Stația SRP 5 Haret de repompare a apei pentru irigații provenită din cei 5,7 kilometri recepționați ai Canalului Siret-Brăgan a fost inundată în 2006 cu 3,3 metri de apă și mâl, în condițiile în care aceasta nu a funcționat niciodată, în afară de unele probe realizate în 1998 și 2004, informează directorul filialei teritoriale ANIF Buzău-Moldova Sud, Adrian Dan Mocanu, într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului.

Prin intermediul investiției în reabilitarea SRP 5 Haret, una de circa un milion de lei plus TVA, Mocanu dă asigurări că OUAI-urile care pot accesa apa de pe un canal de 3,5 kilometri lungime au posibilitatea să asigure apa pentru norma de udare pentru circa 3.000 de hectare.

Potrivit datelor ANIF, canalul de aducțiune este dalat de-a lungul a 7,5 kilometri. În baza solicitării fermierilor, ANIF a reabilitat deocamdată 3,5 kilometri de canal, urmând ca, în primăvara anului viitor, să fie dată în folosință și diferența de 3,5 kilometri de canal, proiectată, neexecutată.

Adrian Dan Mocanu este membru PSD și consilier județean aflat la primul mandat. Alături de colegii de partid Elena Stoica și Adrian Atarcicov, Adrian Dan Mocanu s-a aflat pe listele de supleanți și a depus jurământul de consilier în urma intrării în parlament a foștilor consilieri Dragoș Bîrlădeanu, Nicușor Halici și Tudorița Boboc.

Dan Mocanu este director al ANIF (Agenția Națională de îmbunătățiri Funciare) Filiala Teritorială Buzău - Moldova Sud și membru în Comisia 1 – Prognoze, programe, buget-finanțe și patrimoniu din consiliul județean. Acesta mai face parte, în calitate de membru, în Consiliul de Administrație al Case Județene de Asigurări de Sănătate, funcție pe care o deține din 2011.

Staţia de repompare SRP 5 Haret este situată pe partea dreaptă a DN 2 (E85), pe direcţia Focşani - Adjud, şi asigură nivel de apă pentru două canale CD 4 şi CD7 prin preluarea apei direct din Canalul Siret - Bărăgan, fiind amplasată la km 5+200.

Revista Fermierului: Domnule director, vă rugăm să ne dați mai multe detalii despre dotarea tehnică a SRP 5 Haret, stație de repompare pe care am vizitat-o miercuri, 31 mai 2018, laolaltă cu delegația formată din premierul României, Viorica Dăncilă, și ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Adrian Dan Mocanu: SRP 5 Haret a fost reabilitată cu două agregate de pompare, fiecare dintre acestea însemnând o pompă orizontală 24 NDS și un motor de 800 de kilowați bobinat în bară. Stația alimentează în momentul de față un canal de distribuție, prin intermediul unei conducte de refulare de 1.600 mm pe o lungime de 1.800 de metri, (...) din care agricultorii, în funcție de necesități, vor prelua și vor distribui apa necesară către culturile agricole.

R.F.: Câți metri cubi pe oră sunt pot fi pompați de unitatea de la Haret?

A.D.M.: O singură pompă are o capacitate de 3.600 de metri cubi pe oră, noi putem pompa însă simultan cu două agregate de pompare. În principiu, la acest moment putem asigura apa necesară pentru irigarea a 3.000 de hectare, (...) sursa fiind Canalul Siret-Bărăgan. Tocmai de aceea vorbim de un moment istoric. Este o premieră în România, este o idee vechie cu care au cochetat și strămoșii noștri, chiar de dinainte de 1900, inclusiv Anghel Saligny după perioada 1912-1914. Vorbim de o completare a rețelei hidrografice din Bărăgan care este lipsită pe o suprafață mare de un curs de apă.

R.F.: Poate asigura SRP 5 Haret necesarul de apă pentru irigații în condiții de secetă?

A.D.M.: Toată această amenajare a fost proiectată înainte de 1989, mai exact prin decret prezidențial, în 1986. Complexul Pufești-Ruginești-Panciu a fost dezvoltat în paralel cu Canalul Siret-Bărăgan. În momentul în care investiția în Canalul Siret-Bărăgan a fost oprită, a fost sistată și investiția în amenajarea complexă pe plan de irigații. Vorbim de amenajare complexă, în condițiile în care erau prevăzute și amenajări de combatere a eroziunii solului și de desecare, chiar și regularizări de râu, tocmai în vederea protejării acestui sistem de irigații care este situat într-o zonă colinară.

R.F.: Cât este amenajat din Canalul Siret-Bărăgan până la SRP 5 Haret?

A.D.M.: Canalul Siret-Bărăgan este recepționat pe 5,7 kilometri. Noi suntem la kilometrul 5+200. Canalul Siret Bărăgan are priză în acumularea Călimănești, acumulare care am înțeles că aparține Hidroelectrica. Există un dop de capăt și un canal de evacuare în râul Siret.

R.F.: Agregatele sunt de producție româneasă?

A.D.M.: Absolut. Toate sunt produse la Aversa București. Ele nu au funcționat niciodată înainte de reabilitare. S-au făcut probe doar în 1998 și 2004. Această stație a fost inundată în 2006, complet, apă și mâl, cu un strat de 3,3 metri. Practic, motoarele și pompele, respectiv instalațiile electrice au stat sub apă. Astfel, instalația electrică a trebuie să fie schimbată toată. Transformatorul a fost reparat, inclusiv instalațiile hidromecanice, iar investițiile totale gravitează în jurul sumei de un milion de lei plus TVA.

R.F.: Care este suprafața deservită de SRP 5 Haret până la acest moment?

A.D.M.: Cu ceea ce am reabilitat în momentul de față, acel canal de 3,6 kilometri, practic 3.000 de hectare ar putea fi irigate în sensul în care cantitatea de apă poate să asigure norma de udare necesară.

Unul dintre vicepreședinții LAPAR, Constantin Bazon, a solicitat premierului tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, joi, 4 august 2016, redeschiderea discuțiilor pe subiectul dezvoltării Canalului Siret-Bărăgan ca sursă de apă pentru irigații a circa un milion de hectare, replica prim-ministrului fiind că, în prezent, nu sunt bani nici măcar pentru autostrăzi, darămite pentru Canalul Siret-Bărăgan.

În cadrul întâlnirii cu ușile închise care a avut loc la Conacul Stolnicului Cantacuzino și care a fost denumită sugestiv „În dialog cu agricultorii și fermierii”, oficialul LAPAR a spus că, în prezent, în condițiile în care seceta își face simțită prezența aproape anual, sudul Vrancei este irigat doar printr-o stație provizorie, construită pe vremea regimului Ceaușescu ca soluție temporară în vederea punerii în funcțiune a Canalului Siret-Bărăgan.

„Profit de conjunctură și de nenorocita asta de secetă care s-a abătut peste noi și aș avea rugămintea, dacă puteți, să redeschideți problema Canalului Siret-Bărăgan. Este o sursă de apă care, gravitațional, ar trece peste 150 de kilometri și ar uda peste un milion de hectare în județele Brăila, Vrancea, Buzău, Ialomița. (...) El a fost lansat încă din 1893 ca primă idee, reluat în anii '30 și ceva și, în sfârșit, început și executat cu un volum enorm de mare de lucrări în județul Vrancea, până la Revoluție. Din păcate, de atunci încoace nu s-a mai făcut nimic. Ar fi o sursă enormă de apă. Preluăm apă acum de la nouă organizații, cu care udăm în sudul județului Vrancea, de la Nămoloasa de undeva, printr-o stație provizorie în ideea că în 30 de ani de zile se va realiza Canalul și va aduce apă la această stație”, a precizat Constantin Bazon.

Premierul i-ar răspuns sec fermierului că finanțarea definitivării Canalului Siret-Bărăgan nu poate fi susținută de la bugetul de stat pe motiv de deficit, în condițiile în care nu sunt resurse financiare nici măcar pentru asigurarea infrastructurii rutiere.

El nu a spus însă un NU hotărât, ci a precizat că se află în căutări de soluții pe zona mult discutatului parteneriat public-privat.

„Canalul Siret-Bărăgan este un subiect care se discută de multă vreme; (...) costă mult și n-avem banii respectivi. N-avem bani să asigurăm proiectele de infrastructură rutieră, de autostrăzi, d-apăi de unde să găsim bani pentru Canalul Siret-Bărăgan, acum? Eu nu vă pot da un răspuns în acest moment. Este unul dintre proiectele mari de infrastructură de irigații care este avut în vedere la Guvern și știu că a fost vizat de mai multe guverne. Căutăm soluții de finanțare. Nu-l putem acoperi prin finanțare de la buget, nu putem lua împrumuturi de miliarde de euro (...) pentru că situația deficitului bugetar nu ne permite. Căutăm soluții pe parteneriat public-privat și este unul dintre proiectele pe care și eu le am în vedere pe parteneriat public-privat, să găsim un partener cu care să putem face proiectul respectiv”, a replicat premierul tehnocrat care a recunoscut că s-a „autoinvitat” la eveniment, în condițiile în care n-a putut participa la conferința anuală a LAPAR.

Datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) relevă că suprafața totală contractată pentru irigat (cu contracte multianuale și sezoniere) era la începutul lunii august 2016 de 343.252 hectare. Din acest total, suprafața contractată cu Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) este de 323.789 ha, în timp ce suprafața totală pe care s-au aplicat udări este de doar 139.676 ha, din care udarea I – 86.398 ha, iar volumul de apă livrat – 107.715 ha.

Cu privire la suprafața detaliată pe județe (suprafețe contractate/suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate) raportul MADR arată așa: Brăila 120.656 ha suprafețe contractate și 48.280 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Galați – 36.861 ha suprafețe contractate, respectiv 14.073 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Ialomița – 34.185 ha suprafețe contractate și 22.135 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Dolj – 24.678 ha suprafețe contractate și 14.328 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Călărași – 21.143 ha suprafețe contractate, respectiv 8.170 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Olt – 11.926 ha suprafețe contractate și 11.960 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Tulcea – 10.973 ha suprafețe contractate și 6.289 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Vaslui – 14.067 ha suprafețe contractate, respectiv 2.137 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Iași – 6.684 ha suprafețe contractate și 6.921 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate.

Ca propuneri de măsuri concrete pentru stimularea irigării, cel puțin în zonele în care aceasta este posibilă, MADR are în vedere instituirea unei scheme de ajutor „de minimis” pentru membrii organizațiilor/federațiilor utilizatorilor de apă, precum și pentru alți beneficiari individuali care aplică irigații pe suprafețe agricole din amenajări de irigații în Campania 2016. Potrivit ministerului de resort, schema este aferentă serviciilor prestate de către Agenția de Îmbunătățiri Funciare (energie electrică, apă pentru irigații) organizațiilor/federațiilor utilizatorilor de apă, precum și alți beneficiari.

O altă propunere de măsură este și menținerea pe toată durata Campaniei 2016 a nivelului actual al prețului energiei electrice, respectiv al apei pentru irigații.

Nu în ultimul rând, se propune eșalonarea la plată până la sfârșitul anului 2016 a facturilor emise de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare către organizațiile/federațiile utilizatorilor de apă, precum și alți beneficiari care irigă în Campania 2016.