cai curtici - REVISTA FERMIERULUI

Multe s-au scris în această iarnă despre starea fitosanitară a culturilor de toamnă. Prea puține s-au adeverit. Iată că, toamna blândă și începutul iernii la fel de blând au fost urmate de perioade foarte reci care au stopat infecțiile unor patogeni și activitatea unor dăunători. Culturile de toamnă au suferit pe alocuri din cauza frigului și a variațiilor de temperatură, dar nu sunt în pericol la acest moment. Există și excepții pe care le voi puncta în acest material. Începutul primăverii 2023 pare a fi și el capricios, cel puțin în vestul țării unde în acest moment avem zăpadă. Se anunță un martie rece și umed? Vom vedea.

În cazul unei primăveri umede recomand fermierilor să fie atenți la atacul de Septoria tritici. Ciuperca este prezentă în culturile de grâu verificate, cu frecvențe și intensități diferite, funcție de soi, zonă climatică și tehnologiile aplicate.

La orz și orzoaică, Pyrenophora teres (pătarea reticulată) s-ar putea să pună probleme în unele sole unde am constatat că plantele erau atacate în procent de 100%. În caz de vreme răcoroasă trebuie să fim atenți și la atacul fungului Rhynchosporium secalis care produce infecții doar în zonele reci și umede, iar în cazul țării noastre în primăverile reci și umede. Patogenul se recunoaște după petele neregulate de culoare cenușie cu chenar brun care apar în vecinătatea urechiușelor frunzelor bazale. Dacă condițiile permit, patogenul poate urca și pe frunzele superioare. La controlul efectuat în culturile de orz nu l-am observat (încă).

Cultură de grâu Anapurna la CAI Curtici. Prin amabilitatea domnului director general Dimitrie Muscă am efectuat un control fitosanitar

Cultură de grâu Anapurna la CAI Curtici. Prin amabilitatea domnului Director Dimitrie Muscă am efectuat un control fitosanitar

În decada a doua a lunii februarie 2023 am făcut câteva controale fitosanitare la culturile de toamnă de pe teritoriul CAI Curtici (prin amabilitatea domnului ing. Dimitrie Muscă, director general) și în câteva locații din județul Timiș (prin amabilitatea domnului ing. Marian Horgoș).

În Timiș au fost controlate culturi de grâu, orz, rapiță din ferme situate în localitățile Jimbolia, Orțișoara, Seceani, Șuștra. La aceste localități se adaugă evident și Lovrinul unde au fost controlate culturile de pe teritoriul stațiunii de cercetare. Culturile controlate au fost de grâu, orz, rapiță, ovăz, lolium. Scopul acestui control fitosanitar a fost de a nota comportarea culturilor la variațiile de temperatură din lunile ianuarie și februarie 2023 și starea de sănătate a acestora (notarea patogenilor prezenți, cât și a eventualilor dăunători). Frecvența și intensitatea patogenilor a fost calculată cu formulele și scările de notare clasice utilizate în fitopatologie. Astfel, frecvenţa atacului s-a stabilit cu ajutorul ramei metrice (50 x 50 cm), luând în calcul valoarea relativă a numărului de plante atacate, în raport cu numărul total de plante sau organe analizate. Intensitatea atacului s-a notat după scara Saari - Prescott (0 - 9, Double digit 00 - 99). S-au efectuat câte cinci sondaje pe diagonala parcelei verificate.

o cotuna

Foarte pe scurt, în cele ce urmează voi prezenta caracterizarea climatică a lunilor decembrie 2022, ianuarie și februarie 2023 la Lovrin, pentru o mai bună înțelegere a stării fitosanitare a culturilor de toamnă din județele Timiș și Arad (unde am efectuat controale fitosanitare). Datele meteorologice au fost preluate de la Stația Meteorologică a SCDA Lovrin.

În luna decembrie 2022, temperaturile minime înregistrate s-au încadrat în intervalul minus 50C și 9,30C, maximele între 1,7 și 14,50C, iar temperaturile medii, între minus 1,7 și 10,80C. Temperatura medie lunară calculată a fost de 3,90C. Abaterea față de media multianuală (1,10C) a fost de +2,80C. Umiditatea relativă medie în această lună s-a situat între 88 - 100%.

Cantitatea totală de precipitații căzută în luna decembrie a fost de 79 mm, înregistrându-se excedent de 39,3 mm față de media multianuală a lunii care este de 39,7 mm.

Grâu Anapurna CAI Curtici. Cultura arată foarte bine, ușor vârfurile frunzelor suferă din cauza frigului

Grâu Anapurna CAI Curtici. Cultura arată foarte bine ușor vârfurile frunzelor suferă din cauza frigului

În luna ianuarie 2023, temperaturile minime au fost cuprinse între - 1,4 (31 ianuarie) și 8,20C, iar cele maxime între -1,5 și 17,90C (01.01.2023). Temperatura medie a fost cuprinsă între 00C și 9,70C. Temperatura medie lunară înregistrată a fost de 3,40C. Abaterea înregistrată a fost pozitivă și a depășit media multianuală a lunii (care este de -1,10C) cu 4,50C. Umiditatea relativă medie în luna ianuarie a fost cuprinsă între 82 - 100%. Precipitațiile căzute au fost de 59 mm, înregistrându-se excedent de 26,3 mm față de media multianuală a lunii care este de 32,7 mm.

În luna februarie 2023 (până în data de 20), temperaturile minime au fost cuprinse între minus 10,1 (11 februarie) și 4,60C, iar cele maxime între 0 și 15,10C (17 februarie). Temperatura medie a fost cuprinsă între minus 3,70C și 8,80C. Umiditatea relativă medie înregistrată până la 20 februarie a fost cuprinsă între 65 - 90%. Precipitațiile căzute până în data de 27 februarie au fost de 39,2 mm, înregistrându-se excedent de 9,6 mm față de media multianuală a lunii februarie care este de 29,6 mm. Cantitatea totală de precipitații căzută la Lovrin în perioada septembrie 2022 - februarie 2023 a fost de 376 mm. Pe teritoriul CAI Curtici, cantitatea de precipitații măsurată de fermier a fost de aproximativ 300 mm în aceeași perioadă.

 

Influența temperaturilor mai ridicate din timpul lunilor decembrie și ianuarie asupra organismelor dăunătoare din culturile agricole de toamnă

 

În prima parte a iernii, temperaturile medii înregistrate au fost mai ridicate decât mediile multianuale lunare. Acest aspect reiese foarte clar din datele înregistrate la Lovrin. Temperaturile medii lunare au fost mai ridicate decât normala cu peste 20C în decembrie și 4,5 în ianuarie. Temperaturile înregistrate coroborate cu precipitațiile căzute și umiditatea relativă a aerului au favorizat pozitiv patogenii dar și dăunătorii din culturile agricole de toamnă. Nu am analizat în acest material lunile de toamnă din punct de vedere climatic, dar pot afirma că acestea au fost călduroase (pe baza datelor de la Lovrin). Așadar, patogenii și dăunătorii au fost activi încă din toamnă și și-au continuat dezvoltarea și în ferestrele calde din timpul iernii. Patogenii care se dezvoltă într-un interval mai larg de temperatură (5 - 350C) au avut condiții favorabile pentru realizarea infecțiilor. Patogenii prezenți în culturile de toamnă sunt: Septoria tritici (septorioza frunzelor), Blumeria graminis (făinarea cerealelor), Puccinia recondita (rugina brună), Puccinia striiformis (rugina galbenă), Pyrenophora teres (pătarea reticulată a frunzelor de orz), Phoma lingam (putregaiul negru al tulpinilor de rapiță). Acești patogeni au realizat infecții care nu au depășit intensitatea de 30% pe frunze. Frecvența plantelor atacate a fost și ea scăzută în general, cu excepția unor culturi de orz unde atacul de Pyrenophora teres era generalizat. Chiar și așa, plantele nu sunt în pericol. Temperaturile scăzute din ultima perioadă au oprit infecțiile.

Făinare la cereale la data de 16 februarie 2023

Făinare la cereale la data de 16 februarie 2023

Ce se întâmplă în astfel de situații? Infecțiile din timpul toamnei și al iernii duc la creșterea sursei de inocul din sol și de la suprafața solului care se adaugă la cea existentă. În cazul unei primăveri care debutează cu multă umiditate (precipitații) ne putem aștepta la infecții masive a unor patogeni cum sunt Septoria tritici și Drechslera tritici repentis la grâu sau Pyrenophora teres la orz. Fermierii trebuie să își controleze culturile și să ia decizia de efectuare a unui tratament fitosanitar în intervalul „începerea alungirii paiului - apariția frunzei stindard”, adică BBCH 30 - 39. Cu amănunte despre tratamentele fitosanitare voi reveni în perioada următoare.

Septoria tritici la grâul de la Lovrin. Foto: ACS ing. Klaudia Kincel

Septoria tritici la grâul de la Lovrin Foto

Temperaturile blânde din timpul toamnei și iernii au favorizat și câțiva dăunători, cum ar fi: Zabrus tenebrioides (gândacul ghebos) ale cărui larve au fost prezente în unele culturi de grâu, rozătoarele (cereale și rapiță), adulții de Ceutorhynchus napi și C. pallydactilus (gărgărițele tulpinilor de rapiță) care au fost observați prin culturile de rapiță în zilele însorite, afidele și muștele cerealelor etc. Probleme deosebite nu au fost înregistrate în zonele verificate din județul Timiș și Arad.

 

Efectul variațiilor de temperatură și al frigului asupra culturilor de toamnă la ieșirea din iarnă

 

Condițiile climatice înregistrate în cea de-a doua decadă a lunii februarie 2023 au dus la apariția fenomenelor de îngălbenire respectiv învinețire (acumulări de antociani) a frunzelor cerealelor păioase. Fenomene de înroșire și albire a frunzelor s-au înregistrat și la rapiță.

Combinațiile de temperaturi negative și pozitive, variațiile de temperatură, umiditatea relativă ridicată, precipitațiile excedentare din lunile decembrie și ianuarie, au fost nefavorabile culturilor de orz, orzoaică, grâu, ovăz. Dintre aceste culturi, cele mai afectate de frig au fost cele de orz, urmate de orzoaică, grâu, ovăz.

Daunele produse de îngheț la cerealele cu talie mică depind de mai mulți factori: stadiul de vegetație al plantelor; temperaturile scăzute (mai ales cele de sub punctul de îngheț); durata temperaturilor scăzute; condițiile climatice de dinainte de îngheț, lipsa zăpezii.

Lolium afectat de frig. Foto: ACS ing. Klaudia Kincel

Lolium afectat de frig Foto

Cunoaștem cu toții că, în primele stadii de dezvoltare ale cerealelor, punctul de creștere se află sub nivelul solului. Din acest motiv el este protejat de frig, iar primele afectate vor fi frunzele supraterane care se vor pierde, dar planta nu va muri. Pe măsură ce plantele se dezvoltă, punctul de creștere va fi deasupra solului fiind predispus la îngheț. Trebuie să știm că temperaturile scăzute sau foarte scăzute care se întind pe o perioadă mai mare de timp pot distruge punctul de creștere al plantelor chiar și atunci când acesta se află sub nivelul solului. De asemenea, gerurile severe, cu temperaturi sub minus 70C pot duce la apariția daunelor mari.

Cele mai des întâlnite simptome produse de frig în etapele timpurii de vegetație la cereale sunt: îngălbenirea și necrozarea frunzelor (aspect de arsură), frunze transparente ale căror țesuturi par a fi îmbibate cu apă (astfel de frunze mor), arsuri ale vârfurilor frunzelor, punct de creștere maroniu sau cu aspect apos, frunze cârlionțate de la punctul unde au fost afectate de frig. În cazurile grave apare și un miros de siloz în vetrele afectate de frig.

Rapiță cu frunze bazale albite și uscate 

Rapiță cu frunze bazale albite și uscate. Cultura arată foarte bine

Uneori, arsurile produse de frig se limitează doar la vârfurile frunzelor sau alternativ, frunzele mai mari, orizontale, pot suferi arsuri la punctul de expunere (pierd căldura mai repede decât frunzele erecte). În zonele mai joase, plantele pot fi afectate mai grav de frig deoarece aerul rece este mai greu decât cel cald. La fel se întâmplă și în cazul temperaturii și umidității din sol. Temperaturile se schimbă mai lent în solurile umede comparativ cu cele uscate. De aceea, riscul ca plantele să fie lezate în solurile uscate crește.

Frunzele afectate de îngheț se vor îngălbeni inițial, iar în câteva zile se vor brunifica. Dacă punctul de creștere nu este afectat, în 3 - 5 zile de vreme caldă ar trebui să vedem creșteri noi. Efectul asupra producției viitoare va fi redus.

Grâu din soiul Biharia, creat la Lovrin. S-a comportat foarte bine la condițiile climatice din această iarnă

Grâu din soiul Biharia creat la Lovrin. S a comportat foarte bine la condițiile climatice din această iarnă

 

Concluzii

 

În urma condițiilor climatice din această iarnă aș spune că cel mai mult suferă plantele de orz și orzoiacă, dar nu sunt încă în pericol. Grâul și ovăzul suferă și ele dar mai puțin decât orzul. Frunzele sunt atinse de frig. De la punctul unde frunzele au fost afectate de frig, țesutul s-a albit, căpătând aspect de foiță de pergament, uneori cu aspect apos. De la acel punct, frunza se gâtuie și se rupe în cele din urmă. Fenomenul de cârlionțare a frunzei nu era prezent. Nu sunt afectate vârfurile de creștere ale cerealelor controlate în zona Lovrin, Jimbolia, Seceani, Șuștra, Orțișoara și Curtici. Plantele își vor reveni dacă nu vor apărea alte episoade de frig.

Cel mai bine s-au comportat la frig grâul și orzul care au fost semănate mai târziu. De asemenea, se observă că soiurile se comportă diferit la frig. Aș aduce în atenția fermierilor, soiurile noi de grâu create la Lovrin (Biharia și Dacic) care s-au comportat foarte bine atât la frig, cât și la atacul patogenilor specifici.

Grâu, la Jimbolia. O solă fertilizată excesiv cu NPK și dejecții de la animale care este foarte afectată de frig. Se observă vetre cu plante căzute. Din cauza fertilizării excesive plantele sunt foarte dezvoltate, tulpina are două noduri

Grâu Jimbolia. O solă fertilizată excesiv cu

O situație nedorită am întâlnit la o fermă din Jimbolia la o parcelă de grâu de aproximativ 15 ha. Grâul din această solă a fost semănat în ultima decadă a lunii septembrie. În urma controlului fitosanitar efectuat am constatat că plantele erau albite și căzute în vetre. Talia plantelor de grâu la data efectuării controlului (17 februarie 2023) era de aproximativ 50 cm, iar tulpina avea două noduri formate. Astfel de situație nu am întâlnit până acum. Din spusele fermierului, grâul a fost fertilizat în exces cu îngrășăminte complexe și cu dejecții de la animale. Iată cum, fertilizarea exagerată în toamnă poate duce la creșterea luxuriantă a plantelor. Este cunoscut că, în astfel de situații plantele pot fi afectate de temperaturile scăzute din timpul iernii. Această cultură este în pericol în acest moment, multe plante mamă fiind moarte deja. Evaluarea daunelor se va face imediat ce temperaturile cresc.

Puccinia striiformis și Pyrenophora teres la orzul din Orțișoara

Puccinia striiformis și Pyrenophora teres la orzul din Orțișoara

Despre patogenii prezenți în culturile de cereale, apreciez că nu pun probleme în acest moment. Patogeni precum Septoria tritici, Blumeria graminis, Puccinia recondita, Pyrenophora teres activează și produc infecții în toamnele și iernile blânde. În special, Septoria tritici și Pyrenophora teres sunt patogeni ce se pot dezvolta într-un interval larg de temperatură, cuprins între 5 și 350C. De aceea, în perioadele calde din iarnă ei pot realiza mici infecții care se adaugă ca sursă de inocul la cea preexistentă. Faptul că acești patogeni reușesc să producă infecții în perioada de iarnă se datorează condițiilor climatice în primul rând. La condițiile climatice favorabile pot adăuga monocultura, lucrările minimale ale solului, rotațiile scurte practicate de către fermieri și lipsa diversității plantelor cultivate în fermele agricole (unele cultivă doar două plante - Cum să faci atunci rotație, cu ce?). Așadar, nu doar clima este de vină. În timp, nerespectarea unor verigi tehnologice a dus la acumularea în sol a unor cantități mari de inocul. Este valabil și în cazul dăunătorilor. În prezent, asistăm la creșterea populațiilor de organisme dăunătoare din culturi. O altă problemă este sămânța de proastă calitate, infectată cu patogeni. Se vede cel mai bine la orz și orzoaică care răsar cu „Pyrenophora teres în nas”. Se știe că, sămânța de orz este infectată cu patogeni care pot supraviețui în sămânță (Pyrenophora teres în special).

Phoma lingam pe frunzele bazale de rapiță

Phoma lingam pe frunzele bazale de rapiță

Culturile de rapiță verificate nu sunt în pericol deocamdată. Odată cu creșterea temperaturilor frunzele vor reveni la colorația normală.

 

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

Supărat pe Austria că se opune aderării țării noastre la spațiul Schengen, unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați fermieri români, Dimitrie Muscă ne-a transmis că joi, 8 decembrie 2022, închide conturile bancare de la BCR – Erste Bank, unitate cu care lucrează de ani buni firmele pe care le administrează în vestul țării.

„Astăzi închid două conturi bancare la BCR aparținând CAI Curtici și CAI Olari. Am luat această decizie din cauza votului acordat de Austria, de a nu intra România în spațiul Schengen, o decizie nejustificată. Olanda și-a reevaluat poziția, iar Austria a rămas singura țară din Uniunea Europeană care se opune aderării țării noastre la Schengen. Prin boicotarea băncii cu care lucrez de ani de zile și care are capital austriac, îmi exprim dezaprobarea față de Austria”, a precizat dr. ing. Dimitrie Muscă, director general Combinatul Agroindustrial Curtici – județul Arad.

Dimitrie Muscă și fiul său, Călin, administrează un business integrat, cu o cifră de afaceri de ordinul zecilor de milioane de euro și investiții pe măsură, de la cultivarea cerealelor și creșterea animalelor până la fabricarea produselor de panificație, lactate, preparate din carne, având propriile magazine de desfacere în partea de vest a țării.  

România este stat membru UE din anul 2007, însă nu face parte din spațiul Schengen și pare că momentul aderării este încă departe.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Pandemia cauzată de COVID-19 afectează și agricultura, care se confruntă deja de multă vreme cu o secetă destul de agresivă. În plus, crescătorii de animale au de rezolvat probleme cauzate de valorificare ori de pesta porcină africană. Cu toate acestea, în județul Arad, la Curtici și la Olari, dr. ing. Dimitrie Muscă continuă să facă investiții, în adăposturi noi, dar și în utilaje.

Recent, Dimitrie Muscă a semnat un contract pentru un grajd cu o capacitate de 300 de capete de bovine, la Combinatul de la Curtici. „Cu această capacitate putem crește 2.000 de capete de bovine, de lapte și de carne, aici la CAI Curtici. Am făcut aceasta pentru că este rentabil pentru unitate, dar și pentru că este o necesitate, nu ne ajunge carnea de bovină în alimentarea magazinelor noastre de zi cu zi”, a precizat directorul general al Combinatului Agroindustrial Curtici.

Investiția atinge 500.000 de euro și nu este singura realizată anul acesta la Curtici, unde s-au investit alți aproximativ 600.000 de euro pentru a achiziționa o combină, un tractor de 500 CP, două TIR-uri. „În total, la CAI Curtici și în fermele fiului meu Călin, avem peste 3.000 de capete bovine de lapte și carne, 1.500 de capete are Călin, 1.600 de capete avem noi la Curtici. Deci 3.100 de capete şi ne pregătim să populăm cu încă 300, adică să creştem efectivele, dar le creştem din producţie proprie, din femelele pe care le obţinem la noi. Astfel înmulţim întregul efectiv. Este rentabil, de aceea facem așa. Producem mâncare pentru că, în orice condiţii, nimeni nu trăieşte fără mâncare”, ne-a spus Dimitrie Muscă. Rasele crescute sunt Holstein, pentru lapte și Charolaise, pentru carne.

La Curtici se urmărește realizarea unei valorificări optime, transformarea plantelor de cultură în carne. Tăurașilor puși la îngrăşat le este asigurată în permanență masa de porumb umedă şi fânul de lucernă, pentru a obține până la 2 kg spor. La un calcul simplu, la un preţ de 70 de bani cât era porumbul în primăvară sau 60 de bani în toamnă, porumbul merită transformat în carne. „Transformarea cerealelor în carne este benefică: 4-5 kg de porumb pe cap de animal înseamnă 3,50 bani. Dacă produc numai un kilogram de carne și tot este foarte rentabil: 1 kg de muşchiuleţ e 100 de lei, pulpa 30 de lei şi aşa mai departe. De aceea am ales să fac aşa... Deci facem până la urmă exact ceea ce trebuie să facem: mâncare”, a punctat Dimitrie Muscă.

Valorificarea optimă se realizează însă și datorită faptului că aici există abator pentru vită şi pentru porc și prețul unui animal trecut prin abatorizare, vândut la kilogram, în magazin, este mult mai bun.

Deși munca e grea în zootehnie – nu se poate nimeni preface că nu există bălegar, mirosuri neplăcute sau chiar condiţii improprii uneori –, cineva trebuie să se ocupe și de hrănirea omenirii. Și asta se întâmplă la Curtici şi la Olari, unde sunt cele două combinate agroindustriale și unde în continuare se fac investiţii.

Articolul pe larg îl puteți citi în Revista Fermierului, ediția print. Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Din fermă-n fermă!

Miercuri, 1 august 2018, vor fi prezentate în cadrul Comitetului Național pentru Combaterea Bolilor măsurile suplimentare necesare stopării virusului pestei porcine africane (PPA) și eradicării sale din zona în care acesta a apărut, a fost anunțul pe care ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, l-a făcut la un post de televiziune, la finele unei întâlniri de lucru care a avut loc la sediul MADR.

„Domnia sa (n.r. - cel mai probabil premierul României, Viorica Dăncilă) a ordonat o întâlnire de lucru la Ministerul Agriculturii. Iată că această întâlnire a avut loc. Întâlnirea a început la orele 17 (n.r. - marți, 31 iulie 2018) și am stabilit împreună cu miniștrii care au fost prezenți aici, cu experți, măsurile suplimentare pe care trebuie să le luăm în vederea stopării acestui virus și eradicarea zonei unde acest virus a apărut. În momentul de față punem în pagină măsurile pe care le-am stabilit, iar mâine după-amiază (n.r. - 1 august 2018) se convoacă Comitetul Național pentru Combaterea Bolilor și vom stabili, practic autorizăm în acest organism măsurile pe care le-am stabilit în această seară. Se lucrează la aceste măsuri. Mâine după-amiază veți vedea aceste măsuri în Comitet”, a afirmat Daea, precizând totodată și că dis-de-dimineață a fost în vizită de lucru la Fetești, ocazie cu care acesta a discutat despre PPA cu primarul și cu viceprimarul, iar la Slobozia a abordat această problematică cu prefectul, respectiv cu directorul DSVSA.

În urmă cu câteva zile, Mihai Fifor, senator PSD și ministru al Apărării Naționale preciza pe pagina sa de Facebook că în dublă calitate, de senator de Arad, dar și de ministru în Cabinetul Dăncilă, a avut o întâlnire de „analiză foarte bună” cu directorul general Dimitrie Muscă, la sediul Combinatului Agroindustrial Curtici, pe aceeași temă.

„Împreună, am abordat această problemă și telefonic cu domnul ministru Ioan Deneș. Atât eu, cât și ministrul Deneș am informat despre eforturile pe care Guvernul României le face în vederea limitării efectelor, dar și a apariției de noi focare de pestă. Am preluat, totodată, propunerile crescătorilor de porci din Arad, urmând sa le prezint doamnei premier Viorica Dăncilă în cursul zilei de luni”, preciza Fifor pe pagina sa de social media.

Nu în ultimul rând, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, preciza în ședința de Guvern din 12 iulie 2018 că monitorizează cu atenție desfășurarea evenimentelor în ceea ce privește acțiunile de combatere a PPA.

„După cum ştiţi, am luat deja o serie de măsuri pentru controlul şi limitarea extinderii virusului, echipele sunt în teren, situația este sub control, oamenii nu au motive de îngrijorare (...)”, afirma premierul.

Reprezentanții Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, în colaborare cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Inspectoratul General al Poliției Române, acţionează cu maximă responsabilitate pentru a preveni răspândirea virusului PPA, anunța autoritatea prin intermediul unui comunicat de presă transmis în data de 27 iulie 2018.

Echipe mixte, alcătuite din reprezentanți ai acestor instituții, vor desfășura acțiuni care vizează prevenirea și combaterea activităților ilegale comise în piețe, târguri, oboare, piețe agroalimentare, precum și în zona adiacentă acestora, pe baza unui plan de măsuri elaborat de Inspectoratul General al Poliției Române.

De asemenea, vor fi verificate punctele de control, stabilite temporar, pe principalele căi rutiere care fac legătura între județele aflate sub restricții (Bihor, Brăila, Constanța, Ialomița, Satu Mare, Tulcea, Sălaj) și zonele neafectate.

O altă tematică de control o reprezintă modul de respectare a legislaţiei privind sacrificarea şi comercializarea animalelor, a legislaţiei sanitar-veterinare în operaţiunile derulate de societăţile comerciale care desfăşoară activităţi de comerț cu animale, carne şi subproduse din carne.
La frontiera externă, intrarea în România a autovehiculelor care transportă animale vii va fi permisă numai prin Posturile de Inspecție la Frontieră ale ANSVSA.

Adresele Posturilor de Inspecţie la Frontieră ale ANSVSA sunt disponibile aici: http://www.ansvsa.ro/download/legislatie/pif/date_contact/Date_contact_PIF-2014_RO.pdf

În situația prezentării la controlul de frontieră pe sensul de intrare în România a autovehiculelor care transportă porci vii, personalul Poliției de Frontieră Române va informa Direcțiile Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Județene, în vederea efectuării controalelor sanitar-veterinare asupra acestor transporturi. În cazul în care sunt depistate transporturi de porci, necorespunzătoare din punctul de vedere al normelor sanitar-veterinare, vor fi sesizați imediat reprezentanții Poliției de Frontieră Române, pentru a interzice intrarea în țară a respectivelor autovehicule.

Publicat în Știri

Șeful CAI Curtici, Dimitrie Muscă, a declarat în plenul RALF 2016 că în urma testării unui pesticid a aflat că mai bine de 80 de grame de substanță activă lipsea dintr-un produs care ar fi trebuit să aibă 250 de grame, fiind îngroșată astfel lista nemulțumiților din ultima perioadă.

„Atenție la substanțele chimice pe care le folosiți. Am spus-o și la televizor: n-am putut să merg în judecată cu ei (n.r. - importatorii de pesticide). O formulă care trebuia să aibă 250 de grame substanță activă pe litru de substanță comercială, a avut doar 168 de grame. N-am putut să merg mai departe dintr-un singur considerent: laboratorul care mi-a făcut analiza, nu era și acreditat în RENAR. Nefiind acreditat RENAR, din start pierdeam bătălia”, a declarat dr. ing. Dimitrie Muscă în cadrul conferinței RALF 2016. „Rezultatele au fost proaste. M-am adresat laboratorului Facultății de Agronomie din Timișoara. Prorectorul de acolo mi-a spus că face analiza cu maximă răspundere și responsabilitate pentru că este conștient că va ieși un război extraordinar”.

Nu mai devreme de luna iunie a.c., Daniel Ciobanu, vicepreședinte LAPAR, afirma că a descoperit mai multe inadvertențe între ceea ce înseamnă un produs pentru protecția plantelor (PPP) destinat pieței din România și altele identice ca brand, comercializate însă în țările vecine, și i-a acuzat pe producători/importatori/distribuitori de dublă măsură în ceea ce privește eficacitatea reală a acestora.

Atunci, fermierul solicita ajutorul institutelor de cercetare pentru a verifica nivelul de calitate și de eficacitate a pesticidelor și i-a invitat pe toți partenerii din sector la masa discuțiilor.

„Sunt cinstiți furnizorii noștri de pesticide? Toți ne plângem că produsele lor nu au efect; găsesc ei contraargumente. Realitatea este că este ceva putred. Am putea sta la masă să descoperim. Chemăm institutele de cercetări să vină alături de noi, să ne susțină, pentru că au această calitate și au puterea să o facă, au expertiza necesară pentru a dovedi aceste lucruri. Dacă ne arată că nu avem dreptate, nu avem dreptate. De ce nu vorbim?”, a spus Daniel Ciobanu. „(...) Am luat numai ce este transparent: prospecte de pesticide de afară și prospecte de la noi. Am descoperit foarte multe inadvertențe: recomandări de produse, pentru aceeași substanță, în România de utilizează jumătate de litru și sunt tratatate toate bolile foliare, iar în Ungaria se foloește un litru sau 1,25 litri. Au omologat cantități mai mici să ni se pară prețurile mai atractive. Asta face parte din mecanismul creat din legislație. Dacă creăm legi proaste, vom avea și instituții proaste, Camere Agricole proaste, care nu vor reprezenta pe nimeni. Asta ne dorim”.

Daniel Ciobanu a mai precizat că pesticidele pe care le-a verificat la momentul respectiv erau originale, iar proveniența era de la mai toți producătorii consacrați.

„Am avut probleme de la toți producătorii. Omologările de pesticide din România sunt mai mici decât omologările din Uniune; întrebați comisia de omologare. Sunt foarte mulți bani în joc și nu știm cine câștigă”, a conchis el.

„Suntem deschisi oricărei invitații la un dialog civilizat” - AIPROM

Într-un răspuns transmis solicitării noastre de a acorda un punct de vedere la ceea ce a afirmat Daniel Ciobanu, directorul executiv al Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România, Carmen Botez, a precizat că entitatea pe care o reprezintă își dorește să aibă o relație de bună colaborare și cooperare cu asociațiile producătorilor agricoli din România și este dedicată unei abordări transparente a relației cu partenerii de dialog, asociația rămânând loială comunității agricole românești și oferind în mod constant servicii de calitate.

„Suntem deschisi oricărei invitații la un dialog civilizat, bazat pe argumente raționale și logice, care să răspundă la întrebările sau îngrijorările exprimate din domeniul autorizării, comercializării și utilizării produselor de protecția plantelor”, a precizat Botez în răspunsul transmis publicației noastre. „Precizăm că în România există și funcționează un program multianual de monitorizare a calității produselor de protecția plantelor, derulat de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin laboratoarele sale autorizate din cadrul Autorității Naționale Fitosanitare. Autorizarea (omologarea) produselor de protecția plantelor respectă în totalitate cerințele și standardele Uniunii Europene, se realizează în context regional (zonal), iar dozele de produs sunt conforme cu rezultatele testelor de eficacitate realizate pentru condițiile de climă, de sol, de presiune a dăunătorilor din regiunea căreia îi aparține România. Dozele omologate respectă cu strictețe armonizările zonale”.

Producția, comercializarea și utilizarea pesticidelor de sinteză a devenit o industrie de multe miliarde de euro, dominată de un număr redus de companii agro-chimice, se mai arată în documentul Greenpeace. În urmă cu cinci ani de zile, trei companii din Europa – Syngenta (Elveția), Bayer CropScience și BASF (Germania) – controlau 52,5% din piața mondială a pesticidelor. Trei companii din SUA – Dow AgroSciences, Monsanto și DuPont – erau în topul celor mai mari șase companii producătoare de pesticide, care împreună erau responsabile de 76% din vânzările de pesticide la nivel global.

Publicat în Știri

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista