camera deputatilor - REVISTA FERMIERULUI

Banii, europeni sau românești, încă au căutare în satele noastre. Pentru a se dezvolta spațiul rural are nevoie de finanțare. Însă are nevoie și de o legislație care să-i permită finanțarea și evoluția. Despre satul românesc, investiții, agricultură, zootehnie, vorbim în interviul de față cu un tânăr deputat care, înainte de a intra în politică, a pus umărul la dezvoltarea spațiului rural din poziția de vicepreședinte al Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală, precum și din cea de conducător a două mari GAL-uri din județul Ialomița, acolo unde a și candidat pentru un loc în Parlamentul României. Raluca Dumitrescu, pe care mulți o știți din teren, este astăzi membru în Comisia de Agricultură din Camera Deputaților.

„Tinerii fermieri trebuie sprijiniți mai mult.”

Reporter: Aşadar, aţi trecut de cealaltă parte a baricadei, în politică, să faceți legi pentru agricultură și mediul rural. De ce acest pas?

Raluca Dumitrescu: De-a lungul timpului am avut şansa şi oportunitatea susţinută de colegii mei din Ialomiţa de a conduce două dintre cele mai mari Grupuri de Acțiune Locală, Asociația GAL Danubius, care a avut în acest exerciţiu financiar una dintre cele mai mari abordări LEADER, respectiv 6,2 milioane euro, și Grupul de Acțiune Locală Naparis. Cele două GAL-uri reprezintă la nivelul judeţului Ialomiţa 48 din cele 66 de localităţi.

Reporter: Practic, peste 75%.

Raluca Dumitrescu: Da, peste 75%, atât în mediul rural, cât şi mic urban, oraşele Ţăndărei şi Fierbinţi. De-a lungul timpului am activat şi pe zona de Călăraşi şi Ilfov, având localităţi în cadrul GAL Călăraşi Vest în cealaltă programare, dar şi pe Brăila avem nouă localităţi care sunt astăzi membre ale Grupului de Acțiune Locală Danubius Ialomița-Brăila. Cu toţii avem nevoie de o mai bună reprezentare şi avem nevoie ca vocea celor de jos să se audă sus. Pentru că de fapt Programul LEADER reprezintă o abordare de jos în sus, nu înseamnă numai proiecte mici, înseamnă foarte multe proiecte care răspund specificului local.

Reporter: Sunt lucruri care se fac la nivel micro, dar care au impact la nivel macro, şi aici vorbim sigur nu numai de proiectele de infrastructură, ci și de cele care au ținut de mici afaceri în mediul rural sau de mici fermieri. În acelaşi timp, suntem într-o perioadă de tranziție, 2021-2024. Ce înseamnă aceasta pentru implementarea proiectelor până intră noua Politică Agricolă Comună pe de-a întregul în vigoare?

Raluca Dumitrescu: Avem un regulament de tranziţie care vine să completeze această perioadă de doi ani, reguli noi pentru alocări vechi, deşi Ministerul Agriculturii nu ţine foarte mult cont de acest lucru. Şi mă refer în mod special la tinerii fermieri pe care am vrea să-i vedem mai mult sprijiniţi, deşi există un act normativ care la nivel de Ialomiţa şi Călăraşi, judeţe care au foarte mult teren agricol, ajută tinerii să ia teren de la ADS, chiar în acest moment este deschisă o astfel de sesiune, dar aceşti tineri nu pot să vină mai departe să aplice pe măsura tânărului fermier, pentru că ea este dedicată în mod special tinerilor fermieri din diasporă. Deşi au fost câteva apeluri, deşi cererile de finanțare sunt puține, totuşi MADR rămâne la aceeași decizie. Nu am primit banii de calamităţi, dar nici nu vedem politica de susţinere a Ministerului Agriculturii pentru OUAI-uri. Avem foarte multe proiecte depuse de Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații care sunt gata evaluate de către AFIR, ar putea primi ajutor şi totuşi asta nu se întâmplă.

Da, sunt nişte bani care vor veni şi pentru Grupurile de acţiune locală, vor veni şi pe măsura 4.1, vor veni şi pe 6.2, și pe 6.4, dar totuşi Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale se încăpăţânează să nu meargă la firul ierbii. Pe ministrul Oros îl vedem povestind despre întâlnirile sale cu mediul asociativ, cu mediul interprofesional din cadrul tuturor ramurilor agriculturii, dar se pare că sunt doar întâlniri de complezenţă sau nu li se pare că cei cu care se întâlneşte au suficientă informaţie şi bune intenţii cât să ţină cont de solicitările organizațiilor profesionale în politica agricolă pe care o promovează.

La Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor avem colegi cu experienţă în ceea ce înseamnă implementarea proiectelor şi mă refer la Daniel Constantin, la Emil Dumitru, la Adrian Chesnoiu, la colegul meu Adrian Aldea şi totuşi domnul ministru al Agriculturii nu ascultă niciuna din aceste voci, nu ne-a fost niciodată permis să mergem la Comitetul de monitorizare şi să vedem cum sunt alcătuite fişele măsurilor. Pentru că într-adevăr, viitorul agriculturii şi viitorul României stă şi în aceste forme de sprijin venite de la Bruxelles.

Să ştiţi că noi, la Ialomița, am reuşit performanţa să facem un depozit de legume şi fructe. Am reuşit să implementăm prin Grupurile de Acţiune Locală, sunt trei la nivelul judeţului Ialomiţa, aproximativ 44 de tineri fermieri. La una dintre sesiunile deschise am avut bani pentru zece proiecte şi s-au prezentat 34 de tineri fermieri. Toţi aceştia au reuşit să facă trei cooperative, pe care Grupurile de Acţiune Locală le-au finanţat, dar la nivelul judeţului Ialomiţa sunt şi alte cooperative făcute prin măsura de sprijin a Ministerului Agriculturii. Aceste cooperative nu se pot prezenta să primească pasul doi de finanţare pentru că MADR cere ca ele să aibă bonitate bancară şi un pic de experienţă. Când? Pentru că totuşi aceste măsuri ar trebui să se întrepătrundă şi să ajute beneficiarul final.

„Programul LEADER reprezintă o abordare de jos în sus, nu înseamnă numai proiecte mici, înseamnă foarte multe proiecte care răspund specificului local.”

Reporter: Ce se întâmplă cu Grupurile de Acțiune Locală în această perioadă de tranziție?

Raluca Dumitrescu: Ministerul Agriculturii a anunţat o bonusare a Grupurilor de Acţiune Locală. Așteptăm ca această bonusare să se facă şi, bineînţeles, GAL-urile primesc pe tranziţie o alocare financiară de 120 milioane de euro. Nu se ştie însă cum va arăta fişa măsurii şi cum se va face această alocare, dacă ea va urma celebra formulă a teritoriului şi populaţiei sau va fi o altfel de alocare. Într-adevăr, în fişa măsurii din PNDR, aşa cum el a fost modificat şi aprobat de Comisia Europeană, se spune că Autoritatea de management are dreptul să facă evaluarea GAL-urilor din timp în timp. Fără a da detalii, cred că pentru o bună funcţionare şi a Grupurilor de Acţiune Locală, dar şi a evaluării, ar trebui ca aceste momente să fie stabilite printr-un calendar comun, şi colegii de la Grupurile de Acţiune Locală, dar şi colegii din CRFIR (Centre Regionale pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, n.r.) să ştie când trebuie făcute aceste lucruri. De ce vă spun? Pentru că sunt foarte multe centre regionale în care proiecte declarate eligibile depăşesc cele şase luni în care trebuie contractate.

Reporter: Mă gândesc că suntem deja în luna mai şi nu s-a întâmplat nimic. Va fi pierdut și anul acesta?

Raluca Dumitrescu: Eu am încredere că nu se va întâmpla acest lucru. Conducerea Autorității de Management pentru PNDR din MADR a fost la Comisia de Agricultură din Camera Deputaților, iar eu cred în profesionalismul celor din AM-PNDR şi sunt convinsă că vor face tot efortul ca undeva în iulie-august România să poată da drumul la următoarele linii de finanţare.

„Fondul mutual ne va ajuta ca pe viitor să nu mai stăm la mâna unui guvern sau a altuia.”

Fondul mutual, salvarea agricultorilor

Reporter: Să discutăm și despre despăgubirile pentru secetă care n-au mai ajuns la fermieri. Ce se întâmplă cu agricultorii, mai ales cei mici și mijlocii, pentru că, în mare parte, datoriile lor sunt către furnizorii de inputuri pe de o parte, pe de altă parte au nevoie de bani, ei nefiind bancabili în acest moment? Chiar şi susţinerea aceasta, despăgubirile oricât ar fi fost ele, mici sau mari, ar fi fost o gură de oxigen, ar fi revenit foarte repede în economie, având în vedere că agricultorii şi-ar fi plătit datoriile şi dările către stat. Ce e de făcut mai departe? Proiectul de lege privind despăgubirile pentru culturile de primăvară 2020 nu a fost aprobat în parlament şi nici în bugetarea Ministerului Agriculturii nu s-a regăsit acel miliard de lei necesar.

Raluca Dumitrescu: Deşi toată lumea este conştientă că aceste despăgubiri trebuiau să vină, de necesitatea şi rolul lor economic, se pare că ne putem lua adio. Cred că trebuie să fim conştiincioşi şi să creăm acel Fond mutual care ne va ajuta ca pe viitor să nu mai stăm la mâna unui guvern sau altul, asta pe o parte. Pe de altă parte, există Agro IMM Invest care, din păcate, din ceea ce-mi spuneau colegii mei fermieri, deşi s-au publicat normele legislative, nu le sunt sub nicio formă de folos.

Reporter: Agro IMM Invest este o soluţie, dar doar pentru cei care sunt bancabili, adică pentru fermierii mari, dar nici aceia toţi nu ajung ușor la acest program.

Raluca Dumitrescu: Din păcate, cred că fermierii au dat o lecţie extraordinară şi nouă, celor care suntem în parlament, dar şi guvernului. Ei sunt foarte demni. Şi-au spus punctul de vedere şi cred că vor găsi resursele necesare să treacă şi peste acest lucru. Ne revine datoria să facem funcţional fondul mutual şi niciodată, absolut niciodată să nu mai luăm bani din Pilonul II şi să-l lăsăm neacoperit.

Reporter: Cum aţi vedea funcţional un fond mutual?

Raluca Dumitrescu: Prin consens între Legislativ, cei care au instrumente guvernamentale, în mod special fondurile de garantare care trebuie să vină să susţină acest lucru, și în mod special şi agricultorii. Cred că fiecare federaţie în sine, cei care îi cuprind pe cei mai mari pot da astfel de modele. Cred că modelul francez ar fi cel mai bun.

„Abatoarele de mică capacitate sunt necesare. Avem foarte multe exploataţii cu 20-30 de capete de animale în mediul rural. Apoi, cred că ar da foarte multă siguranţă sanitar-veterinară pentru toată lumea un astfel de abator.”

Micile abatoare, din bani românești

Reporter: Micile abatoare, un subiect extrem de discutat. Dacă-mi amintesc bine, în 2019, vreo 60 de proiecte fuseseră aprobate pe o măsură specială, s-a venit în 2020 cu o măsură destinată abatoarelor de capacitate mică, dar numai pentru zona montană, într-o primă sesiune a fost aprobat un singur proiect, s-a mai deschis încă o dată o sesiune, au mai fost încă 2-3 depuneri de proiecte, dar se pare că nu funcţionează această măsură, că nu sunt cereri pentru construirea de abatoare de mică capacitate în zona montană. Însă ar fi mulți doritori să construiască mici abatoare în alte zone. Care este opinia dvs.?

Raluca Dumitrescu: N-au fost cereri în zona montană. În schimb, în Ialomiţa pot să vă spun că există o astfel de nevoie. Abatoarele de mică capacitate sunt necesare. De ce? Pentru că avem foarte multe exploataţii cu 20-30 de capete de animale în mediul rural, în zona de est a judeţului Ialomița sunt foarte multe astfel de exploataţii. Apoi, cred că ar da foarte multă siguranţă sanitar-veterinară pentru toată lumea un astfel de abator.

Reporter: Având în vedere că în zona montană nu există cerere, pot fi redirecționați banii spre celelalte zone?

Raluca Dumitrescu: Banii europeni care vin pentru zona montană sunt doar pentru această zonă, care are probleme specifice, deci nu pot fi luaţi de acolo. Prin urmare, cred că tot din rezerva naţională trebuie găsită o soluţie pentru construirea micilor abatoare în alte zone decât cea montană.

Reporter: Numai din bani româneşti?

Raluca Dumitrescu: Consider că ar fi o soluţie foarte bună, pentru că ne-ar ajuta foarte mult mai ales în bătălia pe care o ducem cu pesta porcină africană, şi mai ales în condiţiile în care avem celebrul Ordin 24/2021 şi ce o mai urma după el.

Reporter: Da, celebrul Ordin 24 în care se continuă creşterea suinelor în gospodăriile populaţiei, dar cu foarte multe măsuri restrictive.

Raluca Dumitrescu: Dar micile abatoare ne-ar ajuta foarte mult şi poate chiar am putea corecta acest Ordin, dând dreptul gospodăriilor mici să aibă mai multe animale, în condiţiile în care am face o certificare a analizelor animalelor înainte de tăiere.

Interviu publicat în Revista Fermierului, ediția print - iunie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Interviu

Guvernul a adoptat ieri, 7 mai 2020, Hotărârea privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangaliţa”, pentru perioada 2020 – 2022, precum și a unor măsuri de aplicare a acesteia.

Valoarea totală a ajutorului de la bugetul statului pentru anul 2020 este de 1.000.000 lei.

Crescătorii vor primi 1.200 lei/cap scroafă/an, cu condiția comercializării a minimum 4 purcei/cap de scroafă/an la o greutate de minimum 8 kg/cap, cu obligativitatea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate prevăzute în proiect.

Schema de ajutor de minimis se aplică crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, respectiv: producătorilor agricoli PFA, II și IF; precum și producătorilor agricoli persoane juridice.

Conform datelor Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ), la această dată sunt înscrise în  Registrul Genealogic un număr de 1.030 de scroafe din rasele Bazna și Mangalița, dintre care 316 capete scroafe sunt deținute de persoane juridice, II, IF, PFA, iar un număr de 714 capete scroafe sunt deținute de persoane fizice care își pot schimba forma de organizare și pot deveni eligibile.

Odată cu intrarea în vigoare a noii hotărâri a guvernului se abrogă HG nr. 9/2018 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița în vederea producerii cărnii de porc”, precum și art. II din Hotărârea Guvernului nr. 519/2018 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 9/2018.

Contractele încheiate în baza Hotărârii Guvernului nr. 9/2018 sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora.

Bani pentru investiții, modernizare și dezvoltare

Pe 5 mai 2020, în cadrul Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților a fost dezbătut și votat Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine din rasele Bazna și Mangalița pentru activitatea de reproducție. „Această lege are un buget de zece milioane de euro, se va desfășura în perioada 2020-2022, iar banii vor fi acordați pentru înființarea de noi adăposturi, modernizarea și dezvoltarea fermelor existente prin achiziționarea dotărilor și echipamentelor necesare respectării măsurilor de biosecuritate, împrejmuiri, infrastructură etc. Cel mai probabil legea va intra în vigoare în anul 2021”, ne-a informat dr. medic veterinar Ioan Cleja, președintele Asociației Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna.

Publicat în Zootehnie

Cu un număr de 238 de voturi, Parlamentul României a demis Guvernul PSD, totalul parlamentarilor care și-au exprimat dreptul de vot în cadrul plenului reunit fiind de 245.

Pentru a trece moțiunea, Opoziția avea nevoie de 233 de voturi „pentru”, demersul fiind inițiat de 237 de parlamentari români. Totalul voturilor valabil exprimate a fost 242.

În ciuda practicilor obișnuite din plen, au fost și aleși care nu au votat la vedere, unii spunând că ar fi vorba despre 30 de astfel de parlamentari. Doar patru dintre ei au votat împotrivă.

Moțiunea de cenzură a fost dezbătută în plenul reunit al Parlamentului, joi, 10 octombrie 2019. Votul a fost secret, cu bile.

Ca atare, dacă moțiunea de cenzură a fost adoptată de Legislativ, atunci este retras votul de încredere al Parlamentului pentru Guvern.

Conform Legii 90/2001 privind funcționarea Guvernului și a ministerelor, principala consecință este aceea că Executivul nu mai poate emite ordonanțe de urgență sau propuneri legislative către Parlament, dacă este retras votul de încredere în Parlament prin moțiune de cenzură.

„În cazul încetării mandatului său, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului guvern, actualul guvern continuă să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege. În situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, guvernul poate iniţia proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaţionale, proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi proiectul de lege privind responsabilitatea fiscală”, conform legii menționate.

Și articolul 110, alineatul 2 din Constituție spune că „Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă prim-ministrul se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile”.

În astfel de situații, sunt aplicabile prevederile articolului 103, în care șeful statului „desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.

„Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a guvernului”, mai arată același articol din Legea fundamentală.

De asemenea, „programul şi lista guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, conform articolului 103 din Constituție.

„Guvernul al cărui mandat a încetat (...) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”, mai prevede Legea fundamentală.

Fix la o zi după marea reuniune de la Romexpo

La numai 24 de ore de la grandiosul eveniment „Forumul Agricultorilor - bilanţ şi perspective”, Guvernul Dăncilă își pierdea votul de încredere. Emoția se citea în vocea viitorului fost ministru al Agriculturii, Petre Daea, încă de la debutul discursurilor, fiind nevoie de încurajări pentru a primi aplauze din public.

Luni, 7 octombrie 2019, Daea afirma că moţiunea de cenzură nu va trece, pentru că n-au voturi ca să treacă.

„Moţiunea de cenzură nu trece, pentru că n-are cum să treacă. N-au voturi ca să treacă moţiunea. Dacă le au, treaba lor. Vom vedea în momentul în care pun bilele respective. Guvernul Dăncilă nu e schilodit. Uitaţi-vă în programul de guvernare şi veţi vedea că eu, la Ministerul Agriculturii, n-am nicio întârziere. România a adus de la Uniunea Europeană, prin agricultură, 9 miliarde de euro, în doi ani şi nouă luni. A adus în economia ţării şi venit”, spunea Daea.

Întrebat despre disputele dintre premier şi preşedinte, ministrul agriculturii susținea ideea că aceasta este „o dispută incorectă”.

„După cum am văzut, când vrei să decredibilizezi pe cineva, te foloseşti de tragedia asta de la Caracal pe care am văzut-o şi să o ridici la rang de politică. Mă refer la această dispută (între Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă, n.r.) care este incorectă, pentru simplul motiv că eu nu mi-aş îngădui, ca om, să ridic aceste cazuri la nivel de politică pentru o campanie electorală", afirma demnitarul.

La finele ședinței din Parlament de joi, Viorica Dăncilă a declarat: „Plecăm cu datoria împlinită. Ne dorim să plecăm, să lăsăm un nou guvern cu un program de guvernare”.

Publicat în Eveniment

Ca urmare a definitivării de către Consiliul Judeţean (CJ) Argeș a procedurii de achiziție privind furnizarea de mere în grădiniţele şi şcolile din judeţ, acorduri-cadru în valoare totală aproximativă de șase milioane de lei, preșcolarii și școlarii vor primi mere de două ori pe săptămână, marfă provenită de la Institutul de Pomicultură Mărăcineni.

„Începând de marţi, 26 martie, 59.773 de preşcolari şi elevi din judeţul Argeş vor primi mere, de două ori pe săptămână, în cadrul Programului pentru Şcoli al României, parte a Programului Uniunii Europene de încurajare a consumului de fructe, legume şi lapte în şcoli. Consiliul Judeţean Argeş a definitivat procedura de achiziţie privind furnizarea de mere în grădiniţele şi şcolile din judeţul Argeş, semnând acordul-cadru nr. 3971/20.03.2019, pentru Lotul 1- Zona de Sud cu valoarea maximă de 2.846.169,36 lei fără TVA, furnizor SC Matra SRL, respectiv acordul-cadru nr. 3970/20.03.2019, pentru Lotul 2- Zona Nord, cu valoarea maximă de 2.930.828,40 lei, furnizor SC Matra SRL”, se precizează într-un comunicat al CJ Argeş.

Potrivit documentului citat, durata contractului este de trei ani, până în iunie 2021, iar preţul licitat per bucată măr este de 0,54 lei fără TVA.

„Plata produselor se va face în funcţie de cantităţile efectiv livrate şi confirmate de către şcoli şi grădiniţe. Conform ofertei tehnice a furnizorului, merele sunt din soiurile Idared şi Golden, provenind de la Institutul de Pomicultură Mărăcineni, vor avea un gramaj de minimum 100 de grame şi vor fi distribuite săptămânal şi bisăptămânal, pentru preşcolarii din grădiniţele de stat şi private, cu program normal, de patru ore, şi pentru elevii din clasele 0-VIII”, se mai menționează în documentul de presă al CJ Argeş.

La începutul acestui an, Camera Deputaților (for decizional) vota în favoarea unui proiect referitor la „Programul pentru școli al României pentru anul școlar 2018-2019”, astfel încât sumele de la nivel județean alocate achiziției de fructe și/sau legume proaspete, lapte natural de consum și/sau produse lactate fără adaos de lapte praf pentru elevi urmează să fie repartizate la consiliile locale ale comunelor și orașelor.

Publicat în Știri

În vederea facilitării accesului la finanţare pentru producătorii şi crescătorii de animale din zona montană, în valoare totală de 1 miliard de euro, sumă care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Camera Deputaților a adoptat, pe articole, marți, 20 noiembrie 2018, și prin vot final, miercuri, 21 noiembrie 2018, cu 212 voturi pentru, 2 împotrivă și 51 de abțineri, Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului de încurajare a investiţiilor din zona montană (PL-x 134/2018), lege ordinară.

Programul de încurajare a investiţiilor din zona montană vizează realizarea de investiţii în centre de colectare-prelucrare lână şi piei, centre de colectare, spălare şi prelucrare primară a lânii, centre de colectare şi/sau prelucrare a laptelui, centre de sacrificare a animalelor şi/sau unităţi de procesare a cărnii de capacitate mică, centre de colectare şi prelucrare primară a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice, din flora spontană şi/sau cultură în zona montană, înfiinţarea de stâne montane în localităţile din judeţele care au incidenţă asupra zonei montane, precum şi alte investiţii care duc la menţinerea şi dezvoltarea activităţilor din zona montană.

Investiţiile din Program se realizează în conformitate cu proiectele-tip puse la dispoziţie în mod gratuit de Agenţia Zonei Montane (AZM) şi de direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

În zona montană din România trăiesc 3.354.041 de locuitori, reprezentând 15,08 la sută din populația țării. Zona montană este marcată de dezavantaje naturale – altitudine, climă, pantă, fertilitate scăzută a solului, perioade mai scurte de vegetație etc. – și de dezavantaje structurale – scăderea populației tinere, distanțele mari față de centrele decizionale și administrative, izolarea față de căile de comunicație și de piețele de desfacere.

Valoarea în sine a produselor agricole primare obținute în zona montană se deosebește prin calitate, acestea fiind alimente cu o valoare nutritivă foarte mare, gustoase, sănătoase (chiar sanogene), nepoluate și necontaminate.

De aceea, spun inițiatorii, este necesară încurajarea investițiilor pentru înființarea de centre de colectare și procesare a laptelui, cărnii, fructelor și plantelor medicinale, precum și de stâne montane, în vederea valorificării integrale a producției, evitării pierderilor și creșterii veniturilor producătorilor agricoli, precum și pentru o bună aprovizionare a consumatorilor.

Inițiatorii proiectului de lege au fost patru parlamentari PSD, alături de alți peste 100 de colegi ai acestora, alături de un deputat ALDE.

La finele lunii august a.c., ministrul Agriculturii, Petre Daea preciza că statul va acorda un miliard de euro prin noua Lege a muntelui pentru asigurarea, valorificarea durabilă a resurselor muntelui, conservarea peisajului şi a biodiversităţii, dar şi pentru dezvoltarea activităţilor economice specifice zonei.

Publicat în Știri

Unul dintre hopurile pe care ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, l-a avut de sărit, și anume moțiunea simplă privind agricultura, iniţiată de PNL, a fost rezolvat cu brio, în condițiile în care votul de neîncredere a fost respins miercuri, 26 septembrie 2018, în plenul Camerei Deputaţilor, cu 150 de voturi împotrivă, 93 de voturi pentru şi 20 de abţineri, potrivit unei informări remise la redacție de către Parlamentul României.

Cealaltă provocare însă, mai exact dosarul privind epidemia de pestă porcină (PPA), în care procurorii au dispus la începutul lunii septembrie a.c. începerea urmăririi penale „in rem” pentru săvârşirea infracţiunilor de răspândire a bolilor la animale sau plante şi neglijenţă în serviciu, urmează să fie înfruntată de șeful ministerului de resort.

Votul de neîncredere intitulat sugestiv „După ciuma lui Caragea, România lovită de pesta lui Daea” a fost dezbătut în şedinţa de marţi, 25 septembrie 2018, în prezenţa ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea. Cu această ocazie, oficialul guvernamental a afirmat în plenul Camerei Deputaţilor că ar fi o premieră mondială ca virusul pestei porcine africane (PPA) să poată fi combătut printr-o moţiune simplă și a replicat că, cităm: „Nu a făcut Daea sau Guvernul Dăncilă acest virus într-un mojar, l-a pregătit şi l-a instalat în ţară”.

Ministrul de resort a prezentat, în plen, la dezbaterea moţiunii simple pe Agricultură iniţiată de liberali, pe ecranul pe care se afişează numărul de voturi, o expunere pe zile, cu grafice şi acţiuni pe care MADR, cât și celelalte instituţii ale statului le-au întreprins pentru a preveni, a combate şi a eradica PPA.

Petre Daea a spus totodată că nici ţări precum Polonia, Letonia, Lituania, Estonia, Rusia, Belarus, Georgia, Ucraina, Cehia, Ungaria, Bulgaria şi, mai curând, Belgia nu au fost în stare să facă faţă acestei boli.

„Nu a făcut Daea sau Guvernul Dăncilă acest virus într-un mojar şi l-a pregătit şi l-a instalat în ţară. Sub nicio formă! În 2012, acest virus mătura Ucraina toată, acest virus era la 20 km de România. Zâmbetul dumneavoastră de sarcasm este dureros pentru cel care vede de aici în momentul interpretării situaţiei extrem de delicate, cum ne raportăm la o situaţie dată în România, cum ne raportăm într-un moment extrem de dificil pentru ţară”, le-a transmis Daea parlamentarilor, cu amărăciune în glas.

Acesta a adăugat că disputa iscată de parlamentarii contestatari nu ajută pe nimeni.

„Această dispută nu ne ajută pe niciunul dintre noi. Iar dacă dumneavoastră credeţi, stimaţi parlamentari, fie că reuşiţi astăzi să zâmbiţi în momentul în care ţara plânge, atunci v-aţi luat voturile pe care le meritaţi, iar eu gândesc cu sufletul şi răspunderea că numai împreună acţionăm când apare o situaţie dificilă. (...) Cred că ar fi o premieră mondială că virusul din România s-a putut combate printr-o moţiune simplă”, a mai precizat Daea.

Într-o declarație publică, liberalul Nechita-Adrian Oros, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, îl compara pe ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu un real „vector al pestei porcine africane în România”, ca urmare a deficienţelor grave din gestionarea situaţiei epidemiologice produse de PPA, și solicita atât demisia oficialului guvernamental, cât și pe cea a preşedintelui ANSVSA, Geronimo Brănescu.

„România este ţara cea mai afectată de această epidemie. Practic, peste 70% din focare s-au înregistrat în România. Aici este vorba despre interes, de ignoranţă, de lipsa asumării de responsabilităţi, de neimplicarea unor factori instituţionali care aveau obligaţii legale în gestionarea crizei. Asistăm la o răspândire fulgerătoare a acestei epidemii, în doar trei luni fiind înregistrate peste o mie de focare în 13 judeţe, peste 300.000 de porci au fost ucişi. (...) Domnul Daea va rămâne în istoria, să zic aşa, politică a României, i-am spus-o şi personal, ca principalul vector al pestei porcine africane în România”, preciza Oros într-o conferinţă de presă care a avut loc la Oradea, vineri, 21 septembrie 2018.

Daea nu se teme să dea cu subsemnatul la Parchet: „Voi fi tot timpul unde ţara o cere”

Aflându-se la Palatul Parlamentului cu ocazia moțiunii de cenzură depusă împotriva sa, același Petre Daea a declarat, marţi, 25 septembrie 2018, că se va prezenta la audieri la Parchet în dosarul privind PPA în cazul în care va fi chemat, adăugând că va fi „tot timpul acolo unde ţara o cere”.

„Nu, nu am fost citat, însă ce vă pot spune, pentru că s-au mai pus întrebări pe această temă, în Ministerul Agriculturii a fost solicitat materialul pe care l-am transmis domnului preşedinte ca material de informare privind modul în care am acţionat în această direcţie”, a menționat ministrul Agriculturii. „Evident că mă duc. Mă duc oriunde, pentru că asta înseamnă responsabilitatea unui om - să se ducă acolo unde este chemat şi, evident, că voi fi tot timpul acolo unde ţara o cere”.

Procurorii au constituit la începutul lunii septembrie un dosar privind epidemia de pestă porcină, dispunând începerea urmăririi penale „in rem” pentru săvârşirea infracţiunilor de răspândire a bolilor la animale sau plante şi neglijenţă în serviciu.

„La Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost constituit un dosar penal privind epidemia de pestă porcină, procurorii dispunând începerea urmăririi penale in rem pentru săvârşirea infracţiunilor de răspândire a bolilor la animale sau plante, prevăzute de art.355 din Codul penal, şi neglijenţă în serviciu - art. 298 din Codul penal”, informa cu ceva vreme în urmă Parchetul General.

Publicat în România Agricolă

Asociațiile și fundațiile care funcționează în baza OUG 26/2000, întreprinderile sociale care funcționează în baza Legii 219/2015 privind economia socială sau serviciile sociale ale furnizorilor publici care funcționează în baza art. 27 din Legea asistenței sociale 292/2011, înregistrați la ANSVSA și care desfășoară activități în conformitate cu dispozițiile actelor normative prevăzute mai sus, pot comercializa către consumatorul final alimente aflate aproape de expirarea datei durabilității minimale, la un preț care să permită acoperirea costurilor de funcționare a activității respective.

Reglementările menționate fac parte din proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare (PL-x 573/2017), lege ordinară adoptată prin vot final cu 203 voturi pentru, 2 împotrivă, 71 de abțineri, măsurile referitoare la circuitul alimentelor aflate aproape de data-limită de consum fiind câteva dintre obiectele principale de reglementare.

De asemenea, noul act normativ prevede stabilirea organelor abilitate pentru constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor, precum şi definirea operatorilor economici din sectorul agroalimentar potrivit Regulamentului (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare.

Potrivit Art.3., alin.(1), din noua lege, direcționarea alimentelor aflate aproape de expirarea datei durabilității minimale, provenite din donații, se face către operatorii receptori, acestora fiindu-le interzisă comercializarea alimentelor către alți operatori din sectorul alimentar sau direct consumatorului final.

Prin excepție de la prevederile alin. (1), asociațiile și fundațiile care funcționează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, întreprinderile sociale care funcționează în baza Legii nr. 219/2015 privind economia socială, cu modificările ulterioare sau serviciile sociale ale furnizorilor publici care funcționează în baza art.27 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt operatori din sectorul agroalimentar, înregistrați la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, și care desfășoară activități în conformitate cu dispozițiile actelor normative prevăzute mai sus pot comercializa alimente către consumatorul final, la un preț care să permită acoperirea costurilor de funcționare a activității respective.

Nivelul maximal al costurilor de funcționare se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

De asemenea, legiuitorul a decis ca după articolul 3 să se introducă unul nou, și anume articolul 31, cu următorul cuprins: „Art.31. - Operatorii economici care transferă alimente prin donare, în baza prezentei legi, beneficiază de facilități fiscale, așa cum sunt acestea reglementate de prevederile art. 25 alin. (4) lit.c), pct. 4, 5 și 6 din Legea nr.227/2015 – Codul Fiscal cu modificările și completările ulterioare. ”

Potrivit noului act normativ, până la data de 1 februarie 2019 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Mediului, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și Ministerul Sănătății elaborează normele metodologice de aplicare a prezentei legi, care vor fi aprobate prin hotărâre a guvernului.

La începutul lunii mai a anului trecut, Parlamentul European adopta un raport ce propune mai multe măsuri pentru reducerea risipei alimentare cu 50% până în 2030, propunând soluții pentru facilitarea donațiilor alimentare și eliminarea confuziei legate de etichetele de expirare a produselor alimentare.

În urma agregării datelor statistice deținute de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și date publicității tot atunci, persoana care face cea mai mare risipă alimentară are sub 35 de ani, locuieşte la oraş, a absolvit studii superioare, îşi face cumpărăturile la supermarket şi are un salariu peste medie.

Concret, românii aruncă, în medie,11,9% din alimentele pe care le cumpără, o mare parte reprezentând produse de panificaţie, în contextul în care aceștia se aprovizionează preponderent din lanţurile de supermarketuri sau de la hipermarketuri şi în proporţii relativ echilibrate din alte surse, precum micile magazine, piaţa agroalimentară, surse proprii sau de la ţară, spun datele MADR date publicității la cererea presei.

În plus, cu cât familia este mai mare, cu atât se aruncă mai multă mâncare, iar cei care câştigă cei mai mulţi bani fac şi cea mai mare risipă.

Publicat în România Agricolă

Proiectul legii muntelui (PL-x 80/2018), lege ordinară, a fost adoptat prin vot final, marți, 26 iunie 2018, cu 245 voturi pentru, 1 împotrivă și 28 de abțineri, act normativ prin care se aprobă Programul de încurajare a activităților din zona montană, pentru care se alocă un miliard de euro pe o perioadă de 10 ani de la intrarea sa în vigoare.

Potrivit raportului comun asupra legii muntelui, banii vor veni de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, al Ministerului Turismului și din Fondul Suveran de Investiții al României.

„Prezenta lege reglementează modalităţile de protecție și dezvoltare durabilă și incluzivă a zonei montane, prin: punerea în valoare a resurselor naturale și umane, creșterea nivelului de trai, stabilizarea populaţiei, menținerea identității culturale, creşterea puterii economice la nivel local şi naţional, în condiţiile păstrării echilibrului ecologic şi protecţiei mediului natural”, se menționează în raportul deputaților. „Prin prezenta lege, statul român recunoaște existenţa condiţiilor naturale specifice, a deosebirilor dintre comunităţile din zona montană, precum și aplicarea principiului solidarității pentru aceste teritorii”.

În octombrie 2017, ministrul Agriculturii, Petre Daea, anunța că zona montană avea să beneficieze de un sprijin financiar anual de 100 de milioane de euro, începând din 2018, în baza unui program dedicat, care se va derula pe o perioadă de 10 ani şi pentru care se vor aloca de la bugetul naţional un miliard de euro.

„Dăm 100 de milioane (de euro - n. r.) pentru zona montană, de anul viitor. Este vorba de un program de un miliard de euro pentru 10 ani pentru zona montană din România, care înseamnă înnobilarea muntelui cu stâne, cu amenajări de păşuni şi fâneţe, cu unităţi de preluare şi prelucrare. În zona muntelui, nici înainte de 1989, cu toată forţa de atunci pentru colectivizare, 1,15 milioane de hectare au rămas în zona necooperativizată, pentru că nu era posibil să realizezi unităţi din terenuri fragmentate într-o pantă sau un deal, dintr-un vârf de munte. Va rămâne această situaţie întotdeauna şi atunci trebuie să găsim o soluţie de preluare şi de prelucrare a producţiei, dar fermierul, producătorul agricol din zona respectivă să rămână acolo unde este și producţia să fie preluată, prelucrată într-un regim pe care îl avem deja construit în ţară, în zona muntelui, care reprezintă 29% din suprafața țării”, preciza Daea.

Inițiatorii precizau că exista o lege a muntelui din 2004, republicată, dar care nu mai corespundea realităților actuale. Prin actuala propunere legislativă, se dorește crearea de noi locuri de muncă, punerea în valoarea a resurselor naturale din zona de munte, creșterea nivelului de trai, dar și evitarea exodului din aceste zone, prin stabilizarea populației și atragerea tinerilor în zonă.

Publicat în România Agricolă

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, 20 iunie, prin vot final, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 27/2018 pentru completarea art. II din Legea nr. 70/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol (PL-x 284/2018) - lege ordinară – cu 267 voturi pentru.

Potrivit raportului comun al Comisiei pentru Industrii și Servicii, respectiv al Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară și Servicii Specifice, PL-x 284/2018 are ca obiect de reglementare completarea art.II din Legea nr. 70/2018 privind modificarea și completarea Legii nr.145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, în vederea introducerii unei perioade de tranziție, până la data de 30 iulie 2018, în care atestatele de producător și carnetele de comercializare a produselor din sectorul agricol tipărite și aflate pe stoc să poată fi utilizate.

OUG 27/04.04.2018 pentru completarea art. II din Legea nr. 70/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol prevede ca, după alineatul (1) al articolului II din Legea nr. 70/2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 22 martie 2018, să se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins: „(2) În cazul în care, până în data de 10 aprilie 2018, nu sunt emise atestatele de producător şi carnetele de comercializare, prevăzute la art. 5 alin. (1) şi art. 9 alin. (1) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu modificările şi completările ulterioare, se pot utiliza, până în data de 30 iulie 2018, atestatele de producător şi carnetele de comercializare aflate pe stoc”.

Publicat în România Agricolă

Marți, 29 mai 2019, plenul Camerei Deputaților a dezbătut pe articole mai multe proiecte de act normativ pentru care au fost întocmite rapoarte de respingere de către comisiile sesizate în fond, printre care și reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, pe baza bonurilor valorice, respectiv trecerea ISPIF București în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

În primă instanță, vorbim despre proiectul de Lege privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, pe baza bonurilor valorice (PL-x 48/2017) - lege ordinară.

Astfel, potrivit raportului de respingere Nr. 4-c4/188/03.04.2018, în urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea proiectului de lege ca urmare a faptului că prin HG 1174/2014 a fost instituită o schemă de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorină utilizată în agricultură pentru perioada 2015-2020. Astfel, adoptarea proiectului de lege mai sus menţionat ar implica notificarea unei noi scheme de ajutor de stat la Comisia Europeană, „cu previzibile consecinţe negative prin sistarea aplicării schemei actuale de ajutor de stat”.

De asemenea, pe masa deputaților a fost propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu - Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare (Pl-x 143/2016) - lege ordinară.

Și în acest caz, conform raportului comun de respingere al comisiilor de agricultură și învățământ din Camera Deputaților, în urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două Comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative. Potrivit prevederilor art. 28 alin. (9) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Știinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările și completările ulterioare, Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare – INCDIF – ISPIF București este în coordonarea științifică a Academiei. Totodată, potrivit prevederilor art. (2) alin. (1) și art. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 944/2006 privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare - INCDIF - ISPIF București, acesta funcționează în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În consecință, modificarea propusă de inițiatori a fost deja inclusă într-un act normativ.

Totodată, conform art. 53 alin. (5) din Legea nr. 45/2009 „unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol pot fi reorganizate prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la propunerea ASAS, în condiţiile legii”. În același sens, prevederile art. 23 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, dispun „prin hotărârea Guvernului de înfiinţare sau reorganizare a institutului naţional se stabilesc bunurile din domeniul public prevăzute de Legea nr. 213/1998, cu modificările ulterioare, bunurile din proprietatea privată a statului, administrate de institut, precum şi bunurile proprii dobândite în condiţiile legii sau realizate din venituri proprii, după caz”. Art. 11 lit. o) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, prevede că, în realizarea funcţiilor sale, Guvernul „înfiinţează, cu avizul Curţii de Conturi, organe de specialitate în subordinea sa”.

„În contextul acestui cadru legislativ, apreciem că reorganizarea institutului de cercetare-dezvoltare, ce face obiectul aceste inițiative, nu se poate realiza decât prin hotărâre a Guvernului”, afirmă membrii comisiilor citate.

În fine, art. 54 din Legea nr. 45/2009 cuprinde dispoziții referitoare la unitățile de cercetare-dezvoltare, reorganizate ca instituții de drept public, în subordinea ASAS. Norma nou-introdusă vizează ca INCDIF să fie reorganizat ca instituție de drept public, în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și nu poate fi integrată, din punct de vedere tematic, în cuprinsul art. 54.

Publicat în Știri
Pagina 1 din 2

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista