Ca în fiecare lună, se apropia momentul așternerii pe hârtie a unor gânduri de fermier și o îngrijorare îmi străbătu ființa, în timp ce mă gândeam asiduu la ,,prinderea” unui subiect potrivit pentru acest moment, când miraculos ca în ,,Salvați de clopoțel”, MADR a transmis un comunicat de presă către masele de agricultori, în care cu mândrie patriotică și din obligație politică s-a anunțat depășirea tuturor recordurilor posibile și imposibile privitoare la producțiile culturilor de toamnă din scumpa noastră grădină (pentru mulți se poate citi și țară), aflată de-o parte și alta a Carpaților și altor zone de relief.
Acum nu vreau să se înțeleagă că ar fi un lucru rău că ministerul cu ministrul și ai săi supuși (pardon, a se citi angajați) țin legătura cu poporul și cu breasla celor care asudă la obținerea recoltelor îmbelșugate, care să stea mândre pe masa românilor (atâția cât mai sunt, noroc că la fugă ne-au luat-o afgani înainte în ultima perioadă), dar modul de comunicare a rezultatelor întrecerii socialisto-capitaliste pe tarla și alte suprafețe plane și mai puțin înclinate îmi aduce aminte în mod instantaneu de comunicatele pline de avânt revoluționar ale fostului Partid Comunist, unde cred cu tărie că mulți dintre politicienii de acum și-ar fi găsit locul de lustragii ai clanțelor de cancelarii politice.
Dar revenind la comunicatul oficial al MADR, este de remarcat în analiza pe text modul absolut sublim și ,,mai puțin inteligent” prin care se argumentează cifrele care vor fi anunțate, în sensul că dacă alții au zis, putem și noi să spunem, adică nici nu mai contează ce spunem, că oricum nu se înțelege ce spunem – altfel spus în această înșiruire fără rost, nu se spune de fapt nimic, decât o producție care nu poate fi verificată, controlată sau argumentată.
Astfel, în comunicatul MADR se arată că ,,Rating-ul «excepțional» pentru recolta agricolă din anul 2021 acordat României de către GEOGLAM (Group on Earth Observations Global Agricultural Monitoring Initiative) este confirmat de rezultatele obținute de către fermierii români. Până la această dată, culturile vedetă ale anului 2021 care plasează fermierii din România pe poziția de leader sunt: grâul, orzul și rapița.”
Adică mai pe românește spus, prin acest comunicat se introduce în discuție de către biroul de presă al MADR o afirmație relativă și rezervată, dacă se analizează contextul, a unora de la GEOGLAM (a nu se înțelege că respectiva organizație nu este de bună-credință), care să certifice eventualele noastre gogomănii (ale ministerului și conducerii acestuia de natură și esență profund patriotică, dar nu pentru români), iar cititorii să nu înțeleagă de fapt nimic și astfel se naște adevărul absolut, care în sinteză sună astfel – ,,măreața conducere liberală și a altor partide conlocuitoare, sub conducerea neobosită a ministrului Oros, la indicațiile prețioase ale ….(așteptăm congresul din 25 septembrie și revenim cu completarea), a reușit depășirea tuturor recordurilor naționale și județene ale fostului ministru Daea, de sorginte muncitorească și proletară, având antetul PSD (fost FSN înainte de căsătorie)”.
Se impune o tragere a sufletului și să explicăm pe scurt ce reprezintă de fapt GEOCLAM, aceasta fiind o organizație care are în componență specialiști de la Universitatea din Maryland (SUA) și care folosește serviciile satelitare ale NASA și au ca scop dezvoltarea unor programe de evaluare a culturilor agricole cu ajutorul sateliților pe tehnologie NDVI, în vederea anticipării eventualelor probleme de aprovizionare a lanțurilor alimentare și bineînțeles anticiparea evoluției prețurilor la nivel global. Sună și este o chestiune interesantă, dar vestea pentru cei din minister între două vizite cu degustare de pâine și sare de le sare tensiunea este că aceste programe nu sunt singulare și poate cu această ocazie află și ei că sunt și firme românești care dezvoltă astfel de programe și cu performanțe remarcabile.
Totuși la acest moment, informațiile furnizate de aceste programe trebuie corelate cu informații provenite și de la alte organizații (cele de meteorologie, mai ales), care să permită integrarea mai multor indicatori și informații, plus că și în aceste condiții programele încă sunt departe de precizia pe care am dori să o avem, dar încep să își arate și beneficiile, iar pe viitor cred că vor deveni indispensabile.
Revenind la subiectul nostru, cei de la GEOCLAM au îndrăznit și ei timid să spună de fapt ca la începutul lunii iulie, după ploile căzute în România, erau perspective foarte favorabile din punct de vedere meteorologic de obținere a unor recolte deosebite LA ACEL MOMENT, doar ca aceste programe încă nu reușesc să facă anumite corecții de finețe pe care le face un agricultor, în sensul că sunt culturi care preferă temperaturile mai scăzute, cum ar fi rapița, dar alte culturi au nevoie și de căldură, dar nu excesivă, vezi grâul, porumbul sau floarea. Nevoile pot fi diferite inclusiv între soiuri și hibrizi, pot fi diferite aprovizionări cu substanțe nutritive, tipurile de sol pot și sunt diferite, pot fi diferențe în funcție de microclimatul local sau regional și mulți alți factori, care încă nu pot fi cuantificați în detaliu de aceste programe.
Dar credeți că aceste aspecte au vreo importanță în fața dorințelor și poftelor celor din minister în a-și arăta realizările deosebite, dar foarte probabil necontrolabile ca veridicitate?
Înainte de a explica de ce spun că am rezerve asupra cifrelor și posibilității de control al acestora, mai prezentăm o secvență de text din comunicatul MADR, unde se spune: ,,Conform datelor operative din data de 16 august 2021, producția totală de grâu recoltată este de 11,33 milioane de tone, fiind cea mai mare producție înregistrată de la data aderării României la Uniunea Europeană”.
În primul rând, pornind de la cele trecute în tabel încerc să-mi dau seama care au fost factorii sau metodele de creștere cu peste 20% a producției în anii 2017-2019 față de perioada anterioară și ce ,,vrăji noi” a făcut ministrul nostru de acum față de cel dinainte, de am reușit și în acest an să crească din nou producția la grâu cu încă circa 12%, față de creșterile anterioare ale perioadei 2017-2019? Adică se pare că învățămintele s-au transmis din demnitar în demnitar, iar agricultura românească a înflorit de nu mai pot oamenii să ducă binele adus, precum lumina de la Ierusalim în noaptea de Înviere.
A nu se înțelege că eu nu cred în evoluție și în progres, dar și acesta are limitele lui de manifestare și ori este foarte întâmplător, deci se manifestă izolat și poate fi foarte mare dar nu este repetitiv și se datorează exclusiv condițiilor meteo, ori este datorat unor progrese tehnologice, dar care trebuie argumentate și este relativ constant în creștere.
Se naște întrebarea (la unii doar) ce mari programe de reformă structurală au avut loc în agricultură, de au dus creșterea producțiilor la astfel de salturi bruște în cele două perioade enumerate, asta în condițiile în care afară de estimările INS, alte cifre în realitate nu avem, iar metodologia de colectare a datelor există, dar lipsește cu desăvârșire.
Mulți vor zice implementarea programelor pe fonduri europene, ceea ce poate fi o explicație, dar și acolo banii s-au dus în general la cei care oricum aplicau o tehnologie înaltă, deci este o oarecare rezervă în a crede acest lucru.
Cei din agricultură, aceia de mai sunt și care muncesc zi de zi în acest sector economic, știu și înțeleg rezervele pe care le exprim, fiindcă o creștere a producției medii la o cultură care ocupă peste două milioane de hectare ar trebui să fie resimțită și de cei care se presupune că au realizat-o, dar acest lucru nu îl constat și mi se pare ciudat. Anul acesta, au fost producții bune, dar nu am perceput entuziasmul unor producții-record, așa cum sunt prezentate de către oficiali, prin exprimarea unor cifre deloc verificabile.
Mai mult, în condițiile unei agriculturi polarizate cum este a noastră, o creștere a producției medii naționale cu circa 1 to/ha înseamnă creșterea producției medii la fermele bune de la 7-7,5 to/ha la circa 9 -9,5 to/ha (cifrele sunt date ca exemplu), ceea ce nu cred că s-a întâmplat, asta fiindcă fermele mici nu au putut participa la această creștere, deoarece tot decapitalizate sunt și deci nu își permit tehnologii mai ridicate.
Având în vedere aceste nedumeriri mai sus expuse, mă întreb: oare ne-am întors la vremurile când activistul de partid Costică îl suna pe brigadierul Vasile care să îi dea informații de la talpa țării, pe care le făcea apoi demne de asfaltul orașului și astfel ajungeam la producții de nu mai puteam să le numărăm (că de mâncat le mâncau alții, iar noi mâncam sporul de producție)?
Astfel am ajuns și la momentul în care privind și citind cele afirmate de MADR, încercăm să ne gândim și imaginăm (nu prea reușesc, dar perseverez) cum ajung datele din teren la centru în mod operativ și cum sunt ele colectate, iar ca o primă comparație îmi vine în minte cât a durat anul trecut contabilizarea suprafețelor afectate de secetă și care a durat vreo trei luni trecute fix, iar acum am depășit orice limită temporală, de am ajuns să avem în timp real și fără abateri situația recoltatului și a producției, rămânând să mai determinăm începând cu campania de anul viitor numărul de spice și de boabe căzute la combină și numărul de paie folosite pe centimetru pătrat de șoric pârlit în Ajunul Crăciunului.
Pentru cei care nu știu, din unele exploatații agricole determinate pe bază de metode statistice și în mod aleatoriu, se colectează date de producție sub forma unor formulare numite popular AGR-uri, care se transmit către direcțiile agricole și apoi acestea raportează datele la Institutul Național de Statistică (INS), care le centralizează, prelucrează și anunță estimările de producție parțiale și definitive. Dar problema pe care acum o avem este că aceste date se colectează de două ori pe an, nu zilnic sau săptămânal, și încă nu s-au transmis după această campanie. În plus, aceste documente sunt completate în special de exploatațiile mai mărișoare, dar ce facem cu cele mici, unde, parafrazând scrierile lui Negruzzi despre vorbele lui Lăpușneanu, exploatații mici, dar multe, adică aproape 50% din suprafața agricolă a țării.
Acum ce invenție a reușit MADR ca să găsească și să implementeze o transmitere telepatică și fără intervenția omului, prin care să centralizeze niște date colectate de „nicăieri” și să genereze date operative (a se presupune că sunt zilnice sau poate săptămânale) nu pot pricepe, dar poate ne va explica cineva. Nici datele colectate de INS nu dau o certitudine, ci o estimare ca la alegeri, unde apoi se poate gândi că se aplică inclusiv principiul lui Stalin, „votează toată lumea și iese cine trebuie”, adică în cazul nostru „recoltați ce doriți, dar producția este cea pe care o stabilim”.
De aici se naște o primă întrebare care mă frământă atunci când somnul nu mă găsește, cine și cum transmite la direcțiile agricole informațiile privind recoltele ce se strâng de pe câmpiile țării, vorba cântecului ,,de nu știu cine”, și tot așa mă întreb de ce mai trebuie noi să înregistrăm aceste cifre, dacă ministerul le știe mai bine decât producătorii?
Aș fi dornic să-l cunosc și eu pe acarul Păun de la oricare DADR din oricare județ și care strânge zilnic (sau săptămânal) informațiile din teritoriu și le transmite sârguincios către minister. Sunt curios, acest om (sau mai mulți) câte telefoane dă, cu câți oameni vorbește (se presupune că vorbește cu toți fermierii din zona de activitate), câte coli completează, câte creioane consumă, câtă cafea bea și când se mai joacă Solitaire, astfel încât noi toți să avem datele operative, exacte, mai ceva ca secundele din orologiul atomic al Pământului.
A nu se înțelege că această colectare nu poate fi realizată și implementată, doar că acest lucru ar presupune o anumită organizare, o anumită digitalizare și o anumită acuratețe care să permită verificarea înainte de anunțarea ca rezultate absolute și definitive. Că putem veni și să spunem că ne așteptăm la un an bun, că producțiile din estimările realizate pe eșantioane de producători sunt astfel constituite, că în aceste eșantioane avem producători după ponderea mărimii exploatațiilor, că aceștia au fost înștiințați oficiali că vor face parte din eșantionul de control, că acest eșantion se poate face public dacă se dorește, că metodologia este stabilită în baza unei prevederi legale x sau y, toate acestea ar face lucrurile mai credibile.
În plus, dacă ministerul face aceste estimări atât de precise, de ce cei de la INS mai muncesc o dată și nu iau aceleași cifre, astfel încât să nu mai plătim o dată din taxe ceva realizat deja?
Mai mult, încerc să mă dumiresc de ce nu dorim realizarea unui sistem transparent și eficient de cuantificare a rezultatelor și informațiilor în agricultură, fără a ne mai chinui și a cheltui inutil bani și hârtii plimbate, în condițiile în care avem raportările de suprafețe și culturi de la APIA și se poate introduce și cere raportarea producțiilor obținute și ÎNREGISTRATE ÎN CONTABILITATE de la cei care doresc subvențiile, adică de la toți cei care contează ca agricultori.
Dar este drept că acestea nu pot fi operative zilnic sau săptămânal, însă ar certifica rezultatele finale și ar fi cele mai apropiate de realitatea de pe teren.
Astfel, de două ori pe an (august și decembrie) în sistem online se pot depune de către exploatații situația producțiilor obținute și atunci am ști clar cum stăm și încotro ne îndreptăm. Desigur vor fi mulți care îmi vor face urări „de bine”, fiindcă așa vor fi mai greu de ascuns anumite lucruri și se vor vedea mult mai repede anumite anomalii sau probleme, dar și pentru noi, fermierii, și pentru autorități, acuratețea cifrelor sunt primul pas spre realizarea unor strategii coerente și corecte, care să ne ajute să progresăm.
Ne place să ne uităm la Franța, Belgia sau Germania ce situații detaliate au pe fiecare sector de activitate din agricultură, cum pot prelucra și interpreta rezultatele și apoi pot previziona efectul aplicării unor măsuri, ceea ce le face să fie extrem de performante. Oare noi dorim acest lucru? Oare cât de greu ar fi, pentru un sistem care există și funcționează la APIA, să dezvoltăm și să adăugăm un nou modul informatic, unul care să permită colectarea acestor date, cum ar fi producțiile obținute, prețurile medii de valorificare etc.?
Cât o fi de greu să scrii un ordin de ministru sau o hotărâre de guvern prin care să dispui ca APIA să fie obligată să furnizeze anumite informații către publicul larg, cum ar fi suprafața cultivată și declarată cu anumite culturi, evoluția și repartizarea pe regiuni și județe, producții obținute, prețuri de valorificare etc.? Dar pentru asta trebuie un pic de organizare, care, din păcate, nu poate fi făcută între o vizită la o stână în vârf de munte și o reuniune de partid prin care trebuie să te vadă lumea cât de obedient ești.
Din păcate, vizitele multe și dese, fără rost și nevoie, nu aduc performanță în actul administrativ, iar noi ne întrebăm mereu: oare este real ce ni se spune? Dar oare cineva vrea să știm realitatea sau folosim statistica în agricultură doar pentru munca de partid?
Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, FERMIER - BRĂILA
Publicat în Revista Fermierului, ediția print - septembrie 2021
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Piața cerealelor (grâu, porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui și soia) la data de 15 februarie 2021, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.
GRÂU
Prețurile grâului românesc recolta veche se situează în jurul valorii de 217-220 euro/tonă, livrat în portul Constanța, în condiția CPT. La nivel local, în fermele mici, în paritatea FCA, prețurile au coborât până la 195 euro/tonă. Cotațiile FOB în bazinul Mării Negre rămân la nivelul de 280 USD/tonă, la toți cei trei actori: Rusia, Ucraina și România.
Există o stare de calm generată de patru factori, unul intern și trei externi, care, împreună, conduc către această calmitate, afirmă Cezar Gheorghe. „Lipsa de apetit în achiziție a procesatorilor interni, va fi generată de o autosuficiență în aprovizionare. Acest aspect se va propaga pe parcursul a cel puțin 30 de zile, adică exact consumul necesar al României pentru o lună, circa 200.000 tone. Efectul raportului USDA, care a fost neutru și a compensat creșterea consumului rezidual cu scăderea stocurilor la nivel mondial, bazându-și estimările pe rezervele Chinei și ale Indiei, care, după cum știm din rapoartele trecute, nu pot fi certificate. China deține circa 50% din rezervele mondiale, iar India circa 10%, adică 160.000.000 tone, respectiv 32.000.000 tone. Valul rusesc de vânzări grâu a făcut ca prețul să coboare, în iminența zilei de 15 februarie 2021, dată din care se aplică primul nivel de taxare, cel de 25 euro/tonă. Fermierii ruși vând cât pot de mult, în speranța că mai pot capitaliza din potențialul netaxabil. Destinațiile sunt acoperite pentru moment. Desigur, vorbim despre cele tradiționale din Nordul Africii și Orientul Mijlociu. Acest fapt contribuie în mod direct la un preț mai mic, în contextul în care cererea aproape lipsește”, explică analistul, care notează, de asemenea, existența unor stocuri de grâu la anumiți comercianți, cu volume segmentate între 6.000 și 10.000 tone și 30.000-50.000 tone. „Mulți dintre ei nu au apreciat vârful de preț și au ignorat efectul taxei rusești, de bearish (de scădere a pieței). Exodul vânzărilor generate de panica provocată de legiferarea taxei a condus firesc spre această scădere a pieței. Dacă aplicăm un factor de multiplicare de 18 euro/tonă diferență de piață, ajungem la sume importante care nu au fost marcate ca profit brut.”
În ceea ce privește recolta nouă, aceasta este cotată la nivelul de 895-900 lei/tona de grâu livrat CPT port Constanța, echivalent cu 183,5-184,5 euro/tonă, cu o diferență negativă de 5-7 euro/tonă, în cazul în care nu întrunește condițiile calitative de grâu panificație.
Precipitațiile din toamnă și căderile de zăpadă înaintea sosirii valului de frig conduc spre o evaluare pozitivă a recoltei românești. „După unele surse, sunt însămânțate între 2.070.000 și 2.170.000 de hectare cu grâu. În orice format numeric, dacă primăvara va aduce regimul de ploi care este deja prognozat, cifra totală va depăși 10.000.000 tone de grâu”, punctează Cezar Gheorghe.
PORUMB
Porumbul românesc recolta veche este cotat la 205-207 euro/tonă în CPT Constanța, o indicație precaută, susține specialistul, în lumina ultimului raport USDA. „În condiția de livrare FCA ferme, stocuri de 100-600 de tone, la un preț de 185 euro/tonă este indicația precaută”, arată Cezar Gheorghe.
În ceea ce privește recolta nouă de porumb, indicațiile curente se situează la nivelul de 164-165 euro/tonă, CPT Constanța.
În acest moment, fermierii nu au intenție clară de vânzare. În general, începutul lui martie este un moment în care porumbul se mișcă dinspre ferme înspre cumpărători.
„Ce remarcăm însă pe piața europeană a porumbului este apropierea cifrată la 4 unități (euro) în cotațiile Euronext, între porumb și grâu. Diferența s-a micșorat destul de mult față de ultima noastră observație scrisă. Este, practic, o schimbare în utilizarea cu destinație furaj – în loc de porumb, se utilizează în rețetele de hrănire, grâu furajer”, a specificat consultantul Casei de Trading a Fermierilor.
ORZ
Este de notat o licitație câștigată în ultimele zile la un nivel de 260 USD/tonă, CIF Aqaba, de către Viterra, cu livrare 15-30 august 2021. Ceilalți ofertanți au fost Cargill (263,2 USD/tonă), CHS (262,98 USD/tonă), Bunge (267 USD/tonă) și Ameropa (273 USD/tonă).
„Analizând datele pe un singur importator, diferența între grâu și orz este de doar 10 USD/tonă, ceea ce ne aduce într-o poziție de a putea balansa mai bine ofertele pe care fermierii români le primesc pentru orz, versus grâu. În cifre concrete, vorbim de 8 euro diferență. Prin urmare, în condiția de livrare CPT Constanța, discountul orzului față de grâu, în acest moment, ar trebui să fie de 40 RON/tonă. Desigur, cele 300.000 hectare plantate cu orz în toamnă vor alimenta suficient cererea de export câștigată până acum, dacă vremea nu va mai crea problemele de anul trecut”, precizează analistul.
RAPIȚĂ
Rapița înregistrează creșteri majore, fiind alimentată de cotațiile pentru canola canadiană. „Energia a crescut peste nivelul de 63 USD/ baril în Brent, însă canola canadiană crește și trage în sus rapița europeană, pe fondul lipsei de lichiditate. Cotațiile pentru martie 2021 sunt la nivelul de 730,4 CAD/tonă (dolari canadieni). În plan intern, remarcăm creșterea Premium-ului. De la o cotație de 2-3 euro/tonă față de MATIF august 2021, el se întinde la niveluri de 5-7 euro/tonă, semn clar că piața reacționează și dorește să păstreze marja brută de profit pe tonă rezultată în urma procesării. Este un efect firesc, fiindcă contractele de furnizare bio-diesel sunt semnate pe o perioadă de 2-3 ani și au o schemă de prețuri pe care nu o poți încălca în calitate de producător de bio-diesel. Portul Constanța rămâne la nivelul de MATIF august 2021, minus 2-3 euro/tonă. Experiențele trăite în ultimul an ne îndeamnă însă la cumpătare. În loc de riscul tentant de a încasa, să zicem, 6 euro/tonă în plus, la un lot de 1.000 tone, e de preferat să rămânem moderați și să vindem doar 500 tone, păstrând opțiunea de vânzare sau de păstrare pentru momentul când marfa există fizic. O diferență de piață de acoperit la rapiță, să spunem de minimum 20-25 euro/tonă, ne poate arunca sub linia verde în bugetul de venituri și cheltuieli din fermă. Și, bineînțeles, recomandarea este de a executa ceea ce semnăm, un semn de maturitate din partea unei piețe care își dorește să revină după un 2020 dezastruos”, arată Cezar Gheorghe.
FLOAREA-SOARELUI
Cotațiile semințelor de floarea-soarelui rămân constante, în jurul nivelului de 455-460 USD/tonă procesatori și 470 USD/tonă CPT Constanța. „Dezvoltarea pieței este acum încetinită. Un volum consistent de marfă a fost deja semnat și acum piața este relaxată. Prognoza de recoltă (încă neplantată) indică cifre optimiste, dacă vremea va fi favorabilă”, spune consultantul.
SOIA
Pentru recolta 2021, indicația este de 470 USD/tonă CPT procesator, echivalent 1.900 lei/tonă. „În Argentina, prognoza de recoltă a boabelor de soia crește cu 2 milioane de tone în urma precipitațiilor căzute, ajungând astfel la un nivel de 49.000.000 tone. Argentina nu exportă boabele de soia, ci le procesează. Șrotul rezultat ia calea exportului. Brazilia rămâne aproximativ la același nivel de prognoză de recoltă, de 133.800.000 tone de boabe soia, cu o creștere de doar de 100.000 tone. Vânzările de soia din Brazilia au atins deja un nivel de 60%, comparativ cu 40%, februarie anul trecut. Soia braziliană se află însă în întârziere de recoltare, la un nivel de doar 6%, din cauza ploilor”, menționează Cezar Gheorghe.
Pentru raportul complet privind piața cerealelor, din data de 15 februarie 2021, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-15-februarie-2021/
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Piața cerealelor (grâu, orz, porumb, rapiță și floarea-soarelui) la data de 8 februarie 2021, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.
GRÂU
Grâul românesc a scăzut în privința cotațiilor de vânzare, atât pentru recolta veche, cât și pentru recolta nouă. „Grâul din recolta veche își pierde din intensitate în ceea ce privește nivelul de preț, nu din cauza lipsei de interes în achiziție, ci din cauza contextului generat de mișcările Rusiei. Taxa de export este, de departe, elementul central al contextului de piață actual”, precizează analistul Cezar Gheorghe.
Cotațiile pentru recolta veche sunt în jur de 222-224 euro/tonă, în paritatea de livrare CPT Constanța, pentru calitate 77 MH (masă hectolitrică) și baza 12% proteină. În țară, coborârea prețului a generat neliniște, susține consultantul Casei de Trading a Fermierilor. „Foarte mulți fermieri cu stocuri de grâu între 100 și 500 de tone încearcă valorificarea la nivelurile anterioare către cumpărători. Discutăm aici despre piața intermediară, compusă din jucători cu arie de desfășurare județeană. Vânzătorii mizează în continuare pe 1.000 lei/tonă, în timp ce cumpărătorii oferă 950 lei/tonă. Tranzacțiile sunt însă pur speculative din punctul de vedere al cumpărătorilor zonali, miza lor fiind generarea unui nou vârf de creștere în viitorul apropiat”, arată Cezar Gheorghe.
Pentru recolta nouă, prețurile, la nivel de Port Constanța, revin în jurul valorilor de 187 euro/tonă, minus 4-7 euro/tonă (900-910 lei/tonă) pentru calitatea grâu furaj. Acest preț, menționează analistul, este determinat de câțiva factori, cum ar fi: gravitația cotației MATIF septembrie 2021 în jurul valorii de 197-199 euro/tonă; incertitudinea în ceea ce privește vremea în perioada următoare (ne referim la zona Mării Negre, Europa și America de Nord), din punct de vedere al gerurilor, al potențialului de winter kill, al nivelului de precipitații în perioada imediat următoare și al prognozelor de producție; întărirea dolarului american la un nivel de 1,196 în raport cu moneda euro (dolarul american este moneda în care se desfășoară tranzacțiile la nivel mondial); incertitudinea legată de modul în care grâul rusesc va fi taxat în recolta nouă.
Pe piața internă, se constată o efervescență a procesatorilor, care contractează cantități de grâu din noua recoltă, securizând astfel primele luni de după recoltare. Prețurile oferite de ei sunt competitive în raport cu Portul Constanța. „Recomandăm vânzarea de grâu din recolta nouă la niveluri de 1-2 tone la hectar, astfel încât bugetele fermelor să fie asigurate și prin venituri certe în viitorul apropiat. Nu trebuie să devenim exagerat de optimiști în ceea ce privește vânzări de nivel 4-5 tone la hectar. Recolta este încă departe și riscurile sunt prezente. O nivelare a vânzărilor pe etape este un factor de reducere a riscului și, în același timp, un semn de maturitate în conducerea afacerilor agricole.”
ORZ
Cotațiile orzului din recolta veche au ajuns la nivelul de 210 euro/tonă CPT Constanța. „Exportul este interesat de orz. Piața internă se manifestă, dar sporadic, plătind niveluri un pic mai ridicate față de export. Recolta nouă de orz, în schimb, va fi dinamică. România a câștigat deja licitații în destinația Iordania, ceea ce face ca interesul pentru orzul românesc să fie evident. Singura problemă rămâne diferența de preț cu care s-au câștigat licitațiile, ea ridicându-se la un nivel de peste 22 USD/tonă, ceea ce va face ca originarea exportatorului care a câștigat cu un preț mai mic să fie mai dificilă. Experiența ne arată însă că, din potențialul de producție de 300.000 hectare de orz furajer, există spațiu suficient de originare. Totul depinde de momentele alese”, susține Cezar Gheorghe, recomandând vânzarea a maximum 2 tone la hectar din recolta viitoare.
PORUMB
Cotațiile porumbului românesc din recolta veche rămân stabile, în jur de 212-213 euro/tonă în CPT Constanța. În țară, cotațiile diferă de la zonă la zonă. De pildă, în centrul țării, pentru porumb cu umiditate de 15-16%, oferta de cumpărare existentă indică 830-835 lei/tonă (echivalent 170 euro/tonă) pentru cantități între 200 și 1.000 tone. În zona Moldovei, pentru porumb condiționat, se oferă și 970 lei/tonă (199 euro/tonă), la loturi de peste 3.000 de tone.
În cazul porumbului din recolta nouă, după un început în forță, cotațiile portului Constanța au scăzut în intensitate cu circa 3-4 euro/tonă din cauză că vecinii noștri din Ucraina au început și ei vânzările și, astfel, oferta a devenit mult mai diversificată ca origine. „În orice caz, nivelul de 166-167 euro/tonă, CPT Constanța nu este un nivel de neglijat, în perspectiva pozitivă a unei recolte bune. Însă, un fenomen interesant se întâmplă pe burse, și anume, reducerea diferenței dintre grâu și porumb. Cu alte cuvinte, grâul scade și porumbul crește. Apropierea lor va duce la anumite schimbări și logica momentului ar fi o corecție pozitivă a grâului, căci cererea pentru porumb există la nivel internațional”, spune analistul.
RAPIȚĂ
Indicațiile Euronext urmează prețul energiei. „Barilul de petrol în cotație Brent a atins nivelul de 59,5 USD, lucru observabil și la stațiile de alimentare cu combustibil din țară, precum și la distribuitorii de motorină din agribusiness. 403,5 euro/tonă este un punct în care se vede potențialul de revenire al transporturilor de după pandemie. Cotațiile MATIF august 2021, înregistrează un minus de 4 euro/tonă în echivalent FOB Constanța, procesatorii din România indicând același nivel la fabricile din teritoriu. La acest trend contribuie în bună măsură și Canada, care a epuizat toate stocurile de Canola (rapița = Canadian Low Acid), cu 6 luni înainte de recoltare. Cumpărătorii chinezi sunt și aici în prim-planul achizițiilor. Cotațiile Canola au depășit istoricul ultimilor 13 ani, situându-se la un nivel de 700 CAD/tonă (dolari canadieni), dar, în mare măsură, la acest rezultat a contribuit și suprafața plantată, cea mai mică din ultimii cinci ani”, explică Cezar Gheorghe, care adaugă că vânzările în România sunt pe trend, se contractează, vestul țării indicând un nivel de MATIF august 2021, minus 13 euro în paritatea FOR (Free on Rail), adică încărcat în vagoane. Cu toate acestea, specialistul nu recomandă vânzarea a mai mult de o tonă la hectar, din două motive: riscul de vreme și potențial viitor de preț.
FLOAREA-SOARELUI
Prețul pentru recolta veche este de 665 USD/tonă livrat la procesatorii interni, iar în paritatea FOB Constanța, indicațiile sunt de 690 USD/tonă. „În Ucraina, semnalăm o cerere absolut hilară pentru marfa în paritatea FOB la nivelul de 765 USD/tonă”, spune Cezar Gheorghe.
Recolta nouă face un pas în spate, pe fondul întăririi dolarului american și a scăderii prețului uleiului de palmier, după ce indicațiile locale arătau un nivel de 455 USD/tonă CPT procesatori. Acum, indicația CPT procesatori s-a schimbat la nivelul de 450 USD/tonă, în timp ce portul Constanța indică în paritatea CPT 458 USD/tonă. „Doi exportatori au rămas peste aceste niveluri și plătesc un preț mai ridicat FCA ferme în sudul României, dar, cu siguranță, aceștia au un contract de acoperit încheiat la preț mai mare. Notăm, de asemenea, o tranzacție de circa 15.000 de tone încheiată la un preț de 483,5 USD/tonă CPT Constanța, care a fost oferită procesatorilor bulgari, însă aceștia, pentru moment, nu doresc marfa la acest nivel de preț. De asemenea, floarea-soarelui origine Serbia este oferită la nivelul de 480 USD/tonă CIF Russe, însă nici aceasta nu a avut succes în tranzacționare. În schimb, procesatorii din Bulgaria arată un interes deosebit pentru recolta românească din sudul țării. Indicațiile de 456-458 USD/tonă FCA ferme sunt un factor decizional în tranzacționare, cantități importante fiind deja semnate”, precizează analistul.
Semințele de floarea-soarelui cu un conținut ridicat de acid oleic (high oleic), sunt în continuare penalizate de interesul scăzut în Europa, generat de restrângerea activității HoReCa, astfel că bonusul oferit nu depășește la modul general 20 USD/tonă. „Un singur exportator plătește 30 USD/tonă pentru a-și asigura nivelul de marfă pentru export, însă acesta este un caz singular, care are încheiat un contract multi-anual cu un mare producător de chips-uri la nivel mondial, cu un bonus în jurul valorii de 65 USD/tonă.”
În prezent, se preconizează că vor fi însămânțate circa 1.200.000 hectare. „Dacă aceste cifre se realizează, vom avea un potențial de recoltă, în condiții normale, care va depăși 3.336.000 tone, cu un randament de 2,78 tone la hectar. Această producție va asigura necesarul intern și va suplini cererea de export. Prețul de 450-455 USD/tonă este un nivel ofertant. Transformat în lei, înseamnă 1.850 lei/tonă, iar un randament la hectar de circa 3-3,2 tone la hectar indică un venit de aproape 6.000 lei/ha (474 USD/ha). Dacă facem o comparație cu porumbul neirigat, unde randamentul mediu este de 6-7 tone/ha, la un preț de 164 euro/tonă CPT Constanța, atingem circa 5.200 lei la hectar ca venituri. Totuși, să nu uităm că vecinii noștri din bazinul Mării Negre, Ucraina (în mod special) și Rusia nu au apetit de vânzare a materiei prime brute, ci adaugă valoare extrăgând uleiul brut și șroturi. Aceste două produse iau calea exportului. Astfel, din potențialul ucrainean și rusesc de circa 27.000.000 tone, calea exportului o iau doar produsele finite, procesate intern, care creează locuri de muncă în industria de procesare, în industriile conexe și în infrastructura logistică. România, în schimb, exportă materia primă brută către destinații ca Franța, Spania, Olanda, Bulgaria, Turcia și alții, fără a-i aduce valoarea adăugată”, concluzionează Cezar Gheorghe, care recomandă fermierilor, dacă vând, să vândă maximum 1-1,5 tone la hectar, să urmărească piața, iar după însămânțare și estimare recoltă, pot continua cu vânzarea.
Pentru raportul complet privind piața cerealelor, din data de 8 februarie 2021, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-8-februarie-2021/
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Piața cerealelor (grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui) la data de 1 februarie 2021, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.
GRÂU
Prețurile grâului românesc în paritatea CPT Constanța au gravitat în jurul valorilor de 225-228 euro/tonă. Echivalentul pentru paritatea FOB Constanța este de 232-235 euro/tonă (282-285 USD/tonă). „Prețurile pot varia în mod pozitiv sau negativ cu 2-3 unități”, precizează Cezar Gheorghe.
În piața internă, interesul procesatorilor rămâne constant, cu niveluri de 1.070-1.080 lei/tonă (echivalent 221,5 euro/tonă sau 269 USD/tonă), în paritatea FCA ferme/siloz/bază. „Pe lanțul de vânzare, intermediarii oferă pentru loturile mici identificate în diverse locații circa 1.000 lei/tonă (echivalent 205 euro/tonă sau 250 USD/tonă). Pentru loturi mai mici, prețul poate coborî sub acest nivel. Se înregistrează tranzacții în aceste zile. Micii deținători, dar și cei care dețin loturi mai mari au început să tranzacționeze mărfuri, alimentați de căderea abruptă a prețurilor înregistrate în urmă cu câteva zile. Momentele de neliniște sunt firești, mai ales dacă sunt alimentate de scadențele la credite, ceea ce face ca piața să se miște, un lucru care nu s-a întâmplat des în ultimii ani”, punctează analistul.
Pentru noua recoltă, prețurile oferite de comercianți și procesatori sunt mai scăzute față de zilele trecute. „Dacă săptămână trecută observam cotații de 187 euro/tonă, minus 4-7 euro/tonă în cazul în care grâul este declasat, în săptămână aceasta, notăm medii de 180-182 euro/tonă, minus 5-7 euro/tonă cotații pentru grâul din recolta nouă. Toate prețurile reflectă nivelul de paritate CPT Constanța. Pentru o imagine completă, adăugați la prețul CPT 5-5,5 euro/tonă și veți regăsi prețul în FOB Constanța”, arată Cezar Gheorghe.
Procesatorii interni manifestă, la rândul lor, un interes deosebit pentru recolta nouă. Cotațiile lor pentru marfă cu livrare în unitățile de procesare sunt în jurul a 164-166 euro/tonă. Însă, în planul tranzacțiilor de grâu, activitatea a stagnat după căderea prețului pentru această marfă. Actorii din piață sunt încă ancorați în prețul precedent, iar piața este deosebit de calmă. Nu se înregistrează tranzacții notabile, fermierii așteptând revenirea la cotațiile anterioare.
În toamna lui 2020, în România, suprafața de grâu însămânțată este de 2.150.000-2.170.000 hectare. Este o suprafață în creștere față de anul trecut cu 100.000-120.000 de hectare. „Creșterea s-a făcut prin deplasarea asolamentului din cauza condițiilor secetoase din 2020”, explică analistul, care adaugă că, la acest moment, câmpurile din țara noastră arată bine spre foarte bine. „Încrederea în noua recoltă și în potențialul său este la cote înalte. Conform productivității cu care suntem creditați, și anume 4,73 tone/hectar, producția României ar depăși bariera celor 10.000.000 tone cu circa 300.000 tone. Acest aspect ne poziționează drept un jucător extrem de activ în bazinul Marii Negre. Ultimele licitații din Iordania pentru recolta nouă au dat acest semnal clar și puternic. Poziția geografică a României, cu un avantaj logistic față de vecinele ei, Rusia și Ucraina, potențialul de producție al acestui an agricol (din care extragem necesarul intern), ne duc la un potențial de export de peste 6.000.000 tone.”
În Rusia, lucrurile sunt departe de a se fi temperat. Fermierii sunt într-un moment în care vor să vândă către piața de export cât mai mult, astfel încât să scape de efectele taxei care va intra în vigoare din 15 februarie 2021, cu o dublare a ei începând cu 1 martie.
În ianuarie 2021, volumul de export al Rusiei a atins 3.300.000 tone, înregistrând o creștere de la an la an de 57% și un volum al vânzărilor de grâu în ianuarie care nu fost atins niciodată. „Încercăm să legăm lucrurile și constatăm că, după zvonul că taxa s-ar suspenda, coroborat cu data de 20-21 ianuarie 2021, când fondurile speculative au început să-și lichideze pozițiile, grâul a coborât abrupt cu circa 17 euro/tonă.”
Bazinul Mării Negre se învârte în jurul valorii de 228 euro/tonă MATIF, livrare martie 2021.
Diferența dintre prețul recoltei vechi și prețul recoltei noi se situează în mod normal la un nivel de 20 euro/tonă, însă, în ultima perioadă de timp, a depășit bariera de 35 euro/tonă. „Calmul zilei de vineri, 29 ianuarie 2021, ne-a indicat o diferență de aproape 30 euro/tonă”, a specificat consultantul Casei de Trading a Fermierilor.
PORUMB
Prețul porumbului românesc crește după reculul încasat în 20-21 ianuarie 2021. Dacă la acea dată cumpărătorii ofereau un maxim de 200-202 euro/tonă în paritatea CPT Constanța, vineri – 29 ianuarie, oferta se ridicase în jur de 212-214 euro/tonă. Cu o paritate de euro-dolar de 1,2137, prețul în USD/tonă este de 260.
„În piața internă, fermierii cu stocuri au interes de vânzare la un nivel de 960-980 lei/tonă, după ce, inițial, ridicaseră așteptările la 1.000 lei/tonă. Porumbul are încă potențial de dezvoltare la nivelul prețului, având în vedere cererea existentă și timpul rămas până la noua recoltă”, arată Cezar Gheorghe.
Prețul vecinilor ucraineni este aliniat cu cel al porumbului românesc, 260 USD/tonă CPT. Identic cu situația din România, și în rândul fermierilor ucraineni, așteptările sunt puțin mai mari, cu toate că un acord al guvernului cu exportatorii limitează potențialul de export la 24.000.000 tone.
Prețurile pentru recolta nouă rămân la nivelul de 160 euro/tonă în paritatea CPT Constanța, deși nivelul ar trebui să se situeze la 164 euro/tonă, susține analistul.
RAPIȚĂ
Cotațiile semințelor de rapiță gravitează în jurul valorii de 400 euro/tonă. Cumpărătorii oferă prețul echivalent MATIF august 2021, minus 2-4 euro/tonă, în paritatea CPT fabrica de procesare.
În vestul României, indicațiile pentru rapiță în paritatea FOR (Free on Rail), adică încărcată în tren liber de sarcini, se cotează la valori echivalente MATIF august 2021, minus 15 euro/tonă. „Tranzacții se înregistrează în toată România. Remarcăm și notăm existența unei prudențe în contractare – nu mai mult de o tonă la hectar”, precizează Cezar Gheorghe.
Suprafața însămânțată cu rapiță în România, în toamna 2020, este estimată la 380.000 de hectare. „Principalul factor generator de preț în cazul rapiței rămâne în continuare prețul energiei și consumul generat de industria de transport. Prețul barilului de petrol în Brent este unul destul de pozitiv, circa 56 USD, deci motivele de stabilitate sunt la locul lor. Odată cu demararea campaniei de vaccinare la nivel european, transporturile de marfă și persoane vor cunoaște valori mai ridicate decât cele din prezent și, astfel, al doilea factor de piață al rapiței vă influența pozitiv prețul acesteia”, susține analistul.
FLOAREA-SOARELUI
În România, recolta veche se tranzacționează la nivelul de 665 USD/tonă CPT procesator.
Recolta nouă se indică la nivelul de 470 USD/tonă CPT Constanța și 460 USD/tonă CPT procesator. „Nivelul este o indicație de intenție. Contractele nu se semnează, cu excepția unui intermediar care a pariat deja pe presiunea de recoltă sau pe recuperarea vânzărilor de inputuri. Însă, drumul semințelor de floarea-soarelui este lung. Mai avem cel puțin 45-50 de zile până la începerea semănatului, că să nu mai aducem în discuție elementul vreme în perioada martie-mai și căldurile din iulie-august. Bonusul pentru floarea-soarelui cu conținut ridicat de acid oleic, este unul timid, de circa 30 USD/tonă, semn că HoReCa nu va avea încă un potențial ridicat prin cerere în această vară, din motivele pandemiei care a lovit extrem această industrie”, a încheiat Cezar Gheorghe.
Pentru raportul complet privind piața cerealelor, din data de 1 februarie 2021, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-1-februarie-2021/
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Piața cerealelor (grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță) la data de 25 ianuarie 2021, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.
GRÂU
Prețurile grâului românesc în paritatea CPT Constanța se temperează după creșterea susținută din ultimele zile. „Cererea există în bazinul Mării Negre. Așteptarea este una din cheile momentului, durata ei este generată de momentele în care cumpărătorii tradiționali vor căuta aprovizionarea”, precizează Cezar Gheorghe, care adaugă că după zvonurile privind punerea în așteptare a taxei rusești prețurile au coborât în câteva zile, de la nivelul de 249-250 euro/tonă FOB Constanța, la nivelul de 232-233 euro/tonă.
În prezent, prețul în paritatea CPT Constanța este situat la nivelul de 225-226 euro/tonă. „Costul de fobbing, pentru a ajunge la valoarea în FOB, este de 5-5,5 euro/tonă. Deci un nivel în FOB de 232 euro/tonă. Paritatea euro-dolar generează un preț de 282-283 USD/tonă”, explică analistul.
Comparativ cu săptămâna trecută (18-24 ianuarie 2021), se remarcă intensificarea activității la nivel de piață internă, care competiționează deja cu piața de export, menționează consultantul senior al Casei de Trading a Fermierilor. Procesatorii importanți generează cerere pentru loturi de grâu, începând de la o mie de tone, până la niveluri de 15.000 tone. Prețurile oferite sunt, de asemenea, competitive, între 1.070 și 1.100 lei/tonă (219,5-225,7 euro/tonă) în regiunea de sud a României, ceea ce creează un nivel de competiție între piața internă și cea de export.
În ceea ce privește prețurile pentru recoltele viitoare, fermierii sunt ofertați de către cumpărători, în mare parte exportatori, dar și de procesatorii din piața internă, cu prețuri în echivalent CPT de 187-190 euro/tonă, cu o diferență negativă de 4-7 euro în cazul grâului de furaj. „Fermierii au început să semneze contractele forward de grâu recolta 2021, cu o tendință de maximum 1-1,2 tone la hectar. Precauția, precum am amintit-o de fiecare dată, devine un factor important în decizia de vânzare. Fundamentul acestei precauții este unul de ordin pecuniar: preferi să vinzi în siguranță cu 3-4 euro mai puțin pe tonă sau preferi să plătești o diferență de piață în caz de default generat de vreme?”, arată Cezar Gheorghe.
Referitor la recolta nouă de grâu și orz, România a luat un start bun, originea românească fiind prezent câștigătoare în ultimele licitații (Iordania): grâu recolta nouă: 277 USD/tonă CIF AQABA; orz recolta nouă: 262 USD/tonă CIF AQABA.
„România începe să își definească rolul în Bazinul Mării Negre, ca jucător important, avantajat de poziția geografică, ca și de rolul său de membru al Uniunii Europene. Potențialul agricol al României este unul foarte important și deloc de neglijat, iar întărirea după anul 2020, poate cel mai dezastruos an al agribusinessului românesc din ultimele cinci decenii, începe acum. Un calcul de competitivitate ne indică cum că, în următoarele licitații pentru Egipt, originea românească are șanse foarte mari să domine. Grâul american HRW are o cotație indicativă de 286,5 USD/tonă în paritatea USG FOB (US GULF), cu o logistică calculată de minimum 26-28 USD/tonă, indicația fiind de 25,75 USD/tonă pentru destinația Mediterana de Vest. România însă are o cotație logistică de 12,75-13 USD/tonă, competitivă față de Rusia și Ucraina, cu minimum 1-1,5 USD/tonă. Ce mai poate cântări, de asemenea, este specificația de calitate care pentru HRW este 11% proteină, în timp ce grâul românesc are 12% bază”, punctează analistul.
Cezar Gheorghe notează că Algeria a cumpărat 390.000 tone grâu recolta 2020, la un preț de 314,5 USD/tonă. Originea poate fi franțuzească, dar și argentiniană, iar Turcia a licitat 400.000 tone, dar nu a achiziționat decât 95.000 tone, la prețuri medii de 303 USD/tonă CIF.
PORUMB
Piața porumbului românesc suferă un mic recul zilele acestea, generat de lipsa cererii în bazinul Mării Negre pe de o parte, precum și de paritatea euro-dolar, prețurile în paritatea CPT Constanța situându-se la valori de 210 euro/tonă, versus 214 euro/tonă zilele trecute, adică o valoare de 215-216 euro/tonă FOB. „În schimb, piața internă este competitivă în continuare, cu un nivel FCA fermă de 203-205 euro/tona de marfă. Fermierii români au adoptat aceste niveluri de preț și sunt încrezători de potențialul dinamic următor al porumbului, conștienți că stocurile actuale la nivel național vor trebui să acopere cererea internă până la noua recoltă din septembrie”, arată Cezar Gheorghe.
Cumpărătorii din piața de export testează fermierii în aceste zile, cu niveluri de 777-780 lei/tonă CPT Constanța, adică 160 euro/tonă, pentru recolta viitoare. „Discutăm însă aici despre o recoltă care încă nu a fost însămânțată și despre care nu știm nimic din punct de vedere al vremii, al prognozelor de ploi între martie și mai 2021. O singură tranzacție notăm aici la prețul afișat mai sus, maximum 5.000 tone, dar o considerăm singulară la acest moment. Considerăm că prudența și așteptarea sunt elemente care vor face bine stării de sănătate a fermelor românești, iar adeziunea contractuală pentru porumb recolta 2021 nu este încă un element de decizie finală”, spune specialistul.
Ucrainenii cifrează prețuri și indicații la nivelul de 266 USD/tonă FOB – 258 USD/tonă CPT. Convertind în moneda euro, ajungem la un nivel de 218 euro/tonă FOB și 212 euro/tonă CPT.
În America de Sud, Brazilia a beneficiat de precipitații în toată luna decembrie 2020, mai puțin regiunile din Sud, care nu au avut parte de regimul major ca în restul țării. Dar situația nu pare a fi îngrijorătoare. „Argentina se apropie de sfârșitul sezonului de însămânțare. BAGE raportează un nivel de plantare de 98,6% pentru soia și de 93,4% pentru porumb, conform STONE X. Argentina a primit suportul precipitațiilor în ultimele zile, astfel că programul de plantare poate fi dus la bun sfârșit. Fermierii din SUA vor planta 38.138.000 hectare cu porumb, mai mult cu 1.378.000 de hectare decât în 2020. Grâul din SUA este cifrat la 18.340.000 de hectare, mai mult cu 377.000 de hectare decât în anul 2020”, arată Cezar Gheorghe.
FLOAREA-SOARELUI
Trendul semințelor de floarea-soarelui rămâne neschimbat. Cotațiile portuare în CPT rămân foarte ridicate (670 USD/tonă), în timp ce oferta pentru mărfuri rămâne la cota de 680 USD/tonă în FOB. „Fundamental, întrebarea rămâne în curtea procesatorilor. Cu o așa recoltă mică de floarea-soarelui, ce vor alege să facă? Să limiteze vânzările de ulei brut, astfel încât regimul de funcționare al fabricilor să nu fie întrerupt de lipsa materiei prime sau să proceseze și să comercializeze uleiul de floarea-soarelui, evitând astfel o posibilă scădere a prețurilor pe piața uleiului vegetal? Diferențele între cerere și ofertă la uleiul brut de floarea-soarelui sunt situate la 30-40 USD/tonă. Oferta pentru cumpărare este în jurul valorii de 1.260 USD/tonă, în timp ce vânzătorii cer 1.300 USD/tonă”, a specificat Cezar Gheorghe.
RAPIȚĂ
Nimic fundamental nu s-a schimbat între săptămâna trecută (18-24 ianuarie 2021) și astăzi, luni 25 ianuarie 2021. Prețul este între 395 și 400 euro/tonă, vânzările continuând în ritm prudent, adică exact cum recomandă specialiștii, maximum o tonă la hectar, spre a evita situațiile generatoare de pierderi de ambele părți în cazul unor probleme legate de vreme. „Procesatorii flotează și ei odată cu piața, de la MATIF AUG 21 minus 3-4, la un minus de 5-8 euro/tonă în paritatea CPT procesator. Cotațiile în portul Constanța respectă același algoritm de prețuri ca și în cazul procesatorilor din piața internă”, concluzionează analistul Cezar Gheorghe.
Pentru raportul complet al Casei de Trading a Fermierilor privind piața cerealelor, din data de 25 ianuarie 2021, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-25-ianuarie-2021/
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Piața cerealelor (grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță) la data de 18 ianuarie 2021, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.
GRÂU
Piața din România este febrilă în aceste zile, susține analistul Cezar Gheorghe. „Cotațiile portuare din zilele precedente impulsionează tranzacțiile la nivelul fermelor. Până și deținătorii de stocuri mici primesc zilnic oferte de 1.000 lei/tonă în fermă, echivalent a 205 euro/tonă. Discutăm aici inclusiv de loturi de 50-100 de tone. În această ecuație de ofertă nu intră cumpărătorii tradiționali, ci intermediarii, care colectează cantitățile mici spre a construi loturi mari, pe care le oferă apoi spre vânzare exportatorilor. Procesatorii din piața internă nu reprezintă o competiție, majoritatea dintre ei având suficiente rezerve de stocuri pentru următoarele 20-40 zile, unii chiar și mai mult. Intervenția lor în piață astăzi este spot, pe loturi de marfă cu calități deosebite, spre industria de procesare care deservește producția de produse de patiserie sau alte sortimente. În momentul când piața internă va interveni, se va crea un mediu concurențial specific pieței libere, care se autoreglează pe principiul cererii și al ofertei. Acest aspect va fi benefic pentru fermieri, căci, în afară de costurile de producție, ei angajează pe acele loturi de grâu păstrate costuri financiare, de depozitare și operare, precum și pierderi variabile din acest exercițiu operațional de păstrare a mărfurilor.”
În paritatea de livrare CPT Constanța, prețurile variază, întrucât piața fizică nu este încă armonizată cu bursele CBOT și Euronext. Discutăm despre prețuri în jur de 235 euro/tonă. „Diferența între ofertele de cumpărare o reprezintă specificațiile de calitate, în special Indicele Alveografic W și Proteina. De la raportul USDA până astăzi, observăm deja o reticență privind vânzarea din partea fermierilor care dețin stocuri mari de marfă. Prin prisma analizei efectuate de primul nostru raport din 2021, a analizei noastre pe raportul USDA și a premiselor regionale pe care le-am anticipat, fermierii au optat să mai aștepte înainte de vânzarea altor loturi. Anticipările noastre se transpun în realitate și notăm următoarele lucruri care capătă certitudine: Rusia mărește cuantumul taxei de export aplicate asupra grâului, începând de la 15 martie, până la un nivel de 50 euro/tonă, față de nivelul inițial de 25 euro/tonă, care va intra în vigoare începând cu 15 februarie; Acțiunile Rusiei ne conduc tot mai pregnant la concluzia că această taxă nu va deveni zero la 1 iulie 2021, deci va fi menținută și pentru recolta nouă, însă nu putem anticipa încă nivelul ei; Reacția burselor indică în continuare efectul de uscăciune în Câmpiile de Sud ale SUA, astfel că piața regională reacționează în consecință. Notăm cererea și oferta din bazinul Mării Negre, paritatea euro-dolar de 1.2017, precum și cotația Euronext martie 2021 – 235 euro/tonă. Întărirea dolarului american în fața monedei euro generează cotații mai bune în moneda euro. Presiunea loturilor mari se exercită asupra exportatorilor în România, unde intermediarii deținători de loturi mari, de 20.000-50.000-70.000 de tone, cer în paritatea CPT Constanța 235 euro/tonă, iar costul de fobbing este între 5 și 5,5 euro/tonă, fără a aduce în calcul și marja exportatorului”, punctează Cezar Gheorghe.
Pare că trendul este crescător pentru recolta veche, dar specialiștii recomandă foarte multă prudență în programarea vânzărilor, căci ce crește brusc s-ar putea ca într-un interval de timp definit între 3-4 săptămâni, mai precis momentele de ieșire din iarnă în emisfera nordică, să scadă la fel de brusc, cu 5-8 euro/tonă.
În ceea ce privește recolta nouă de grâu, indicațiile sunt destul de generoase, privind prin prisma anilor trecuți. Indicațiile cumpărătorilor pentru fermieri sunt cotația MATIF Septembrie 2021 minus 15-16 de euro/tonă în paritatea CPT Constanța (202-15=186 euro/tonă). „În trendul prețurilor de recoltă nouă, notăm o vânzare de origine românească în Iordania, aceasta alăturându-se celei din decembrie, însă la un preț mai mare cu 15 USD/tonă (12,35 euro = 60 lei) și livrare august. Este un indicator important în ceea ce privește nivelul recoltei următoare, căci ridică un nivel de așteptare de la 187-189 euro/tonă, echivalent 910-920 lei/tonă. Menționăm că nivelul de calitate trebuie să fie premium, începând cu nivelul de proteină. Menținem recomandarea ca fermierii să nu contracteze mai mult de o tonă la hectar în această perioadă, date fiind incertitudinile cauzate de iarnă și cele circa 40 de zile care ne despart de primăvară, precum și a potențialului pericol de îngheț târziu care se poate manifesta. În mod tradițional, intermediarii vor vinde în lipsă către exportatori, urmând ca, sub presiunea de recoltă, să se aprovizioneze din piață pentru a acoperi contractele. Este un demers legal, nelipsit de riscuri, care, într-un an cu recolte normale, potențează profitul acestora. Sunt așa numitele lanțuri logistice, supply chain, care alimentează din zonele lipsite de aport logistic (medii de stocare, lipsa informației și credibilitatea ei, lipsa asocierii fermierilor, atomizarea fermelor care fac ca puterea de negociere să fie redusă) destinațiile de export, Portul Constanța”, arată consultantul Casei de Trading a Fermierilor.
PORUMB
România încă recoltează porumb, în zona de nord a țării. Și în sudul României, săptămână trecută s-au recoltat suprafețe de porumb, acesta însă necesitând trecerea prin siloz pentru operațiunea de uscare.
Porumbul în paritatea CPT Constanța a atins cota de 210 euro/tonă (1.025 lei/tonă), iar ca și în cazul grâului, cantități însemnate au început să fie vândute spre piața de export. Indicațiile bursiere arată viguros pentru noua recoltă, respectiv CBOT - 481 cenți/bushell (189.36 USD/tonă) și MATIF - 188,5 euro/tonă.
Recomandarea specialiștilor către fermierii români este să observe și să securizeze orice intenție de vânzare în acest moment, să nu se expună niciunei forme de risc, până nu au certitudinea că pot onora ceea ce doresc să semneze.
FLOAREA-SOARELUI
Indicațiile pentru această marfă sunt ridicate pentru această perioadă a anului. Lichiditatea redusă conduce prețul materiei prime la niveluri de 645-650 USD/tonă în paritatea FOB.
Prețurile uleiului brut înregistrează primele reculuri de circa 8-10 USD/tonă, cotațiile indicative fiind: Ucraina: 1.260 USD/tonă; Rusia: 1.250 USD/tonă; SIX PORTS: 1.280 USD/tonă.
Există indicații timide pentru recolta nouă de floarea-soarelui din România, spune Cezar Gheorghe. Acestea se afișează în jurul valorii de 470 USD/tonă, FCA ferme. Pentru recolta veche, 545-550 USD/tonă în sud-vestul României este indicația de preț, însă lichiditatea este scăzută. „Cu siguranță, această marfă va suscita un interes deosebit pentru fermierii români. Asolamentele din primăvară vor fi calculate astfel încât preconizăm un număr de hectare mult mai mare față de sezonul trecut. Însă varianta High Oleic, va fi, cu siguranță, în trend negativ, din cauza cererii HoReCa reduse pentru această cultură specială, efect al pandemiei Covid-19. Valorile bonusului pentru conținutul de acid oleic sunt minore, am putea spune, în comparație cu anii trecuți. Cei ce au optat pentru contracte semnate pe trei ani au securizat un nivel de 55-60 USD/tonă pentru conținut de acid oleic cel puțin egal cu 81%”, explică analistul.
RAPIȚĂ
Indicațiile Euronext gravitează în jurul valorii de 397-400 euro/tonă. „Variațiile rapiței pe Euronext sunt legate de prețul energiei. Cotațiile WTI și Brent înregistrând scăderi în ultimele tranzacții, prețul componentei biodiesel trebuie să se reflecte în acord”, a specificat Cezar Gheorghe.
Prețul uleiului de rapiță în paritatea FOB Rotterdam înregistrează un recul de 20 de euro/tonă.
Diferența între cotația AUG21 și destinația mărfurilor, procesare internă sau export, începe să se micșoreze. Cotațiile procesatorilor indică pentru AUG21 5-6 euro/tonă pentru livrare la recoltare. „Este o mișcare care indică interesul pentru mărfuri, un semnal pentru fermierii care vor să vândă forward. Recomandăm, ca de obicei, multă prudență și nicidecum entuziasm. Vânzarea nu ar trebui să depășească o tonă la hectar la rapiță, care este deja recunoscută drept”, punctează analistul.
Pentru raportul complet privind piața cerealelor din data de 18 ianuarie 2021, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-18-ianuarie-2021/
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Astăzi, 13 ianuarie 2021, Clubul Fermierilor Români a publicat un raport de piață special dedicat WASDE (World Agricultural Supply and Demand Estimates), raport al Departamentului de Agricultură al Statelor Unite ale Americii. Reamintim că, rapoartele privind piața cerealelor sunt realizate de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist. În rândurile de mai jos sunt informații despre producția, consumul și stocurile la nivel mondial pentru grâu, porumb și soia.
În regiunea Mării Negre, Rusia raportează o creștere a stocurilor de grâu cu 1,3 milioane tone, în timp ce Ucraina este neutră din acest punct de vedere, cu o producție de 25,5 milioane tone de grâu. În planul exportului, Rusia este cotată mai jos cu un milion de tone, adică cu 39 milioane tone în loc de 40 milioane tone, deși, din cauza taxelor de export, potențialul lor este deja redus până la nivelul de 36 milioane tone, conform analiștilor din domeniu. „Ucraina rămâne neutră și în planul exporturilor de grâu, cota fiind setată la 17,5 milioane de tone, conform memorandumului agreat și semnat cu exportatorii la data de 1 octombrie 2020. În cazul porumbului, ambele țări rămân neutre, cu același nivel de producție indicat în decembrie 2020 și același nivel estimat de export de 24 milioane Ucraina și 3,1 milioane Rusia”, precizează Cezar Gheorghe.
Grâu
Stocurile la nivel global sunt diminuate, spune analistul Cezar Gheorghe. „Astfel, conform raportului NASS (Serviciul Național de Statistică Agricolă), SUA au o diminuare a stocurilor de 26 milioane busheli, adică un minus în stocuri de 707.600 tone. Producția redusă în China și Argentina (minus 500.000 tone) a compensat creșterea raportată de Rusia, dar consumul mondial a crescut cu 1.800.000 tone, în special în partea de furaj în China.”
Exporturile rusești scad, în timp ce UE + Marea Britanie au o creștere de 500.000 tone. Canada, de asemenea, crește potențialul de export cu 500.000 tone. Amândouă compensează în cifre reducerea din potențialul rusesc și alimentează cererea Chinei, de circa 9.000.000 tone în această lună.
„Stocurile mondiale scad cu 3.300.000 tone, până la nivelul de de 313.200.000 tone, însă informația pe care trebuie să o ținem minte este că China deține 51% din stocurile mondiale de grâu (circa 160.000.000 tone), iar India deține 10% din stocurile mondiale de grâu (circa 31.500.000 tone)”, punctează Cezar Gheorghe.
Porumb
Producția SUA a fost revizuită negativ cu circa 8.240.000 tone, provenind din productivitatea la hectar. De asemenea, exportul SUA a fost revizuit negativ cu circa 2.500.000 tone, până la nivelul de 64.770.000 tone, față de un potențial inițial de peste 67.000.000 tone.
„În emisfera sudică, Argentina a revizuit în continuare în sens negativ producția de porumb, ajungând la un nivel de 47.500.000 tone, față de o estimare inițială de 51.000.000 tone. Și Brazilia a revizuit negativ, cu 1.000.000 tone, până la nivelul de 109.000.000 tone. Perspectivele porumbului argentinian plantat sunt îngrijorătoare din cauza efectelor uscăciunii din zonele plantate. UE-27 reduce perspectivele de import cu 1.000.000 tone, până la nivelul de 18.000.000 tone, în timp ce China este creditată cu o creștere a importului cu 1.500.000 tone, până la nivelul de 17.500.000 tone, deși previziunile analiștilor rămân constante la cifra de 23.000.000 tone”, arată Cezar Gheorghe.
Stocurile mondiale scad cu 5.100.000 tone, de la 288.960.000 la 283.830.000 tone.
Soia
Recolta chinezească a fost mai ridicată, în timp ce recolta americană a fost diminuată cu circa 950.000 tone, reduceri determinate de randamentul scăzut de producție la hectar. „Previziunile de export ale SUA cresc până la un nivel de 60.700.000 tone, în timp ce ale Argentinei scad din cauza lipsei de precipitații. Producția de soia scade în Argentina cu 2.000.000 tone, până la un nivel de 48.000.000 tone, în timp ce Brazilia ramâne cu o producție setată la 133.000.000 tone. Pe fondul acestor scăderi, compensarea intervine din China, care anunță o creștere a producției cu 2.100.000 tone, până la nivelul de 19.600.000 tone”, apreciază consultantul Casei de Trading a Fermierilor.
Stocurile globale de soia au scăzut cu 1.300.000 tone, până la 84.300.000 tone, cu stocuri mai mici pentru Argentina și SUA, care sunt parțial compensate de stocuri mai mari pentru China.
Pentru raportul special privind piața cerealelor din data de 13 ianuarie 2021, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-special-13-ianuarie-2021/
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Piața cerealelor (grâu, porumb, rapiță, floarea-soarelui și soia), la data de 12 ianuarie 2021, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.
GRÂU
Grâul românesc se tranzacționează în aceste zile la nivel de 1.000 lei/tonă FCA ferme. Poziția geografică pe harta României a acestor tranzacții este variată, astfel că, în funcție de costurile logistice, acestea au parități în condiția CPT Constanța la nivel de 215-218 euro/tonă, echivalent cu 1.050-1.070 lei/tonă. „Fermierii care au putut stoca și aștepta văd roadele așteptării. Desigur, această decizie a presupus și costuri financiare suplimentare pentru depozitare și operațiunile de fumigare, aerare, precum și asumarea perisabilităților aferente”, spune Cezar Gheorghe.
Analistul adaugă că prețurile pentru recolta nouă se situează la nivelul de 177-178 euro/tonă, cu livrare iulie 2021, echivalent 867–870 lei/tonă. „După cum puteți observa, avem o diferență de recolte de circa 40 euro/tonă și un nivel de referință față de Euronext Septembrie 2021 de 17 euro/tonă”, punctează Cezar Gheorghe.
Ucraina tranzacționează grâul cu proteină 11,5% la nivelul de 273 USD/tonă în FOB. Convertit în euro, acesta conduce la nivelul de 223 euro/tonă în FOB, baza CPT fiind deci 216-218 euro/tonă, similar cu Portul Constanța. „Echivalentul de vânzare calculat cu tot cu taxă din fermele rusești atinge un nivel de 285-290 USD/tonă, deci sunt efectiv necompetitive”, menționează consultantul Casei de Trading a Fermierilor.
PORUMB
Porumbul românesc s-a potențat în ultimele două-trei zile din punct de vedere al prețului, plecând de la un nivel al tranzacțiilor de 185 euro/tonă, în perioada dintre Crăciun și Anul Nou și atingând nivelul de 198-199 euro/tonă în paritatea CPT Constanța. „Acest aspect se datorează în principal factorului Argentina, care a sistat fluxul de export până la data de 1 martie 2021, cumpărătorii revenind astfel în bazinul Mării Negre, forțați și de cererea iminentă a UE de import porumb. Turcia, de asemenea, este jucător pe piața importurilor și acum două zile organizase licitație pentru cantitatea de 155.000 de tone. Fermierii americani au intenția clară de a mări suprafețele care vor fi însămânțate cu porumb în 2021, efect al prețului susținut de cererea Chinei. Pe baza indicațiilor bursiere de astăzi, estimăm un preț al recoltei noi în jurul valorilor de 167-169 euro/tonă CPT Constanța. Bazinul Mării Negre este un rezervor de porumb în aprovizionarea țărilor din UE, Turcia, precum și a destinațiilor îndepărtate precum China”, arată Cezar Gheorghe.
RAPIȚĂ
Rapița gravitează în jurul valorii de 400 euro/tonă, conform Euronext Paris. Cotațiile actuale pentru recolta nouă de rapiță (august 2021) sunt în jurul valorilor de minus 8 euro/tonă, identice cu cele ale exportatorilor din portul Constanța. Deși nivelul prețului este unul ridicat, așteptările sunt și mai ridicate, în jurul valorilor de 400 euro/tonă FCA ferme, adică 2.000 lei/tonă.
FLOAREA-SOARELUI
Tranzacțiile sunt foarte mici, însă nivelul uleiului brut de 1.290-1.300 USD/tonă reflectă prețul potențial de 635 USD/tona de marfă în paritatea CPT Constanța, explică Cezar Gheorghe. „Comparat cu prețul uleiului brut din septembrie 2020, adică 880 USD/tonă, creșterea cu 48% este foarte mare. Factorul principal a fost tot seceta din 2020, care a diminuat dramatic recolta de floarea-soarelui din România, Ucraina și Rusia. Prețul uleiului de palmieri și al uleiului de soia, precum și cererea susținută din țări ca India au făcut ca prețul uleiului brut să evolueze până la acest nivel”, a continuat analistul.
SOIA
Problemele din Argentina, diminuarea recoltei din America de Sud, faptul că recolta a două de soia din Argentina este incertă, coroborat cu cererea constantă de proteină a Chinei, fac ca acest produs să aibă o tendință ascendentă în preț încă din debutul lui 2021. „Evoluția însă a început la nivelul lunii mai 2020, plecând de la 311,5 USD/tonă, și atingând astăzi un nivel de 503,4 USD/tonă la CBOT”, a precizat Cezar Gheorghe.
Pentru raportul complet al Casei de Trading a Fermierilor, din data de 12 ianuarie 2021, privind piața cerealelor, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-12-ianuarie-2021/
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Într-o comunicare transmisă membrilor de către Clubul Fermierilor Români, pe 24 decembrie 2020, este analizat ritmul de ieșire a mărfurilor din portul Constanța, precum și prețul pentru recolta nouă de grâu, din 2021.
Acum, spre finalul anului, ritmul de ieșire a mărfurilor din portul Constanța s-a intensificat. „Astfel, dacă în prima parte a lunii decembrie notam un cumul de circa 400.000 tone porumb recoltă 2020 și grâu circa 150.000 tone, ultimele zece zile din decembrie ne arată volume sporite ale exportului aducând în plus față de ceea ce notasem deja 500.000 tone de porumb și 200.000 tone grâu. Cumulând cu finalul lunii noiembrie putem spune că 1.000.000 tone de porumb au fost executate ca și expediere în circa 30 de zile, împreună cu circa 350.000 tone de grâu”, precizează Cezar Gheorghe, consultant senior și analist, care realizează săptămânal rapoartele Casei de Trading a Fermierilor privind piața cerealelor.
Analistul susține că avem indicații fizice asupra prețului grâului recoltei 2021. În seara zilei de 23 decembrie 2020 au fost anunțate rezultatele licitației de grâu Iordania MIT, cu livrare 15-30 iulie 2021. Au fost trei oferte de grâu românesc din care doar una a fost acceptată, fiind foarte competitivă în raport cu celelalte două, respectiv Agrochirnogi 286.75 USD/CIF AQABA – respins; Cerealcom Dolj 284 USD/CIF AQABA – respins; Ameropa 254 USD/CIF AQABA – acceptat 60.000 tone.
În acest context, susține Cezar Gheorghe, se poate calcula, la data de 24 decembrie 2020, prețul CPT Constanța pentru grâul românesc din recolta 2021, după cum urmează: se extrag costurile de transport (19 USD/tonă), se extrag costurile de participare la licitație, garanții și altele (5 USD/tonă) și rezultă un preț în FOB Constanța de 230 USD/tonă.
„Convertim în moneda euro, la paritatea din acest moment, 1.2195 USD-EURO și ne rezultă 188,6 euro/tonă în FOB, adică încărcat în navă în Constanța. Pentru a exprima prețul în CPT Constanța, deducem 9-10 euro, reprezentând costul fobbing-ului și marja de trading a exportatorului și avem cifra de 178,6-179 euro/tonă, adică la cursul din 24 decembrie - 870 lei/tonă. Cu toate acestea, avem aici o variabilă, și anume paritatea euro-dolar. În cazul în care dolarul se întărește în fața euro, vom avea un preț mai mare, iar reversul ne va aduce un preț mai mic. Prețul de 230 USD/tonă este identic cu cel al Bursei Marii Negre la Grâu, ceea ce ne relevează că vânzarea a fost dublată de HEDGE, pentru eliminarea riscului. Avem o diferență deci de 40 USD/tonă între recolta veche și recolta nouă. Cu siguranță, acest lucru se va subția din ambele capete din următoarele motive, anume recolta veche va coborî la preț începând cu luna aprilie, moment în care cumpărătorii încep să vadă la orizont recolta nouă și sunt acoperiți, referindu-ne aici la utilizatorii finali; recolta nouă va suferi o scădere a prețului după ieșirea din luna februarie și începutul lunii martie, când recoltele viitoare se pot evalua mult mai bine, datorită sfârșitului de iarnă”, explică Cezar Gheorghe.
https://cfro.ro/notificare-importanta-pentru-membrii-clubului-fermierilor-romani/
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Piața cerealelor (grâu, porumb, soia și floarea-soarelui), la data de 14 decembrie 2020, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.
GRÂU
Piața românească este una apatică în aceste zile, susține Cezar Gheorghe. Cumpărătorii afișează prețuri, însă loturile tranzacționate nu sunt efervescente. „Este firesc în contextul în care așteptările sunt diminuate pe fondul scăderii prețurilor și astfel oferta (ASK) este mult diferită față de cerere (BID). Suntem în momentul în care și piața internă este acoperită din punct de vedere al consumului pentru următoarele două luni calendaristice, decembrie 2020 și ianuarie 2021, iar sărbătorile de iarnă, chiar dacă se vor desfășura cu restricțiile generate de pandemie, aplatizează comerțul.”
Potrivit raportului USDA din decembrie 2020, în planul recoltelor viitoare, previziunile actuale arată UE + Marea Britanie la un nivel de 147.000.000 tone, cu circa 2.000.000 tone mai mult decât sezonul 2018-2019. În regiunea Mării Negre, Rusia a semănat cu grâu un total de peste 19.000.000 hectare, mai mult decât anul trecut cu circa 800.000 de hectare, însă întâmpină dificultăți din cauza lipsei acute de precipitații și a frigului. „Estimările actuale sunt de pierderi de producție, față de acest sezon când au înregistrat un record de producție de circa 85.000.000 tone, iar aceste pierderi pot fi între 9.000.000 și 12.000.000 tone grâu. SUA întâmpină, de asemenea, probleme serioase. Lipsa precipitațiilor conduce spre secetă, iar efectele La Nina se conturează deja în recolta americană de grâu a anului viitor. Avem deci un interval de observare, între 15 decembrie 2020 și 20 februarie 2021, timp în care estimările se pot coagula sau disipa, în funcție de condițiile meteorologice, apă și zăpadă versus deficit, iar acest factor este definitoriu pentru prețurile mărfurilor în sezonul următor”, spune analistul.
Cotațiile de astăzi în paritatea CPT Constanța sunt în jurul valorii de 170 euro/tonă pentru recolta nouă NC (New Crop).
Comparativ cu luna noiembrie, producția globală crește cu 1.280.000 tone din următoarele surse: Rusia cu 500.000 tone, Australia cu 1.500.000 tone și Canada cu 200.000 tone. Totul se balansează cu țările în care producția a scăzut, Argentina fiind principala locație care a diminuat producția.
Consumul a crescut cu 5.000.000 tone față de luna precedentă, cu 3.000.000 tone creștere adăugată Chinei prin consum zootehnic și rezidual. Diferența se împarte între Australia și UE, creșterea consumului provenind tot din zootehnie și rezidual.
Stocurile la nivel mondial scad față de noiembrie cu circa 4.000.000 tone, de la 320.000.000 la aproximativ 316.500.000. „Ne aflăm în decembrie și această scădere a stocurilor se va reflecta, cu siguranță, în piață în decursul lunii ianuarie, ținând cont și că decembrie este o lună de consum generat de sărbătorile de iarnă”, punctează Cezar Gheorghe, analistul concluzionând că, după o perioadă flat, cu o scădere a prețului în medie de 4-6 USD/tonă, grâul începe să recapete valențe în preț. „Bursele au reacționat în consecință și creșterea înregistrată de USDA a fost de 2 euro/tonă în Euronext, cotație martie 2021 (MAR21), până la nivelul de 204,75 USD/tonă. În acest moment, cotația MAR21 este de 209,25 USD/tonă. Prețurile grâului vor avea o traiectorie pozitivă în următoarele două luni, stocurile diminuate și consumul crescut sunt cei doi factori care agregați vor constitui nucleul de energie care va alimenta prețul. La acestea se mai adaugă tangențial faptul că Republica Chineză cumpără grâu franțuzesc cu mare apetit, însă nimeni nu ia astăzi în seamă acest lucru, deși impactează cu circa 2.000.000 tone în volum de tranzacții.”
PORUMB
Piața de export românească este pur și simplu tăcută. „Cumpărătorii din paritatea FOB Constanța lipsesc, mutându-se în zona de originare mai ieftină, adică SUA, unde prețul este mai mic cu circa 10 USD/tonă, în contextul în care ajutorul unui dolar slab acționează ca un combustibil în accelerarea exportului din Statele Unite. Cu logistica Golfului și cu ajutorul canalului Panama, ruta spre China și Asia este facilă. De aceea, cotațiile la porumb sunt reduse în aceste zile. Traficul comercial se efectuează la nivel de nave coaster și handy 5.000-10.000 tone capacitate, pentru Grecia în mod special”, precizează Cezar Gheorghe.
Orientativ, 184-187 euro/tonă CPT Constanța este indicația de preț.
În același timp, din Ucraina răzbat informații cum că procesatorii interni doresc să fie restricționat exportul la porumb din cauza dimensiunii reduse a recoltei.
Conform raportului USDA din decembrie 2020, față de luna noiembrie, există un deficit de producție la nivel global de circa un milion de tone. Acest lucru este generat de balanța creată între nivelul de producție din Ucraina (+ 1.000.000 tone) și Argentina (-1.000.000 tone) și Uniunea Europeană cu minus 500.000 tone.
Consumul crește cu 1.500.000 tone la nivel global, pentru zootehnie și uz rezidual. China este cotată cu 17.000.000 tone cotă de import, estimându-se 23.000.000 tone import porumb de către China.
Stocurile la nivel mondial scad față de luna trecută cu 2.500.000 tone, lucru care va avea ecou în cotațiile bursiere, dar nu imediat.
Concluziile analistului Casei de Trading a Fermierilor: „Porumbul va reprezenta în continuare un pol de interes. Cumpărătorii, astăzi absenți din bazinul Mării Negre, se vor întoarce la originare în bazin din două motive: potențialul de export american și brazilian se va diminua, iar acest lucru va genera prețuri mai mari; Bazinul Mării Negre va trebui să suplinească și Uniunea Europeană, care are un potențial anual situat între 17.000.000-22.000.000 tone, impactat fiind de pandemia Covid-19. Februarie ar trebui să fie luna în care cumpărătorii să fie prezenți efectiv în bazinul Mării Negre. Prețurile vor crește, cu siguranță. Cererea Chinei va dezechilibra în continuare prin creșterea prețului, piața porumbului. SUA are ca țintă de export 67.000.000 tone. Terminalele din Golf lucrează sub presiune spre a suplini serviciile de transbord. Ucraina, în schimb, reduce costul de transbord la 5-7 USD/tonă din cauza deficitului de materie primă oferită spre export. Brazilia a recepționat circa 50 de litri de apă în ultimele zile, însă această cantitate nu este suficientă. Câmpurile au nevoie de precipitații în perspectiva celei de-a doua recolte de porumb.”
SOIA
Comparativ cu luna noiembrie, se înregistrează un minus de 600.000 tone la nivel global din cauza scăderii de producție în Argentina (minus 1.000.000 tone), contrabalansată parțial cu surplusul din Canada și Uruguay, arată Cezar Gheorghe. „De acest aspect beneficiază soia americană, care își menține ritmul de export. Producția braziliană rămâne la nivelul de 133.00.000 tone.”
Consumul crește față de luna trecută cu 700.000 tone, „bazat pe cererea chinezească, în ciuda faptului că au existat câteva contracte care au avut parte de wash-out din cauza cumpărătorilor chinezi, care au considerat prețul prea mare”.
Stocurile, de la lună la lună, scad cu 880.000 tone, lăsând mai puțin loc de gândire în perspectiva aprovizionării.
„Soia este în ceea ce privește relația dintre cele trei componente (producție, stocuri și consum). Orice schimbare în sens negativ va genera costuri mai mari de aprovizionare în viitorul apropiat”, concluzionează specialistul.
FLOAREA-SOARELUI
Unitățile de procesare sunt acoperite din punct de vedere al materiei prime pentru Q1. „Cotațiile porturare au scăzut în același trend. Oferta pentru livrare în port se situează în jurul nivelului de 575 USD/tonă. Tranzacții spot se mai derulează în țară. Loturi de 2.000-3.000 de tone s-au tranzacționat la nivel de 595 USD/tonă DAP procesator, cu livrare și plată în ianuarie 2021. Rusia a impus taxe de export la semințele de floarea-soarelui de 30%, dar nu mai puțin de 165 euro/tonă”, încheie Cezar Gheorghe.
Pentru raportul complet al Casei de Trading a Fermierilor, din data de 14 decembrie 2020, privind piața cerealelor, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-14-decembrie-2020/
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Foto: Titan Machinery România