplicare. De foarte multe ori, aceste elemente adăugate în plus apar dintr-o bună intenție, de a-l sfătui pe beneficiar cum anume să-și orienteze mai bine cererea de finanțare, cum să-și pregătească dosarul. De foarte multe ori este posibil ca într-un ghid al aplicantului să apară elemente sub forma unor solicitări ale administrației naționale, entitate care vrea să se asigure că anumite elemente de eligibilitate care sunt prevăzute expres în legislația națională, sunt transpuse într-un număr de documente, de solicitări administrative, de avize, care nu sunt neapărat necesare.

Cred că inclusiv administrația română poate face un control al acestor cerințe și poate printr-un simplu screening să vadă în ce măsură unele se justifică, altele nu.

R.F.: PNDR 2014-2020 abordează problematica accesărilor fondurilor FEADR dintr-o nouă perspectivă față de exercițiul anterior. Sunt încă necesare elemente de fine tuning în ceea ce privește buna funcționare a acestui program?

M.D.: Pentru că acum avem un termen de comparație, PNDR 2014-2020 este un program bun, în special pentru România. Țara noastră a învățat în primul exercițiu. România a reușit să facă o programare de această dată mai rapidă, să își adune toate informațiile necesare, să facă o analiză destul de pertinentă și să identifice nevoile cele mai importante, care pot fi finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Din punctul meu de vedere, PNDR 2014-2020 este un program echilibrat ca structură, ca nevoi identificate, acoperă anumite elemente pe care vechiul program nu le avea în vedere; irigațiile spre exemplu. Există în acest PNDR o importantă parte alocată refacerii sistemului de irigații (secundar) și investițiilor în ferme. Sunt bani în PNDR 2014-2020 prin care să refacem sistemul secundar de irigații, să sprijinim fermierii să-și cumpere instalații și să contribuie la economisirea de apă și la economisirea de energie. Principiul de bază pentru irigații este că va trebui să sprijinim cu prioritate acele sisteme care au deja asigurată sursa în sistemul primar, iar apoi să dezvoltăm întreg sistemul, de la primar la secundar și până la utilizatorul final.

În plus, sprijinim în continuare instalarea tinerilor fermieri, formele de cooperare și oferim modalități de modernizare. Pe de altă parte, continuăm efortul puternic de modernizare și de dezvoltare a infrastructurii în zonele rurale. De asemenea, se continuă foarte bine cu partea de agromediu și cu măsurile care să prevină schimbările climatice.

R.F.: Avem anumite învățăminte trase din implementarea PNDR 2007-2013 de care trebuie să ținem cont în programarea aceasta?

M.D.: Trebuie să învățăm din greșelile din perioada trecută, pentru implementare. În programarea precedentă am întâmpinat anumite dificultăți să punem programul în aplicare în totalitatea lui și să cheltuim toți banii pe care i-am avut la dispoziție. Cred că trebuie să învățăm că este necesar să lansăm foarte repede toate măsurile. Să vedem unde anume acesea nu funcționează. De asemenea, trebuie să ne gândim ce ajustări trebuie făcute, de ce nu funcționează o măsură și ce ajustări trebuie făcute, astfel încât să nu mai întârziem cu lansarea la timp a măsurilor.

O investiție mare ia timp, durează doi-trei ani. În momentul în care un contract a fost semnat, trebuie să ne asigurăm că beneficiarul lansează și derulează programul repede. Trebuie să-i ajutăm pe beneficiari să-și asigure partea de cofinanțare. Sunt o serie întreagă de probleme cu care ne-am confruntat în programul trecut, pe care le-am învățat și pe care le putem de această dată evita fiindcă le-am conștientizat, fiindcă am găsit niște mecanisme ca să nu ne mai confruntăm cu aceeași situație, cum a fost cazul în trecut.

Va trebui, de asemenea, să se facă o monitorizare atentă. Spre exemplu, în cazul unui proiect care nu avansează, ar trebui ca AFIR, Autoritatea de Management, să ia o decizie rapid: - continuă să aibă contractul respectiv sau îl oprește și îl relansează? De asemenea, există o altă dinamică a organizării de „call for application”, de apeluri pentru depunerea de proiecte. Aici, iarăși trebuie să ne mișcăm repede.

R.F.: Comisarul Hogan a prezentat un pachet de sprijin pentru sectoarele în criză, grav afectate de embargoul rusesc. Către care domeniu din România ar trebui să meargă pachetul majoritar de finanțare? Către sectorul laptelui sau către cel al cărnii de porc?

M.D.: Situația diferă de la o țară la alta și chiar de la o regiune la alta. Înțeleg că situația sectorului cărnii de porc din România este foarte diferită față de alte state membre. Există chiar deficiențe și prețurile au crescut foarte mult în ultima perioadă. Poate că într-acolo ar trebui să privim foarte atent, ce se întâmplă și ce nevoi sunt de intervenție. Situația este, de asemenea, deosebită în România în ceea ce privește evoluția pieței laptelui, pentru că în România a existat o reducere a șeptelului, pe când în alte țări a existat o creștere și un excedent al laptelui care a dus la colapsul pieței ș.a.m.d. Nu există o formulă generală.

Cred că fiecare stat membru și fiecare minister de resort trebuie să observe foarte atent situația concretă din țara respectivă, să realizeze o analiză obiectivă, să stabilească dacă sprijină sau nu un domeniu și ce forme de susținere să adopte. Și vă pot da un exemplu: foarte multe state membre UE, în special în cele din nordul Europei, au sprijinit sectorul de profil în perspectiva dispariției cotelor de lapte. Pe urmă și-a făcut apariția o situație proastă pe piață și ne-am trezit cu investiții făcute care nu mai sunt viabile și care trebuie oprite. Dacă aceste investiții s-au făcut cu o marjă de flexibilitate destul de mare, astfel încât să putem converti foarte repede producția de lapte în producția de carne este foarte bine. Am avut exemplul unor state membre care au venit la CE și au spus că trebuie făcut ceva. Ei făcuseră aceste investiții foarte rigide. În PAC există principiul durabilității, prin care o investiție trebuie ținută o perioadă de timp, nu i se poate schimba obiectul de activitate. Dacă acolo au fost adăugate anumite elemente de strictețe, fermierii sunt închiși în situații imposibile. Ar trebui să privim cu foarte mare atenție acest aspect și să lăsăm o marjă de flexibilitate în a defini măsurile și sprijinul pe care-l dăm fermierilor, astfel încât să nu-i omorâm încercând să le dăm sprijin și pe urmă să se confrunte cu situația din care nu mai pot ieși. Un fermier care a investit în producția de lapte și se trezește că nu mai poate să vândă laptele, afacerea lui s-a terminat.

R.F.: A tot circulat în ultimele luni prin România un mesaj propagandistic de tipul „zero fonduri europene absorbite”. Este așa sau nu?

M.D.: Când rostim sintagma „zero fonduri europene”, trebuie să ne gândim la ce ne referim mai exact. Ne putem referi la câte fonduri europene a cheltuit România și câte au fost rambursate din bugetul comunitar. Având în vedere că suntem la începutul unui ciclu de programare și că toate programele au fost aprobate, aș spune că ideea de zero fonduri europene nu există. La aprobarea fiecărui program, orice stat membru primește un avans ca să înceapă programul respectiv. Acești bani sunt transferuri efective, nete, din bugetul comunitar în bugetul statului român. Această sumă poate merge până la trei la sută din valoarea programului respectiv.

Există un sistem diferit între fondurile agricole, în special FEADR, și celelalte finanțări provenite din fondurile europene structurale și de investiții, gen fondul regional, fondul social european, fondul de pescuit și fondul de coeziune. Pentru celelalte fonduri (în afară de FEADR) este nevoie ca înainte de a putea trimite o cerere de rambursare la CE, să existe procesul oficial de acreditare a instituțiilor delegate care gestionează fondurile. Acest proces este în România și în multe alte state europene unul întârziat. Este foarte posibil ca un proiect depus pe fonduri regionale să fi fost lansat, să se fi făcut cheltuieli, acestea să fi fost plătite din bugetul național, dar banii să nu fi fost declarai la CE pentru simplul motiv că nu se putea declara. Și asta din cauză că organismul de finanțare nu fusese încă certficat și aprobat de CE. În cazul PNDR, noi nu avem acest sistem, ci unul de acreditare a agenției de plăți (încă de la început). Practic, pe PNDR s-au putut face cheltuieli, acestea au fost declarate către CE și rambursate. Există o sumă care a fost comunicată către CE, sunt informații publice, cel puțin pe PNDR din niciun punct de vedere nu putem vorbi de zero.

R.F.: Puteți vehicula o sumă aproximativă?

M.D.: Cred că este vorba de o primă tranșă declarată și plătită de 57 de milioane de euro, iar o a doua tranșă, recent depusă, de circa 230 de milioane de euro.

R.F.: Chiar dacă dumneavoastră profesați foarte mult pe zona Pilonului II, nu cred că au trecut neobservate problemele pe care țările UE le-au avut cu plățile directe. Situația din România a fost însă mai dureroasă. Care credeți că au fost piedicile din calea plății la timp a subvențiilor pentru Campania 2015?

M.D.: Prin noua reformă a PAC – reforma Cioloș – sistemul de plăți directe s-a schimbat. A rămas o plată de bază, iar pe urmă s-au adus niște elemente cu un grad de complexitate din ce în ce mai mare – acele elemente de practici agroecologice (înverzire), plăți cuplate ș.a.m.d. Deja, pe Pilonul I al PAC, implementarea noii politici a fost întârziată cu un an; n-a început la 1 ianuarie 2014, a început la 1 ianuarie 2015. Această reformă PAC a solicitat o refacere a tuturor sistemelor de gestiune. Acel sistem IT, sofisticat, pentru gestiune, a trebuit să fie refăcut, softurile dedicate și acest proces n-a fost simplu nicăieri, nu numai în România. A fost un proces complex în Europa, în general. Unele state membre au reușit să și-l pună la punct foarte repede, altele (printre care și România), nu au reușit să și-l pună la punct atât de repede, astfel încât, practic, la 1 ianuarie 2015, totul să fie operațional și să pornească. Din acest motiv, CE a realizat gradul de complexitate și chiar a aprobat niște termene mai lungi pentru depunerea cererilor, pentru efectuarea controalelor. Am înțeles că România, cu aceste păsuiri, a reușit totuși să avanseze și, cel puțin pe plățile directe, în mare măsură, au reușit să fie începute și plătite. Există în continuare anumite restanțe. Este un proces complex însă. Urmează controlul și verificarea. Să sperăm că toate aceste lucruri s-au făcut foarte bine.

Pentru prima oară de la aderarea ţării noastre la spaţiul Uniunii Europene (UE), suinele vii şi produsele provenite de la acestea pot circula liber, în urma adoptării de către Comisia Europeană (CE) a unei decizii care permite comerţul pe piaţa comunitară cu porci vii din România, potrivit un comunicat al ANSVSA.

„La întâlnirea din 14 septembrie a Comitetului pentru Plante, Animale, Alimente şi Furaje (SCOPAFF) de la Bruxelles, a fost votată, în unanimitate, o decizie care va permite României să participe la comerţul intracomunitar cu porci vii şi produse provenite de la aceştia. Prin votul adoptat de Statele Membre, a fost amendată, printr-o decizie de implementare, Decizia Comisiei 2013/764/CE referitoare la măsurile de control în sănătatea animal, datorate evoluţiei pestei porcine clasice, în diferite state membre UE. Noua decizie va intra în vigoare la publicarea ei în Jurnalul Oficial al UE”, se arată în documentul ANSVSA.

Restricţiile au fost impuse României încă din perioada de pre-aderare, iar eforturile factorilor de decizie din administraţia românească au fost canalizate pentru dovedirea faptului că, în ţara noastră, virusul acestei boli nu mai circulă printre porcii domestici şi sălbatici. Ca atare, porcii vii și produsele provenite de la aceştia pot circula pentru prima oară de la aderare în spaţiul comunitare, în condiţiile derogărilor oferite de decizia mai sus menționată.

„Pentru a-şi recăpăta statutul de liber de boală, România a desfăşurat, în fiecare an, programe de supraveghere, control şi eradicare, cofinanţate de Uniunea Europeană. Implementarea programelor anuale de eradicare a pestei porcine clasice, din perioada 2007 - 2015, a condus la o îmbunătăţire evidentă a situaţiei pestei porcine clasice în România, situaţie dovedită şi de rapoartele misiunilor FVO din ultimii ani, în care se menţionează progresele României în implementarea respectivelor programe anuale”, precizează ANSVSA.

APCPR: „Se recunoaşte respectarea normelor sanitare veterinare”

Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) salută decizia autorităţilor sanitare veterinare europene de a aproba comerţul intracomunitar şi exportul de porci vii din exploataţiile comerciale din ţara noastră şi susţine că, astfel, fermierii români vor avea mai multe oportunităţi de afaceri.

„Se recunoaşte respectarea normelor sanitare veterinare, aşa cum a rezultat şi din ultimele verificări ale autorităţilor europene şi se dă posibilitatea fermierilor din sectorul comercial de creştere a porcilor să beneficieze de oportunităţi de piaţă în momente critice care apar, tot mai des, în piaţa europeană a cărnii de porc”, se menţionează într-un comunicat al Asociației remis presei.

Mai mult, membrii Asociaţiei felicită autorităţile statului şi deopotrivă fermierii care au reuşit să convingă la toate verificările şi la toate prezentările din acest an că, în România, fermele comerciale de creştere a porcilor îşi menţin standarde sanitar veterinare de nivel european, iar supravegherea, monitorizarea şi controlul în sectorul cărnii de porc este o garanţie pentru procesatorii, comercianţii sau consumatorii din orice ţară.

„După opt ani de restricţii, fermele comerciale de creştere a porcilor şi unităţile de procesare carne de porc vor putea să-şi valorifice producţia de porci vii şi de carne de porc în mod liber şi egal cu toţi producătorii din statele membre UE”, se mai arată în comunicat citat.

Crescătorii de porci din România au solicitat în repetate rânduri deblocarea comerţului cu porcii vii către Uniunea Europeană în condiţiile în care ţara noastră este teritoriu liber de pestă porcină clasică de peste 8 ani, iar aceştia se află într-o situaţie dificilă din cauza crizei generale a sectorului european al cărnii de porc determinat de embargoul rusesc la importurile de carne de porc din Europa.

Livrările de carne şi produse procesate din carne de porc provenind de la firme româneşti au fost interzise pe piaţa Uniunii Europene din anul 2003, întrucât România folosea vaccinarea porcilor pentru eradicarea pestei porcine clasice.

În anul 2007, Comisia Europeană a decis să prelungească, până la 31 decembrie 2009, interdicţia impusă firmelor româneşti privind livrările de carne de porc, considerând că pesta porcină nu este încă ţinută sub control. În decembrie 2009, Comitetul Permanent pentru Lanţul Alimentar şi Sănătate Animală a aprobat includerea României în anexa III a Deciziei 2008/855, ceea ce permitea unităţilor de procesare a cărnii de porc din România să iasă pe piaţa comunitară cu produse din carne provenită din zonele europene oficial libere de pesta porcină clasică.

Ulterior, România a solicitat Comisiei Europene, la cererea producătorilor români, includerea în anexa II a Deciziei 2008/855. Obţinerea acestei decizii a permis şi comerţul cu carne şi produse din carne de porc produse în România, deschizând producătorilor români perspective favorabile pentru a-şi comercializa produsele pe piaţa europeană.

Includerea României în anexa II a Deciziei 2008/855 a fost esenţială, deoarece astfel s-a putut solicita ulterior înscrierea în Anexa I a Directivei, ceea ce a permis liberalizarea totală, inclusiv posibilitatea comercializării porcinelor vii pe piaţa europeană.

În țara noastră, ultimele focare de pestă porcină din România au fost înregistrate în 2007, în judeţul Timiş, la fermele companiei Smithfield, unde au fost sacrificaţi peste 50.000 de porci.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), România avea la finele lunii mai a acestui an aproximativ 4,66 milioane de porci, în scădere cu 1,8% faţă de aceeaşi dată a anului trecut. Înainte de 1989, în România erau crescuţi aproape 15 milioane de porci.

Consumul anual în România se ridică la circa 11 milioane de porci, acesta fiind asigurat în proporţie de 50% din importuri.

Executivul tehnocrat a aprobat miercuri, printr-o Hotărâre de Guvern (HG), instituirea unei scheme de ajutor de minimis în valoare totală de 24 de milioane de lei, sumă care va fi repartizată, începând cu 15 noiembrie, producătorilor agricoli pentru achiziţionarea de berbeci/ţapi de reproducţie din rase specializate pentru producţia de carne şi lapte.

Conform comunicatului de presă remis la redacție de către Guvern, prin măsura decisă este vizată selecţia dirijată în direcţia îmbunătăţirii producţiei de lapte şi carne, realizarea de linii şi hibrizi cu potenţial productiv superior, adaptată la cerinţele pieţei autohtone şi externe.

Potrivit sursei citate, cuantumul sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de maximum 2.500 de lei/cap berbec din rasă specializată şi respectiv maximum 2.500 de lei/cap ţap din rasă specializată.

Hotărârea prevede totodată şi algoritmul în baza căruia beneficiarii pot achiziţiona numărul maxim de animale. Astfel, achiziţia de berbeci/ţapi de reproducţie se realizează respectând proporţia de un berbec/un ţap la 30 de capete femele ovine/20 capete femele caprine deţinute de beneficiar şi, totodată, numărul maxim de berbeci/ţapi care poate fi achiziţionat de un beneficiar, trebuie să corespundă, aplicând proporţia prevăzută, unui număr de 700 capete femele ovine/350 capete femele caprine.

Actul normativ reglementează regulile procedurale, condiţiile de eligibilitate pentru acordarea ajutorului de minimis, termenul de depunere a cererii, precum şi angajamentele beneficiarilor, precizează comunicatul citat.

„Derularea sprijinului financiar se va face prin direcţiile pentru agricultură judeţene sau a Municipiului Bucureşti. Suma necesară aplicării ajutorului de minimis se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi va intra în plată către beneficiari începând cu data de 15 noiembrie 2016”, mai informează Guvernul.

Despre sectorul zootehnic și reproducția bovină și ovină, în curând un interviu de excepție doar pe www.revistafermierului.ro

Piața cărnii de porc și cea a laptelui „se așează” și chiar își „revin” susținute fiind de politicile de sprijin unionale, iar nivelul dobânzilor nu a evoluat semnificativ în ultima perioadă pe fondul Brexit-ului, este de părere Sorin Ignat, director agribusiness BT, însă chiar și așa, el recomandă fermierilor români să fie prudenți atunci când vine vorba de noi investiții (obligatoriu corelate cu nevoile efective din fermă) și să lase la o parte dorința de extindere.

În plus, tot în ceea ce privește sectorul zootehnic autohton, specialistul BT a observat o mai bună colaborare între jucătorii din piață, dar și o dezvoltare a gradului de integrare, fie prin creșterea capacității de producție proprie de furaje, pentru reducerea costurilor, fie prin găsirea de soluții de prelucrare a producției, inclusiv în forme asociative, cooperative.

Totodată, el este de părere că producătorii din sectorul vegetal nu ar trebui să vândă totul la recoltă, ci să împartă vânzarea, o parte în contracte semnate înainte de recoltă, o alta în perioada culesului și una pentru stocare parțială.

„Astfel, se mai atenuează riscul de fluctuație, producția fiind vândută la prețuri diferite și în perioade diferite”, a declarat Ignat în cadrul unui interviu acordat Revistei Fermierului.

Revista Fermierului: Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a zguduit din temelii toată construcția economico-socială a bătrânului continent; „tsunami-ul” va sosi curând inclusiv în România. Sunt zvonuri că dobânzile creditelor (inclusiv celor acordate în agricultură) ar putea crește semnificativ. Ar trebui sau nu să se teamă fermierii români de efectele financiare ale Brexit-ului?

Sorin Ignat: Ultimele declarații ale noului premier al Marii Britanii vorbesc clar despre intenția de a nu declanșa procedura de exit în acest an. Practic, asta duce la o prelungire a momentului de ieșire a Marii Britanii din UE. Totodată, nivelul dobânzilor nu a evoluat semnificativ în ultima perioadă, Banca Centrală Europeană (BCE) anunțând menținerea dobânzilor la nivel apropiat de zero.

Pentru moment, este prematură estimarea oricărei influențe pe care Brexit-ul ar putea să o aibă asupra economiei, având în vedere că nu sunt lucrurile clare, nici în ceea ce privește momentul exitului, dar nici despre condițiile în care se vor face și care vor fi relațiile ulterioare de colaborare economică între UE și Marea Britanie. Nu se poate estima, de asemenea, nici impactul asupra bugetului UE sau a bugetului alocat strict pentru agricultură, aceste aspecte putând fi clarificate în urma unor negocieri purtate între UE și Marea Britanie, negocieri care pot fi de durată.

R.F.: Ce a însemnat Campania 2015 pentru BT? Ați întâmpinat probleme în plata subvențiilor? Ați avut sesizări din partea fermierilor, chiar dacă ordonatorul de plăți era APIA? Cât ați plătit în această campanie?

S.I.: Campania 2015 a reprezentat pentru BT creșterea susținerii acordate sectorului agri. Deși a fost un an dificil, din perspectiva secetei care s-a manifestat în multe locuri din țară, a prețurilor mici, precum și a întârzierii subvenției, BT ia în considerare susținerea și implicarea pe agribusiness pe termen mediu și lung.

Plățile făcute de APIA pentru subvențiile acordate fermierilor au fost derulate și prin BT, parteneriatul dintre BT-APIA-MADR și fondurile de garantare fiind unul vechi. Campania de plată a subvențiilor, după cum se știe, este încă în derulare.

R.F.: Față de ultima discuție pe care am avut-o în 2015, care mai sunt riscurile de default în sectorul agroalimentar? Aveți bani de recuperat din sectorul agribusiness? Aveți contracte cumpărate de Coface sau de alți recuperatori? Putem vorbi de sume?

S.I.: Riscurile de default în sectorul agroalimentar au crescut în 2015, în primul rând din cauza efectelor secetei și prețurilor în scădere pentru materiile prime agricole. Riscurile sunt mai mari în zootehnie, crescând însa și pe partea de cultură mare, mai ales pentru fermierii care s-au îndatorat peste posibilitățile de plată.

Recomandăm în continuare prudență în privința investițiilor și corelarea lor cu nevoile efective din fermă, fără a lua în calcul eventuale extinderi ale activității.

R.F.: Prețurile bunurilor de proveniență agricolă fluctuează, volatilitatea fiind cuvântul de ordine prezent pe buzele multora dintre producătorii agricoli. Oferiți instrumente de tranzacționare destinate fermierilor, astfel încât aceștia să fie feriți de aceste fluctuații?

S.I.: În momentul de față nu există în portofoliul BT produse care să acopere riscul de preț al fermierilor, soluții de acest gen sunt încă la început în România. Neavând o bursă locală de cereale sau materii prime agricole, sunt mai greu de gestionat și implementat în România, având în vedere accesul limitat la astfel de piețe. Cel mai simplu mod de protecție este până la urmă acela de a nu pune „ouăle în același coș”. Considerăm ca e mai bine să se împartă vânzarea, o parte în contracte semnate înainte de recoltă, o alta la recoltă și una pentru stocare parțială. Astfel, se mai atenuează riscul de fluctuație, producția fiind vândută la prețuri diferite și în perioade diferite.

R.F.: Credeți că Legea 321 va avea un impact asupra creditării sectorului agroalimentar și de retail din România?

S.I.: Pentru Legea 321 încă nu s-a publicat metodologia de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare, însă pentru a beneficia din plin de efectele ei, fermierii ar trebui să pună la punct logistica necesară asigurării mărfii pe raft. Acest lucru se poate face cel mai bine prin asociere, având în vedere că necesitățile logistice pot depăși uneori posibilitățile unui singur fermier. Un depozit folosit în comun poate reduce costurile. Este posibil să apară o cerere suplimentară de finanțare a unor capacități de depozitare și prelucrare a produselor agricole, multe cu finanțare din fonduri europene.

R.F.: Stagnarea demarării accesării fondurilor FEADR s-a văzut în vreun fel în dezvoltarea fermierilor cu care colaborați?

S.I.: Fondurile europene au o contribuție importantă la dezvoltarea femierilor și mulți dintre colaboratorii noștri au apelat la astfel de fonduri în exercițiul anterior și au început să apeleze la astfel de fonduri și în contextul nou. Nu se poate vorbi însă doar de influența directă a acestor fonduri asupra fermierilor, având în vedere contextul mai amplu și sursele alternative de finanțare, cum ar fi creditul bancar sau leasingul, pe care și Grupul BT îl oferă pentru investiții în domeniu.

R.F.: Au venit la dumneavoastră persoane fizice străine sau persoane juridice române cu acționariat străin în vederea accesării de credite pentru achiziția de teren? Aveți fuziuni/contracte cu fonduri de investiții străine în vederea achiziției de teren Deține BT teren arabil în România? Dacă da, puteți detalia?

S.I.: Interesul pentru terenuri și pentru dezvoltarea de afaceri agricole în România este bine cunoscut și se vorbesșe mult despre acest subiect. BT sprijină cu prioritate dezvoltarea capitalului românesc, având în derulare două campanii în acest sens. Prima, “Investește Românește”, sprijină IMM-urile prin acordarea de credite cu prețuri avantajoase pentru achiziția de bunuri produse în Romania. Cea de-a doua este dedicată exlusiv fermierilor români, „Investește pentru Agricultura Românească”, campanie prin care sprijinim cu credite pe termene și preturi avantajoase tehnologizarea fermelor românești la standardele actuale. Creditele se acordă pentru achiziția de echipamente și utilaje agricole noi. BT finanțează, de asemenea, doar prin credite achiziția de terenuri agricole de către fermierii din România.

R.F.: Piața cărnii de porc și cea a laptelui continuă să sufere. Cum stați la capitolul provizioane generate de falimentele din agricultură?

S.I.: Într-adevăr piața cărnii de porc și cea a laptelui au fost printre cele mai afectate de evoluțiile la nivelul UE, creșterea producțiilor și eliminarea cotelor, dar și din cauza contextului mondial, scăderea cererii mai ales în urma embargoului impus Rusiei. În ultima vreme se observă însă o așezare a pieței, chiar o ușoară revenire, susținută și de politicile UE de sprijin a acestor sectoare, cum ar fi ultimul comunicat privind acordarea de compensații pentru reducerea cantității de lapte livrat. Observăm în acest domeniu o mai bună colaborare între jucătorii din piață, dar și o dezvoltare a gradului de integrare, fie prin creșterea capacității de producție proprie de furaje, pentru reducerea costurilor, fie prin găsirea de soluții de prelucrare a producției, inclusiv în forme asociative, cooperative. Deși cu probleme în sector, în condițiile unei bune gestionări a resurselor, problemele pot fi rezolvate, astfel încât să nu se ajungă la falimente. Fermierii mici au cel mai mult de suferit din cauza accesului mai greu la piața de desfacere. Pe lângă măsurile legislative, cum e Legea 321, trebuie până la urmă ca fiecare dintre noi să contribuim la dezvoltarea agriculturii românești, consumând cu prioritate produsele provenite din fermele noastre.

”Prețuri, Piață, Importuri, Oțet”, acesta este titlul final al dezbaterii din finalul Workshop-ului Carne, din ziua de 12 mai, unul dintre momentele de maxim interes al Expo-Conferinței Inernaționale Meat & Milk 2016.

Titlul s-a impus aproape de la sine, ca urmare a gravei situații în care se află sectorul românesc al cărnii. De și consumul a crescut, piața este dezechilibrată total, din cauza importurilor de carne-materie primă, a importurilor în creștere de produse din carne (lucru total îngrijorător, în condițiile în care, până în acest an, zona de procesare a industriei acoperea în proporție covârșitoare necesarul de consum), precum și a calității foarte proaste, sau chiar a contrafacerilor unora din produsele existente pe rafturile economiei negre sau gri.

Speaker-ii acestei dezbateri vor fi domnii: Dorin Valter Enache-Director DSVSA-Brașov, Ioan Ladoși-Președinte APCPR, Sorin Minea-Președinte Romalimenta și Florin Căpățână-Vicepreședinte AMRCR.

Au mai ramas doar DOUA SAPTAMANI in care va puteti inscrie pentru a participa la cea de-a V-a editie a Expo-Conferintei Internationale Meat & Milk 2016, eveniment care se va desfasura in zilele de 12 si 13 mai la Hotel Alpin din Poiana Brasov, sub genericul "SUBFINANTARE, SUPRATAXARE, IMPORTURI-Ziduri in calea unui business de succes, intr-o economie aflata in dezechilibru".

Detalii despre organizarea manifestarii, speakeri, participanti, expozanti, program si tematica, precum si inscrieri, puteti obtine accesand www.meat-milk.ro, sau la tel: 021.223.25.21.

Cu siguranta, asa cum au anticipat organizatorii Expo-Conferintei Internationale Meat & Milk 2016, situatia importurilor va fi, poate, cel mai dezbatut subiect.

Programul evenimentului contine urmatoarele dezbateri care, cu siguranta, vor genera discutii aprinse:

Workshop FERMA: ”Cat mai poate lupta fermierul roman cu importurile de carne si lapte-materie prima?” (13:20-14:00. Speakeri: Ioan Ladosi-Presedinte APCPR, Claudiu Franc-Presedinte FCBR, Dorin Valter Enache-Director DSVSA-Brasov)

Workshop CARNE: ”Preturi, Importuri, Calitate” (13:20-14:00. Speakeri: Sorin Minea-Presedinte Romalimenta, Florin Capatana-Vicepresedinte AMRCR)

Workshop LAPTE: ”Multi am fost, putin am ramas, ce va fi maine?” (13:20-14:00. Speakeri: Dorin Cojocaru-Presedinte APRIL, Dr. Ing. George Grecu-Consultant GERAMO, Dana Tanase-Director ANSVSA)

Tema importurilor si a masurilor care trebuie adoptate pentru protejarea fermierilor si procesatorilor romani va fi abordata si de urmatorii speakeri:

Viorica Dancila-Europarlamentar (12 mai, Sedinta generala, ora 9,15)

Simona Allice Man-Secretar de Stat MADR (12 mai, Sedinta generala, ora 9,35 si Sesiunea ”Liber la cuvant”: 12 mai, ora 15:00-16:30)

Paul Anghel-Director General ANPC (12 mai, Sesiunea ”Liber la cuvant”, ora 15:00-16:30)

Sanatatea animalelor, siguranta alimentara si calitatea produselor vor fi analizate de:

Andrei Butaru- Presedinte ANSVSA (Sedinta generala-13 mai, ora 10:30)

Bogdan Marcel Pandelică- Presedinte ANPC (Sedinta generala-13 mai, ora 11:00)

Situatia generala a sectoarelor de carne si lapte din Romania, inclusiv problema importurilor, va fi si pe agenda Mesei rotunde din ziua de 13 mai, orele 12:00-13:30), la care au confirmat participarea ca speakeri:

Andrei Butaru-Presedinte ANSVSA, Bogdan Marcel Pandelica-Presedinte ANSVSA, Dorin Cojocaru-Presedinte APRIL, Sorin Minea-Presedinte Romalimenta, Claudiu Franc-Presedinte FCBR, Ioan Ladosi-Presedinte APCPR, Stefan Padure-Presedinte APAR.

Amintim ca domnul Achim Irimescu-Ministru al Agriculturii, a confirmat participarea la eveniment, subiectul importurilor pe care le-a atacat recent, cu vehementa, urmand sa fie abordat si de Domnia Sa.

Sectiunea infoTRIP va prilejui in acest an o vizita de documentare la Ferma Regalina, specializata in ingrasarea taurasilor.

Cat priveste Sectiunea B2B-Expo, la standuri au confirmat prezenta urmatoarele companii: Aaylex (Partener Premium), Mirdatod, Biotrend, Fondul de Garantare, Angst, Five Continents, Cris Sib Lacto, Albalact, IMA-Italia, Scale Expert, Net Brinel, Merck, Fotometric Instruments.

INSCRIE-TE, PARTICIPA, IMPLICA-TE, INTRA IN DIALOG!

MEAT & MILK 2016, DISCUTII DIRECTE, REZULTATE CONCRETE!

Meat & Milk 2016, DISCUTII DIRECTE, REZULTATE CONCRETE!

Asociația Aberdeen Angus România organizează, pe 22 aprilie 2016, evenimentul „Angus din România, pentru întreaga Europă”, tema acestuia fiind „Soluții pentru fermierii români. Genetică: reproducție, îngrășare și carne de vită de calitate”.

Manifestarea care are în prim plan bovina pentru carne din rasa Angus se desfășoară în cadrul Târgului Agraria de la Jucu (Cluj), Parc Industrial Tetarom III, cu începere de la ora 10,30. Pe parcursul a trei ore vor avea loc discursuri, prezentări de specialitate, prezentări de bovine Angus în ring, realizări de cântăriri și bonitări, informații despre Controlul Oficial al Producției și Registrul Genealogic, despre cum se poate face o fermă de bovine de carne de succes și sfaturi pentru fermieri cum să își aleagă un taur cu calități de reproducător deosebite.

Reprezentanții asociației anunță și un concurs pentru iubitorii de bovine de carne. Cine știe să aprecieze greutatea masculului Angus finisat pentru abatorizare – una din vedetele show-ului de bovine – va primi un cadou supriză.