Pandemia de COVID-19 generează blocaje în aprovizionarea cu input-uri pentru agricultură. Dacă circuitul se întrerupe, recolta de anul acesta ar putea avea de suferit. Fermierii se tem că nu vor primi la timp necesarul de produse de protecția plantelor pentru culturile de toamnă, rapiță și mai ales grâu, care înseamnă pâinea românilor de anul acesta. Vremuri complicate, așadar, pentru o categorie specială de oameni, aceea care ne asigură nouă tuturor hrana cea de zi cu zi. Depinde de autorități ca ea să fie îndestulătoare și de calitate în acest an dificil. Fermierii știu ce au de făcut.

„Deocamdată prețurile la input-uri au rămas la fel, în schimb, de când cu pandemia provocată de noul coronavirus, bursa cerealelor a căzut foarte mult.”

Hary Massai administrează o fermă vegetală de 2.100 de hectare în zona comunei Măureni din județul Caraș-Severin și se teme că întârzierea aplicării tratamentelor fitosanitare poate genera pierderi semnificative, chiar dacă, la această dată, grâul arată impecabil. „Am început lucrările pe câmp și așteptăm input-urile. Semințele au ajuns, dar e o problemă cu pesticidele. Suntem destul de neliniștiți, unele produse pentru grâu și rapiță deja le-am aplicat, însă mai avem de aplicat tratamente la culturile de toamnă, se întârzie foarte mult cu transportul și cu livrările. Suntem puțin blocați și sperăm ca problema să nu devină din ce în ce mai complicată, pentru că vor fi afectate culturile, iar asta va duce la o scădere substanțială a producției. Deocamdată, prețurile la input-uri au rămas la fel, în schimb, de când cu pandemia provocată de noul coronavirus, bursa cerealelor a căzut foarte mult”, ne-a zis Hary Massai.

„Avem rambursări de TVA. Sperăm ca autoritățile să nu ne blocheze rambursările pentru că ne bazăm pe aceste sume.”

Nici campania agricolă de primăvară nu-i lipsită de greutăți, sămânța de porumb este destul de greu de găsit pe piață la această oră, mai ales pentru cei care încheie contracte cu furnizorii cu plata la recoltat. „Noi am asigurat necesarul de sămânță de porumb încă din decembrie, dar am colegi care au plătit marfa și li s-a spus că li se dau banii înapoi pentru că nu li se mai poate livra sămânța de porumb. Momentan suntem puțin blocați. Stăm zilnic pe telefoane cu furnizorii. Se pare că de la o săptămână la alta lucrurile se înrăutățesc, dar sperăm ca autoritățile să vină în sprijinul nostru și marfa să poată circula fără probleme și să nu se blocheze prin vămi”, arată tânărul fermier Hary Massai.

O altă problemă care provoacă insomnia fermierilor la vreme de pandemie este cea a circuitului financiar. „Nu știu cum va fi în perioada următoare. Noi fiind o firmă de agricultură, avem rambursări de TVA. Sperăm ca autoritățile să nu ne blocheze rambursările pentru că ne bazăm pe aceste sume. Privind mai departe problema, sperăm ca APIA, care a sistat preluarea cererilor, să nu ne împingă până în toamnă cu depunerea cererilor unice de plată, pentru că subvențiile pe care trebuie să le primim sunt o parte importantă din veniturile noastre”, subliniază agricultorul din Caraș-Severin.

Depozitul pentru cartofi, sub semnul întrebării

De trei ani, Hary Massai a introdus în cultură și cartoful, devenind furnizor pentru supermarketurile din vestul țării, iar de când a izbucnit pandemia, cererea pe piață s-a triplat. „Noi avem contracte prestabilite, încheiate pe termen mediu, și nu am crescut prețurile. De altfel, nici supermarketurile nu au majorat prețurile la cartof, dar cererea s-a triplat. Eu le recomand oamenilor să fie calmi, pentru că marfă este și ea va trebui să circule.”

Carantina generală blochează pentru moment proiectele de dezvoltare ale fermei administrate de Hary Massai, tocmai în sectorul cartofului. „Până acum am cultivat 45 de hectare cu cartof, dar pe viitor ne-am propus să creștem suprafața, poate chiar să o dublăm, pentru că avem în derulare un proiect pe fonduri europene în valoare de două milioane de euro prin care vom construi anul acesta un depozit cu temperatură controlată, cu linie nouă de ambalare și sortare a cartofilor. Din păcate,  în momentul de față proiectul este blocat. În iunie–iulie voi recolta cartofii și nu știu încă unde voi fi cu proiectul. Încă nu știu dacă am unde depozita cartofii de anul acesta, pentru că în septembrie cel târziu depozitul ar fi trebuit să fie finalizat”, ne-a spus în încheiere tânărul fermier.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - aprilie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html 

Grupul de Acțiune Locală Asociația „Timiș Torontal Bârzava” de la Deta își ia în serios rolul de promotor local și se implică activ în dezvoltarea comunității locale. GAL-ul funcționează în două județe, Timiș și Caraș-Severin, și are în componență două orașe și 17 comune.

În 2019, au fost semnate 11 proiecte, însumând peste un milion de euro, bani destinați tinerilor fermieri pentru finanțarea unor proiecte ale administrațiilor locale, dar și pentru activități non-agricole dezvoltate în mediul rural, ne-a spus Ioan Iovan, vicepreședintele Grupului de Acțiune Locală Asociația Timiș Torontal Bârzava. „La Banloc avem un proiect prin care un fost bloc al IAS-ului a fost modernizat și au fost create spații de cazare. O să mă întrebați ce relevanță turistică are comuna Banloc. Ei bine, dacă Deta, ca oraș, nu este pe lista localităților turistice din România, Banlocul este. Și din punctul meu de vedere chiar un loc meritat, pentru că acolo este Mănăstirea de la Partoș, una dintre cele mai importante destinații de pelerinaj religios din Vestul României. Am mai reușit să finanțăm două ateliere de tâmplărie la Birda și la Giera, o activitate meșteșugărească la Deta, la Doclin, în Caraș-Severin, avem o vopsitorie auto și o fierărie, un atelier auto avem și la Gătaia. De asemenea, suntem cu două proiecte în evaluare, este vorba despre o frizerie și un atelier de costume populare bulgărești la Breștea”, a precizat reprezentantul GAL.

Valentin Buzaș, de la Birda, a fost pe vremuri angajat al fabricii de mobilă de la Deta. S-a format ca meșter tâmplar la școala profesională din micuțul oraș timișean. Din păcate, fabrica s-a închis, iar școala s-a desființat. Valentin a fost nevoit să se recalifice și a devenit șofer de TIR. Din 2016 s-a întors acasă și prin intermediul GAL-ului a reușit să-și achiziționeze agregatele necesare și a revenit la prima dragoste. Acum are acasă un atelier în care face mobilă, este propriul șef, iar comenzile curg gârlă. „Am  rămas surprins de cât de repede au mers lucrurile. Proiectul l-am implementat în 2018. Utilajele au costat 20.000 de euro. Am luat un abricht, o mașină de rindeluit la grosime, o freză și un circular de formatizat. Urmează să mai achiziționez o presă pentru îmbinat panouri și o mașină de șlefuit”. Dacă afacerea va merge bine, Valentin Buzaș este decis să se dezvolte în continuare. „Urmează să construiesc o hală nouă și să achiziționez utilaje în continuare. Mai am nevoie de o instalație de exhaustare, mai am în plan și un uscător, iar visul meu este să achiziționez o mașină cu comandă numerică. Vom vedea. Important este că sunt acasă lângă familie”, ne-a zis mândru meșterul de la Deta.

Cooperativa agricolă, vitală pentru succesul legumicultorilor

Mâna de ajutor a oamenilor de la GAL s-a cunoscut și la înființarea unei cooperative a producătorilor de legume din zona Deta, pe care oamenii o cunosc acum sub numele de „Grădina bănățeană”. Radu Ghilezan din satul Mănăstire al comunei Birda (Timiș) consideră această formă asociativă vitală pentru succesul afacerii sale de familie în legumicultură. „Mergem împreună pe piața din zonă. Din fericire, sunt 40 – 50 de magazine sătești care încă funcționează și am reușit anul acesta să valorificăm cantități mari de legume. Pentru primul an de funcționare, cred ca a fost bine. De la anul, lucrurile s-ar putea schimba, pentru că prin intermediul cooperativei am reușit să stabilim contacte cu lanțul de magazine Profi. Ei își doresc să semnăm un contract-cadru prin care să le livrăm diverse sortimente de legume în cantități destul de mari. Acest lucru ne obligă pe noi, cei din cooperativă, să ne specializăm pe doar câteva culturi. Nu mai  putem produce fiecare de toate. Eu, de exemplu, aș dori să mă specializez pe cultura de tomate, un alt coleg, pe varză, un altul, pe cartofi, în așa fel încât fiecare să stăpânească perfect două-trei culturi. În felul acesta, câștigăm timp și o calitate uniformă”, a arătat legumicultorul.

Planurile Grupului de Acțiune Locală „Timiș Torontal Bârzava” nu se opresc aici. Alte două cooperative agricole sunt pe cale să ia ființă.

De la momentul înființării (anul 2011) și până acum, Grupul de Acțiune Locală Asociația „Timiș Torontal Bârzava” a reușit să sprijine și să implementeze peste o sută de proiecte, în valoare totală de peste cinci milioane de euro. GAL-ul are în componență orașele Deta și Gătaia, precum și comunele Banloc, Birda, Berzovia, Denta, Doclin, Forotic, Foeni, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling, Livezile, Pădureni, Moravița, Măureni, Voiteg.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 01-14 noiembrie 2019

Până în prezent, la nivelul judeţului Caraş-Severin au fost solicitate şi aprobate trei centre de sacrificare a mieilor, dintre care două sunt la Reşiţa, iar unul la Caransebeş, conform declarațiilor de presă ale directorului DSVSA Caraş-Severin, Dorin Imbrea, de marți, 16 aprilie 2019.

Acesta a mai precizat că un al patrulea centru este în lucru, în condițiile în care reprezentanții altor două urmează să depună alte solicitări de avizare.

„În perioada premergătoare sărbătorilor pascale, la nivelul judeţului Caraş-Severin, prin inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, se efectuează controale tematice în toate unităţile înregistrate şi autorizate sanitar-veterinar. Având în vedere specificul naţional, raportat la sacrificarea mieilor, în urma solicitărilor din partea consiliilor locale, până în momentul de faţă avem trei centre de sacrificare avizate temporar, iar un alt centru este încă în lucru. Două dintre aceste centre sunt în Reşiţa şi unul în Caransebeş. Cel de-al patrulea, care se află în lucru, este pentru zona Oraviţa. Am înţeles că mai intenţionează să depună solicitări Moldova Nouă şi Bocşa. La nivelul acestor centre, avem echipe formate din inspectori sanitari veterinari. Acestea verifică modul de sacrificare a mieilor în respectivele centre, dar şi documentaţia, iar după ce mieii au fost examinaţi, se ştampilează, astfel încât consumatorii să fie siguri că acea carne este bună de consum”, a precizat șeful DSVSA Caraş-Severin.

El a adăugat că mieii sacrificaţi în centrele avizate de către DSVSA Caraş-Severin sunt destinaţi doar consumatorului final şi nu au voie să ajungă într-o altă unitate de comercializare. Conform precizărilor directorului instituției citate, cel care achiziționează carnea de miel are obligaţia de a o ţine, până la preparare, cel puţin la o temperatură de refrigerare.

DSVSA Caraș-Severin ține să-i informeze pe consumatori să nu cumpere din alte puncte, care nu sunt autorizate sau înregistrate sanitar-veterinar, sau „de la colţ de stradă”, pentru că orice produs neverificat poate fi un potenţial pericol pentru sănătatea publică.

„Vom face verificări inclusiv pe arterele rutiere, pentru a identifica eventuale transporturi de animale ce nu sunt însoţite de autorizaţia sanitar-veterinară a mijlocului de transport ori de documentele însoţitoare pentru animalele care se regăsesc în respectivele transporturi”, a mai afirmat, pentru Agerpres, Dorin Imbrea.

Atenționări

Conform ANSVSA, având în vedere confirmarea scrapiei în județele AG, CS, CT, SB, TM, HD, este monitorizată circulația pe teritoriul național a ovinelor și caprinelor destinate sacrificării, respectiv a întregului traseu de la ferme sau exploatații de origine către abatoare autorizate sanitar veterinar.

În toate pieţele agroalimentare şi în alte locuri special amenajate în care vor fi valorificate carnea şi celelalte produse de origine animală, este asigurat necesarul de personal sanitar veterinar şi permanenţa acestuia, inclusiv în zilele de sâmbată şi duminică.

Pentru eficientizarea acestor acţiuni, medicii veterinari vor solicita, ori de câte ori consideră necesar, sprijinul altor autorităţi competente judeţene sau locale (primării, consilii judeţene, instituţii ale prefectului, ANAF, ANPC, MS etc.), în vederea organizării unor acţiuni comune de inspecţie şi control, în limita competenţelor stabilite prin legislaţia în vigoare şi în baza protocoalelor încheiate cu alte autorităţi.

În 2018, pentru a putea fructifica producția de lână, mai bine de o sută de crescători de ovine din Caraş-Severin au beneficiat de programul de ajutor de minimis, însă numărul acestora s-ar putea majora, cu condiția ca, în judeţ, să fie înfiinţat şi un centru de colectare, au mărturisit pentru presa centrală voci autorizate din cadrul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Caraş-Severin.

„Orice crescător de ovine care are exploataţie înregistrată legal și care face dovada comercializării lânii către centrele de colectare, către procesatori sau către firme care au relaţii contractuale cu aceşti agenţi economici va primi un leu pentru kilogramul de lână ca ajutor de minimis”, a precizat ing. Liviu Munteanu, reprezentant al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Caraş-Severin.

Anul trecut, a adăugat acesta, au fost peste o sută de beneficiari de ajutor de minimis pe acest program. Din nefericire, a precizat Munteanu, în judeţ încă nu există un centru de colectare a lânii, ceea ce face ca mulţi crescători să nu reuşească s-o valorifice în mod corespunzător.

Pentru 2019, specialiştii agricoli din judeţ speră să se găsească soluţiile necesare, astfel încât toţi aceşti oieri să beneficieze de ajutorul de minimis acordat pentru comercializarea lânii, dar şi de celelalte forme de sprijin adresate crescătorilor de animale.

În prezent, activitatea de semănat este afectată de secetă în judeţul Caraş-Severin, primele probleme serioase înregistrându-se la rapiţă, unde din peste 5.000 de hectare însămânţate, au fost afectate circa 1.200 de hectare, au afirmat reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură Judeţene (DAJ), vineri, 9 noiembrie 2018.

„Primele probleme serioase au apărut la rapiţă, unde din cele 5.146 de hectare însămânţate în special de fermele mari au fost afectate de secetă 1.172 ha, din care 1.094 ha au fost întoarse. Din acestea, 966 ha au fost deja reînsămânţate cu grâu. Micii agricultori, din cauza secetei şi a dotărilor de care dispun, nu au reuşit să pună sub brazdă suprafaţa de grâu pe care şi-au propus-o pentru această toamnă. Dacă va apărea un front de ploi, săptămâna viitoare, adică în timp util, cei mai mulţi dintre agricultori vor continua însămânţarea culturii de grâu. Marile ferme, însă, dotate corespunzător, au depăşit deja suprafeţele programate a fi însămânţate în această toamnă”, a declarat purtătorul de cuvânt al DAJ Caraş-Severin, Dragana Ienea.

Conform spuselor oficialului DAJ, campania agricolă de toamnă, cea mai dificilă de peste an, este pe sfârşite şi în judeţul Caraş-Severin. Agricultorii mai au de recoltat suprafeţe mici de porumb, aproximativ o sută de hectare, circa 300 de hectare de sorg şi aproape 90 de hectare de soia, iar dacă vremea nu se va înrăutăţi pe parcursul săptămânii viitoare, agricultorii vor finaliza toate activităţile de recoltat şi de eliberat terenul în această toamnă.

„De pe cele 35.279 de hectare, s-a recoltat aproximativ 99% din suprafeţe, respectiv, 34.785 de hectare. Nivelul de recoltă înregistrat de agricultorii cărăşeni a fost deosebit de bun, la porumb şi sorg, dar şi la soia. Sunt niveluri de recoltă greu de egalat în anii viitori și activitatea de însămânţări de toamnă se apropie de final. La această oră mai sunt de semănat în jur de 500 de hectare cu triticale. Suprafaţa de grâu însămânţată a depăşit nivelul programat de agricultori, ca de altfel şi suprafaţa de orz”, a conchis acesta.

Potrivit adjunctului șefului Direcției pentru Agricultură Județeană Caraș-Severin, ing. Pavel Nefir, la nivel de județ, anul în curs a fost unul excelent pentru producția de porumb, în condițiile în care aproximativ 80 de procente din acest total au fost obținute de micii fermieri.

„Anul 2018 a fost unul excelent pentru producţia de porumb, la nivelul judeţului Caraş-Severin. Din cele 21.000 de hectare cultivate cu această cultură, circa 80% aparţin micilor agricultori şi 20% fermelor mari. Producţia este una foarte bună - circa 5.500 de kilograme-boabe la hectar, până la această dată, cu tendinţă de creştere la aceste producţii. La porumb, producţia a fost recoltată, până la această dată, pe 74% din suprafaţa totală cultivată”, potrivit adjunctului DAJ Caraș-Severin.

Şi la floarea-soarelui s-a obţinut o producţie bună, recoltarea fiind aproape de final. La soia a început, de asemenea, recoltatul, preconizându-se o producţie bună, până la momentul actual.

„Deşi s-a arătat a fi un an cu probleme, anul agricol a demonstrat că rezultatele au fost mulţumitoare, bune şi chiar foarte bune”, a subliniat directorul-adjunct al Direcţiei pentru Agricultură Caraş-Severin.

Conform aprecierilor acestuia, nu numai prășitoarele sunt performerele acestui an agricol. Nefir precizează în acest context că fermierii cărășeni sunt mulţumiţi şi de recoltele de fructe din această toamnă. La măr, spre exemplu, la nivelul judeţului producția va atinge un total de circa 8.000 de kilograme la hectar, producţie de foarte bună calitate.

Pe de altă parte, temerile horticultorilor din județ sunt cu privire la valorificare.

„Ne îngrijorează şi pe noi, dar şi pe agricultori, faptul că sunt posibilităţi foarte reduse de valorificare a producţiei de mere. În anumite zone ale judeţului, agricultorii prelucrează fructele, obţinând sucuri naturale de o valoare deosebită. Posibilităţile de prelucrare sunt scăzute şi insuficiente pentru producţia pe care o avem în acest an, şi la mere, dar şi la pere şi la alte fructe. Din păcate, nici depozite, momentan, nu avem. Dorinţa agricultorilor este de a realiza aceste depozite, pentru a putea păstra producţia pe o perioadă mai îndelungată”, a conchis ing. Pavel Nefir.

În ciuda efectelor vremii nefavorabile asupra dezvoltării culturilor agricole în sezonul 2017-2018, fermierii cărășeni au reușit să obţinută recolte destul de bune la finalul campaniei de vară, a anunțat ing. Pavel Nefir, directorul-adjunct al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Caraş-Severin.

Mai exact, producătorii agricoli din Caraș-Severin au reușit să obțină la grâu un randament de peste 4.500 kg la hectar, în timp ce la orz şi la triticale, producția la hectar a fost de aproape 4.000 kg.

Conform afirmațiilor lui Nefir, citat de agenția națională de presă, campania de vară din acest an a durat peste 60 de zile, dublu faţă de anul trecut.

„Cu toate că lucrez de foarte mulţi ani în domeniu, aceasta a fost cea mai lungă campanie de vară pe care am trăit-o până acum, pentru că a durat 63 de zile, de la 11 iunie, până la 13 august, ceea ce înseamnă foarte mult pentru recoltatul culturilor de vară. Ca să facem o comparaţie, trebuie să spunem că, anul trecut, această campanie a ţinut doar 35 de zile. Capacitatea zilnică de recoltare a judeţului Caraş-Severin, ţinând cont de numărul de combine existente, de norma de lucru a unei asemenea combine, este de 2.575 de hectare. Dacă vremea ar fi fost favorabilă, recoltatul ar fi durat 11 - 12 zile. Prin urmare, cauza prelungirii recoltării nu a constituit-o lipsa unei dotări tehnice corespunzătoare, ci reprizele de ploaie care au fost aproape zilnice”, a precizat șeful DAJ Caraș-Severin.

Acesta a mai precizat că întârziindu-se recoltatul la culturile de vară, se ajunge la supracoacere, ceea ce înseamnă, în fapt, pierderi cantitative, dar mai ales calitative.

În ceea ce privește producția de grâu, aici s-au realizat peste 4.500 kg la hectar, iar la orz şi triticale aproape 4.000 kg, în timp ce la rapiţă au fost obținute peste 2.200 kg la hectar.

Din totalul celor 28.000 de hectare de culturi recoltate în această vară, circa 80% din suprafaţă a aparţinut fermelor mari, societăţilor comerciale, iar 20% a aparţinut agricultorilor mici, respectiv, societăţilor individuale.

Aproximativ 62 de procente din totalul suprafețelor însămânțate cu grâu, adică mai bine de 11.000 hectare, încă nu au fost recoltate, iar cu fiecare zi care trece se pierde atât din producţie, cât şi din calitatea materiei prime, mărturisesc voci autorizate ale DAJ Caraș-Severin, citate de presa centrală.

În cazul grâului, până duminică, 15 iulie 2018, au fost recoltate doar 6.600 de hectare, ceea ce reprezintă circa 38% din totalul suprafeţei cultivate, au declarat pentru mass-media reprezentanți din Direcția Agricolă. Potrivit acestora, producţia medie obținută este de aproximativ 4.600 kg la hectar, faţă de 5.000 kg, cât fusese prognozat.

În prezent, suprafețele însămânțate cu grâu se află în faza de răscoacere, fapt care face ca plantele să devină fragile, spicele se înconvoaie, să scadă greutatea hectolitrică a boabelor, ceea ce duce la o pierdere cantitativă de recoltă. În lanurile cu grâu au început să se dezvolte iarbă şi buruieni, acestea urmând să genereze o umiditate de împrumut boabelor, la recoltare. Acest lucru duce la o activitate de recoltare care se va desfăşura tot mai greu, întrucât se va intra tot mai târziu în lan. Lanul răscopt se va închide la culoare, iar pe plante se dezvoltă tot felul de agenţi patogeni, care strică calitatea recoltei. Mai mult, cea mai mare problemă la cultura grâului este dată de încolţirea în spic, pentru că boabele încolţite îşi pierd calităţile de panificaţie, iar acest lucru face ca preţul grâului să fie foarte mic. Iar acestea sunt doar câteva neajunsuri mari care ar trebui să-i determine pe agricultori să folosească fiecare moment bun de lucru în câmp şi să urgenteze recoltatul.

Tot în Caraș-Severin, treieratul orzului este pe sfârşit, însă mai există circa 80 de hectare de recoltat. Din cauza vremii neprielnice, perioada de recoltare a fost deosebit de lungă, cu repercusiuni şi asupra nivelului de producţie, dar şi asupra calităţii producţiei. Agricultorii merg cu un nivel de recoltă de 4.180 kg la hectar, deşi au prognozat că realizează cel puţin 4.220 kg de orz pe hectar. Rapiţa este recoltată în proporţie de 93%. Mai sunt circa 470 de hectare de recoltat. Nici aici, producţia realizată nu este cea scontată. La ora actuală, agricultorii merg cu 2.400 kg la hectar, faţă de 2.750 kg la hectar, cât era prognozat.

La data de 28 ianuarie, 8.174 de ferme din judeţele Alba, Sălaj, Hunedoara, Olt, Caraş-Severin, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Dolj se aflau în întârziere în privinţa controlului pe teren, potrivit unei informări ale Ministerului Agricole, plata finală a subvenţiilor în sectorul vegetal şi zootehnic pentru anul 2016 urmând să se terminte în luna martie, a.c.

Se estimează că finalizarea controlului în teren ar avea loc pe 15 februarie 2017, după care urmează introducerea rapoartelor de control în sistemul informatic.

Pentru întărirea procesului de lucru, mai bine de 260 de experți au fost detașați în zonele cu probleme, rezultatul fiind diminuarea masivă a numărului de exploatații cu probleme.

„Pentru aducerea la zi şi crearea posibilităţii de finalizare a controlului clasic, etapă obligatorie pentru acordarea sumelor de către APIA, au fost detaşaţi de la alte centre judeţene 262 de specialişti cu atribuţii de control pe teren, în judeţele menţionate. (...) În momentul de faţă numărul fermelor rămase pentru control a fost redus la 174. Astfel, controlul poate fi încheiat până la data de 15 februarie, urmând a se proceda la etapele tehnice care urmează, respectiv introducerea rapoartelor de control în sistemul informatic”, se precizează în comunicatul ministerului de resort.

Oficialii MADR au mai adăugat că în urma celor două întâlniri de lucru cu dezvoltatorul de soft privind îmbunătăţirea aplicaţiei s-a reuşit reducerea termenelor de livrare a funcţionalităţilor în cadrul aplicaţiei pentru demararea plăţilor finale aferente anului 2016, în sectorul vegetal şi zootehnic.

Fermierii selectaţi la controlul pe teren, pentru anul de cerere 2016, sunt în număr total de 85.348 fermieri, din care la control prin teledetecţie 60.535 fermieri, iar la control clasic pe teren 24.813 fermieri, potrivit datelor APIA.