buget national - REVISTA FERMIERULUI

Având în vedere criza generată de noul coronavirus, spre finalul lunii martie, Comisia Europeană, prin vocea comisarului european pentru Agricultură – Janusz Wojciechowski, a anunțat că fermierii din țările UE ar urma să beneficieze de ajutoare de stat de până la 100.000 de euro, la care se adaugă ajutoare de minimis de 20.000 de euro. Aceste ajutoare fac parte dintr-o serie de măsuri care sunt permise de CE statelor membre pentru a le acorda sectorului agroalimentar. Însă, subvențiile trebuie să provină din bugetul statului și nu din cel al Uniunii Europene. Prin urmare, dacă statul are bani, ajută, dacă nu...

Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, George Scarlat, într-o emisiune a postului AGRO TV, a oferit câteva lămuriri cu privire la aceste ajutoare pentru cei afectați de criza COVID-19. „Comunicarea Comisiei Europene, conform cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat, de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii, ne-a creat posibilitatea, cu anumite direcții foarte clare, pentru a veni cu ajutoare de stat. Pentru industria alimentară s-ar putea să se dea granturi de până la 800.000 de euro. Toate aceste ajutoare nu sunt din bani europeni. Ajutorul este acordat, pe baza unei scheme, din bugetul național. Ajutorul poate fi acordat cel târziu până la data de 31 decembrie 2020. El nu poate depăși 120.000 de euro pentru fiecare întreprindere în sectorul pisciculturii și acvaculturii, precum și 100.000 de euro pentru celelalte sectoare din agricultură”, a spus secretarul de stat din MADR în emisiunea „Agricultura la raport”, de la AGRO TV. Prin urmare, dacă statul are bani, poate da aceste subvenții pentru care are undă verde de la Bruxelles.

Un alt sprijin permis de Comisia Europeană îl reprezintă ajutoarele sub formă de garanții pentru împrumuturi. „Pentru împrumuturile acordate, scadența poate fi și mai târziu de 31 decembrie 2020 și există niște criterii, cum ar fi nu mai mult de 25% din cifra de afaceri. Apoi, mai sunt ajutoare sub formă de subvenționare a ratelor dobânzilor la împrumuturi; ajutoare sub formă de garanții și împrumuturi care sunt canalizate prin intermediul instituțiilor de credit și alte instituții financiare. Așadar, în această perioadă, pentru că e o problemă în întreaga Uniune Europeană, pentru ca statul să intervină acolo unde are nevoie într-un sector deficitar, să scurteze timpii de acțiune, Comisia a creat un cadru general, iar noi, în cadrul Ministerului Agriculturii, lucrăm la o ordonanță de urgență pentru a face un cadru general ca să acordăm aceste ajutoare”, a punctat George Scarlat, la AGRO TV.

Publicat în Știri

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că au fost stabilite cuantumurile aferente Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal și zootehnic, pentru anul de cerere 2019. Valoarea totală a plafonului este de 246.232.400 de euro, iar banii sunt asigurați de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii (MADR).

Astfel, prin hotărâre de guvern au fost aprobate următoarele sume pe care le primesc producătorii agricoli pentru anul de cerere 2019:

- ANT 1 pentru culturi amplasate pe teren arabil: 13,3202 euro/ha (plafon 93.831.650 de euro);

- ANT 2 și ANT 3 pentru in și cânepă pentru fibră: 8,9570 euro/ha (plafon 6.050 de euro);

- ANT 4 pentru tutun: 1.569,4413 euro/ha (plafon 1.656.200 de euro);

- ANT 5 pentru hamei: 400,2599 euro/ha (plafon 92.400 de euro);

- ANT 6 pentru sfeclă de zahăr: 73,8219 euro/ha (plafon 1.667.050 de euro);

- ANT 7 Schema decuplată de producție, specia bovine, sector lapte: 17,7220 euro/tonă (plafon 20.376.400 de euro);

- ANT 8 Schema decuplată de producție, specia bovine, sector carne: 69,1109 euro/cap (plafon 85.631.700 de euro);

- ANT 9 Schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine: 4,7157 euro/cap (plafon 42.970.950 de euro).

Plățile pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 1 octombrie 2019.

APIA reamintește că, în perioada 16 octombrie – 29 noiembrie 2019, au fost autorizate plăți în avans aferente Campaniei 2019 în sumă de 1,319 miliarde de euro, reprezentând cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima data plata în avans.

De asemenea, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură informează că, începând cu 2 decembrie 2019 și până în prezent, pentru efectuarea plăților regulare aferente anului de cerere 2019 au fost autorizați 759.466 de fermieri (90% din numărul fermierilor eligibili la plata regulară), suma totală ajungând la 690,98 milioane de euro, distribuită astfel:

- 598,32 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

- 77,30 milioane de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

- 15,36 milioane de euro cofinanțare de la Bugetul Național.

Publicat în Știri

Nici oficialii guvernamentali și nici cei prezenți la dezbaterea organizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) referitoare la Comunicarea Comisiei Europene (CE) privind viitorul sectorului alimentar și al agriculturii, din data de 11 ianuarie 2018, nu agreează ideea unei renaționalizări a Politicii Agricole Comune (PAC), iar Planurile Naționale Strategice (PNS) nu ar trebui să conducă la această direcție, atât în ceea ce privește PNDR, cât și partea de plăți directe.

Potrivit spuselor lui Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul MADR, cu ocazia unui amplu interviu transmis în direct pe pagina de Facebook @fermierului (disponibil și în prezent), ca urmare a faptului că fermierii s-au exprimat cu privire la PAC că devine din ce în ce mai mult descriptivă și penalizatoare, a fost înaintată o propunere potrivit căreia statele membre ale blocului comunitar ar urma să realizeze planuri strategice care vizează direct această politică.

„În principiu, concluzia ar fi următoarea: în baza unui obiectiv general la nivelul european al PAC, se dorește ca statele membre să-și constituie aceste planuri strategice care să fie mai adaptate nevoilor locale”, a afirmat Potor.

El a atras însă atenția că în cazul în care aceste Planuri Naționale Strategice (PNS) ar reprezenta un pretext pentru a naționaliza PAC, de a aduce decizia finală la nivelul statului membru și, prin naționalizare, să se înțeleagă acea contribuție masivă a fondurilor naționale în finanțarea obiectivelor PAC la nivelul fiecărei țări, atunci România nu este de acord cu generarea acestor planuri strategice la nivel național.

„Dacă reușim să păstrăm partea bună, cea care a fost exprimată, de flexibilizare, de adaptare la nevoile locale, acesta este un principiu sănătos și pe care putem să-l menținem. Nu ne dorim însă ca acesta să fie pretextul pentru o contribuție națională, mai ales că aceste PNS nu se referă numai la Pilonul II, ci și la Pilonul I, partea de plăți directe. Unii experți ar putea argumenta că, oricum, în momentul de față, Pilonul II face obiectul unui asemenea PNS – este vorba de PNDR (n.r. - Programul Național de Dezvoltare Rurală). Și asta, pentru că el a fost agreat plecând de la Regulamentul european și, ulterior, aprobat cu statul membru, dar asta s-a referit la Pilonul II, nu și la Pilonul I”, a continuat Alexandru Potor.

Convergență, dar nu pe bani naționali

Intrând în detaliu cu discuția, a fost atins și subiectul delicat al convergenței externe a plăților directe, prin compensarea cu bani de la bugetele naționale (pe fondul crizei generate de Brexit). Concluzia unanimă la care au ajuns participanții la eveniment a fost aceea că dacă se va ajunge și va fi acceptată această formă de reducere a diferențelor dintre statele membre în ceea ce privește sprijinul PAC, România nu va fi de acord ca această convergență să fie realizată prin bani naționali.

„România va susține convergența pe partea comparativă între plăți directe. Este un subiect care deja generează la nivel european contradicții. Țările din Europa Centrală și de Est deja și-au exprimat poziția față de favorizarea convergenței plăților directe. În 25 ianuarie 2018, voi participa la Budapesta la o reuniune a Grupului de la Vișegrad în format 4+4, adică vor fi prezente și România, Bulgaria, Croația și Slovenia, alături de Cehia, Slovacia, Polonia și Ungaria, în care se va discuta despre poziția acestor țări față de Comunicare (n.r. - documentul lui Phil Hogan). În subiectul acesta, toate aceste țări tind să susțină o creștere a convergenței plăților directe. Asta este și poziția pe care o va susține România”, a mărturisit Potor. „S-ar putea însă să se ajungă la situația în care să i se spună unui stat membru că dacă își dorește să ajungă la același nivel de plată cu alte state, să folosească bani naționali. Or, lucrul acesta nu este de dorit și noi nu-l vom susține. Practic, ne dorim o convergență reală. Mai exact, din resurse financiare mobilizate în cadrul PAC, să ajungem la o echilibrare între statele membre. Altfel, convergența externă ar fi un cadou otrăvit. Am ajunge din nou la un dezechilibru. Resursele financiare pe care România ar putea să le utilizeze pentru altceva să fie duse spre o echilibrare a unei inechități la nivel european? Este ca și cum ai lua banii dintr-un buzunar și i-ai pune într-un altul”.

În viziunea reprezentanților marilor producători agricoli din România, „Comunicarea CE are un caracter orientativ și nicidecum obligatoriu pentru statele membre, comisia permițând statelor membre și chiar încurajându-le să-și dezvolte propriile politici agricole, conform caracteristicilor proprii”. De asemenea, fermierii sunt de părere că în concordanță cu conținutul Comunicării, „politica agrară trebuie făcută la nivelul fiecărei țări, iar limitarea/reducerea subvenției, pentru România, este o măsură inacceptabilă, măsură care este cerută de anumite state europene care au suprafețe arabile mici”.

„Această măsură afectează agricultura românească și competitivitatea pe piață, solicitându-se susținerea celor care fac performanță și aduc plusvaloare, punct de vedere împărtășit și de alte țări membre ale UE”, se mai arată într-un document al unei asociații de fermieri.

„Către un nou model de a obține rezultate și o PAC mai simplă”

Potrivit documentului „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii”, în modelul de atingere a obiectivelor pe care îl va presupune viitoarea PAC, Uniunea Europeană ar trebui să stabilească parametrii de bază în termeni de politici (obiectivele PAC, tipuri generale de intervenție, cerințe de bază), în timp ce statele membre ar trebui să dețină o responsabilitate mai mare și să fie mai răspunzătoare de modul în care îndeplinesc obiectivele și ating țintele convenite.

„Obiectivele PAC ar îndeplini obligațiile înscrise în Tratatul privind UE, dar și obiectivele și țintele deja convenite, de exemplu, cu privire la mediu și la schimbările climatice (COP 21), precum și o serie de ODD (n.r. - obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU). Atunci când pregătesc planuri strategice privind PAC, statele membre vor ține seama de instrumentele lor de planificare adoptate care își au sursa în legislația și politicile UE în domeniul mediului și climei. În același timp, statele membre ar fi responsabile de furnizarea unei monitorizări și a unei raportări credibile cu privire la performanțe, contribuind la asigurarea bugetului”, se menționează în Comunicare.

În cadrul capitolului „Către un nou model de a obține rezultate și o PAC mai simplă” din cadrul Comunicării se mai arată că un grad mai ridicat de subsidiaritate ar face posibilă luarea în considerare în mai mare măsură a condițiilor și nevoilor locale, în raport cu aceste obiective și ținte.

„Statelor membre le-ar reveni sarcina de a adapta intervențiile PAC pentru a-și intensifica contribuția la îndeplinirea obiectivelor UE. Statele membre ar menține structurile actuale de guvernanță - care trebuie să continue să asigure o monitorizare și un control eficace al atingerii tuturor obiectivelor de politică -, dar ar avea în același timp o influență mai puternică în ceea ce privește conceperea cadrului de conformitate și control aplicabil beneficiarilor (incluzând controalele și penalitățile).

„Pentru a spori valoarea adăugată europeană și a menține o piață agricolă internă funcțională, statele membre și-ar lua deciziile nu izolat, ci în cadrul unui proces structurat care s-ar materializa în întocmirea unui plan strategic privind PAC, care ar viza intervențiile din ambii piloni I și II, asigurându-se astfel coerența politicilor atât în cadrul viitoarei PAC, cât și cu alte politici. Modelul de realizare a obiectivelor va continua astfel să asigure condiții echitabile, menținând caracterul comun și cei doi piloni ai politicii. Comisia ar evalua și ar aproba aceste planuri în vederea creșterii la maximum a contribuției pe care o are PAC la îndeplinirea priorităților și a obiectivelor UE și la atingerea țintelor statelor membre în materie de climă și energie. Acest aspect este important pentru a se asigura menținerea unei abordări comune față de îndeplinirea obiectivelor în domeniul mediului și al climei în toate statele membre. Mai multă ambiție este singura opțiune de politică viabilă în această privință.

„Procesul de planificare ar trebui conturat mult mai simplu, rămânând în mod clar sub nivelurile de complexitate exemplificate de actuala programare în domeniul dezvoltării rurale. Aceasta înseamnă, mai concret, că ar trebui eliminate de la nivelul legislației UE elementele prescriptive privind conformitatea, precum detaliile măsurilor și regulile de eligibilitate pentru acestea. Simplificarea respectivă ar favoriza și abordările integrate și inovatoare și ar face cadrul de politici mai adaptabil și deschis la inovare.

„Aceasta înseamnă că PAC și planurile statelor membre ar trebui să se axeze pe obiective și pe rezultatele preconizate, lăsând suficientă marjă statelor membre și regiunilor să abordeze propriile caracteristici. În conformitate cu logica abordării Comisiei «buget axat pe rezultate», un viitor sistem de îndeplinire a obiectivelor ar trebui, așadar, să fie mai concentrat pe rezultate, să stimuleze subsidiaritatea oferindu-le statelor membre un rol mult mai important în a pune în aplicare schemele din cadrul PAC, în a urmări țintele realiste și adecvate convenite și în a contribui la reducerea sarcinii administrative legate de UE pentru beneficiari. Într-un astfel de context, opțiunile simplificate în materie de costuri și tehnologiile moderne oferă oportunități uriașe de reducere a acestei sarcini, în special în ce privește controalele. Ar trebui să li se permită fermierilor și cetățenilor deopotrivă să beneficieze de aceste progrese cu un cadru mai puțin prescriptiv.

„În acest mod, astfel cum s-a proclamat în Declarația de la Cork 2.0, arhitectura PAC în ansamblu ar asigura intervenții orientate în direcția îndeplinirii unor obiective economice, sociale și de mediu bine definite, reflectând totodată nevoile și aspirațiile teritoriilor în cauză.

„O altă funcție esențială a Comisiei ar consta, desigur, în supravegherea obținerii de rezultate și a respectării normelor de bază ale UE, precum și a angajamentelor internaționale în cadrul unui sistem bine conceput de audit și asigurare. În acest scop, procesul de asigurare ar trebui adaptat la cerințele unui mod de elaborare a politicilor orientat către rezultate, care include elaborarea și aplicarea unor indicatori solizi și măsurabili și a unei monitorizări și raportări credibile cu privire la performanțe”.

Regulamentul care simplifică - Omnibus

Nu în ultimul rând, în cadrul interviului s-a vorbit pe larg și despre Regulamentul Omnibus, mai exact Regulamentul (UE) 2017/2393 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2017 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), (UE) nr. 1306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune, (UE) nr. 1307/2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune, (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și (UE) nr. 652/2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor.

Despre modificările cu impact asupra agriculturii românești în perioada imediat următoare și care au la bază Regulamentul Omnibus, în cea de-a doua jumătate a interviului online.

Publicat în România Agricolă

Publicitate

Adama iulie 2020 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista