bani europeni - REVISTA FERMIERULUI

Ghidul Solicitantului pentru măsura 4.1 - Investiții în exploatații agricole a fost discutat cu organizațiile profesionale ale fermierilor, joi 24 iunie 2021, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în cadrul Grupului de lucru – Agricultura.

Au fost dezbătute și clarificate subiecte de interes privind criteriile de eligibilitate și selecție a viitoarelor proiecte, termenul de implementare fiind septembrie 2025. Răzvan Filipescu, vicepreședintele Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD), participant la discuții în calitate de reprezentant al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR) a solicitat ca în viitor să fie alocări diferite pentru irigații, separat de achiziția simplă de utilaje agricole, deoarece există riscul să se creeze o competiție neloială în cadrul aceleiași submăsuri, fermieri cu nevoi, obiective și interese diferite și cu avize speciale. „Trebuie ținut cont că pentru a achiziționa echipamente de irigat trebuie să faci dovada sursei de apă, aspect ce necesită avize speciale: Acord Mediu, studii hidro, aviz Apele Romane etc., iar în cazul achiziției de utilaje agricole nu este nevoie de astfel de avize. De asemenea, considerăm oportună alocarea de punctaje suplimentare celor care își înființează acum sistemul de irigații nu doar pentru cei care îl modernizează, existând riscul să se mărească decalajele dintre cei care au beneficiat deja de reabilitări ale sistemului de irigații în trecut și cei care sunt la început de drum în acest demers”, a precizat Răzvan Filipescu.

Propunerile mediului asociativ au fost luate în analiză de către Autoritatea de Management din MADR, urmând să facă obiectul dezbaterilor pentru noile măsuri din perioada 2023-2024.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agicultură (APIA) pune în aplicare o nouă măsură pentru susținerea sectorului vitivinicol. Astfel, în urma intrării în vigoare la 31 mai 2021 a HG 590/2021 pentru completarea HG 868/2018 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol, ministrul Agriculturii a emis Ordinul nr. 118/2021 care reglementează condițiile de punere în aplicare a măsurii de recoltare înainte de coacere, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului Național de Sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023. Ordinul a intrat deja în vigoare, odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598/16.06.2021.

Operațiunea de recoltare înainte de coacere se referă la înlăturarea totală a ciorchinilor înainte de ajungerea lor la maturitate, din întreaga exploatație sau de pe o parte a acesteia, cu condiția ca recoltarea înainte de coacere să se realizeze pe parcele întregi.

În ceea ce privește domeniului de aplicare pe durata exercițiului financiar 2021, APIA precizează că recoltarea înainte de coacere se face manual, termenul limită pentru realizarea operațiunilor fiind 21 iulie 2021. Totodată, suprafaţa parcelelor pentru care se acordă sprijin pentru recoltarea înainte de coacere nu se ia în considerare pentru calcularea limitelor de randament stabilite în specificaţiile tehnice ale vinurilor cu denumire de origine protejată sau cu indicaţie geografică protejată.

Cuantumul sprijinului financiar pentru recoltarea înainte de coacere este de:

  • 5.840 lei/ha pentru plantația producătoare de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată;

  • 5.548 lei/ha pentru plantația producătoare de struguri destinați obținerii de vinuri cu indicație geografică;

  • 4.906 lei/ ha pentru plantația producătoare de struguri destinați obținerii de vinuri varietale.

Sprijinul se acordă beneficiarilor declarați „eligibili” până la data de 15 octombrie 2021.

„Valoarea sprijinului financiar cuvenit beneficiarului se stabilește în funcție de suprafața reală măsurată în conformitate cu articolul 44 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1.150, după punerea în aplicare a operațiunii de recoltare înainte de coacere, în limita suprafeței notificate, potrivit prevederilor art. 7 alin. 6. Plăţile se finanţează integral din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin APIA, în lei”, se arată într-un comunicat de presă al Agenției.

Condiții pentru acordarea sprijinului

Pentru a beneficia de sprijin financiar în cadrul măsurii de recoltare înainte de coacere, solicitanții trebuie să depună până la data de 25 iunie 2021, la Centrele județene şi al Municipiului București ale APIA, o cerere de plată, însoțită de următoarele documente:

a) copie a B.I./C.I. solicitant sau al/a reprezentantului legal, dacă cererea este depusă prin reprezentant legal/împuternicit;

b) împuternicire/procură notarială în situația în care cererea se face prin intermediul unui reprezentant legal/împuternicit;

c) copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, după caz, în cazul persoanelor juridice;

d) dovadă cont activ bancă/trezorerie;

e) copie a declarației de recoltă aferentă ultimei campanii viticole, depusă potrivit prevederilor legale în vigoare;

f) copie a autorizației de producător de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicație geografică sau varietale, obținută pentru anul 2021.

Copiile documentelor are însoțesc cererea trebuie să fie certificate „conform cu originalul” de către solicitant.

APIA primește și electronic documentațiile, cu precizarea că acestea trebuie să fie semnate și datate, iar copiile trebuie să fie certificate „conform cu originalul” de către solicitant. Totodată, este posibilă și transmiterea prin curierat.

De reținut, în situația în care un producător aplică recoltarea înainte de coacere în plantațiile viticole cu soiuri de struguri pentru vin ale căror suprafețe sunt situate în județe diferite, acesta formulează și depune cereri de plată la Centrele APIA în a căror rază de competență administrativă sunt situate plantațiile viticole pentru care se solicită sprijin.

În vederea aprobării sprijinului financiar, solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:

a) să aibă înscrisă în Registrul plantațiilor viticole suprafața de viță-de-vie cultivată cu soiuri care produc struguri pentru vin, pentru care se solicită recoltarea înainte de coacere;

b) suprafața cultivată cu viță-de-vie pentru care se solicită recoltarea înainte de coacere să fie autorizată în anul 2021 pentru producerea de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau varietale;

c) suprafața cultivată cu viță-de-vie pentru care se solicită sprijin a fost declarată la APIA pe declarația de suprafață aferentă cererii unice de sprijin, Campania 2021;

d) să aibă depusă, potrivit prevederilor legale în vigoare, declarația de recoltă menționată la art. 33 din Regulamentul delegat (UE) nr. 2018/273 al Comisiei, aferentă campaniei de recoltare a strugurilor pentru anul 2020;

e) suprafața minimă a parcelei viticole pentru care poate solicită sprijin este de 0,1 ha, iar suprafața minimă a exploatației care face obiectul cererii unice de plată în Campania 2021 este de 1 ha;

f) suprafața maximă pentru care se poate solicita sprijin este de 50 ha, indiferent de numărul cererilor de plată depuse.

Mai multe informații referitoare la aplicarea măsurii de recoltare înainte de coacere, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2019-2023, Ghidul solicitantului și modelul cererii-tip prevăzut prin normele metodologice, se găsesc pe site-ul APIA (www.apia.org.ro).

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

Una dintre rețetele bunăstării unei societăți, rurale, în cazul nostru, este închiderea lanțului producție-valorificare în plan local. Cu alte cuvinte, atragi cât mai mulți clienți să cumpere din grădina proprie, la un preț cu valoare adăugată. Practic, acest lucru se poate face prin turism. Ce produce comunitatea consumă turiștii. Un astfel de exemplu, în povestea din acest articol.

Nu este cazul să vă mai spunem cât de minunat este locul unde se află pensiunea agroturistică la care am poposit recent. Spunem doar atât: Delta Dunării.

Pentru amatorii de detalii, vom adăuga câteva indicații de localizare. Pensiunea se numește Lotus și este în Ilganii de Jos. Zona este un fel de insulă mare, cum o caracterizează gazda noastră, doamna Gabriela Avram, situată între brațele Sfântu Gheorghe, Sulina și canalul Litcov, tot domnia sa explicându-ne și de unde vine denumirea localității, ilgan, în limba turcă, însemnând zonă de pășunat. Așa că vă închipuiți că pe lângă produsele din pește pe care le puteți gusta mergând acolo, ați avea la dispoziție și produse ciobănești. Dar despre mâncare, mai încolo.

„În fiecare vară cunosc sute de oameni, foarte mulți se întorc și în următorul an, cu prieteni. Și prietenii trimit alți prieteni... Și sunt oaspeți cu care am devenit prieteni și ne vedem an de an. Și vă dați seama că este o mare, mare bucurie.” 0V5A7657

O precizare de care am zis să nu vă păgubesc este că zona are un potențial economic multiplu, fiind propice și culturilor cerealiere. Dar Gabriela Avram nu vine dinspre sfera preocupărilor agricole către activitatea de antreprenoriat turistic, ea părăsind o altă meserie nobilă, aceea de dascăl. Și nu vreau să spun prin asta că e o scădere profesională, ci doar să evidențiez faptul că toate cele trei opțiuni pe care le-am numit mai sus, fermier, profesor și întreprinzător în turism, stau pe același palier valoric. Din păcate, ultima nu este foarte bine împământenită pe plaiurile noastre, neexistând cine știe ce tradiție în domeniu, cu toate că este în plină dezvoltare. Iar cei ca doamna Avram simt asta: „A fost foarte greu, pentru că neavând experiență în antreprenoriat înveți din mers. Cred că suntem prima generație de antreprenori, și în țară, nu numai în familia noastră. A fost foarte greu să înveți să lucrezi cu băncile, să înveți să faci anumite documente, să înveți să lucrezi cu fonduri europene. Deci fiecare zi a fost o provocare, dar în turism fiecare zi este o provocare”.

Poate că n-ar strica introducerea în planurile de învățământ a unor materii care să doteze fiecare cetățean al României de mâine cu astfel de abilități, utile într-o lume în care proiectarea unei afaceri este din ce în ce mai complexă și mult mai puțin predictibilă.

Curajul de a te apuca

Comparativ cu potențialul turistic pe care îl are România, în ansamblu, și Delta Dunării, în mod special, numărul celor care pornesc să-l exploateze nu este foarte mare, de aceea, cu atât mai mult, este remarcabil pasul pe care l-a făcut dinspre o profesie pe care o practica de multă vreme, în care se profesionalizase prin experiența pe care a căpătat-o vreme de 15 ani și pe care o îndrăgea. Începutul s-a petrecut în 2007, când s-au apucat să construiască pensiunea. „Am avut o discuție în familie și am zis că este oportun să facem așa ceva, mai ales că soțul este localnic, este din județul Tulcea. Am accesat atunci fonduri SAPARD 50%-50%, maximum 100.000 de euro suma accesată, și am construit pensiunea asta la care, în 2009, pe 1 mai, am avut primii oaspeți, și de atunci în fiecare an facem lucruri noi, schimbăm, îmbunătățim, ne informăm, mergem la întâlniri cu temă turistică, ne întâlnim cu alți antreprenori din țară, schimbăm impresii, învățăm lucruri noi și mergem mai departe.”

Probabil că așa, cum spune doamna Avram, se întâmplă cu majoritatea celor care pornesc în astfel de investiții. „Trebuie să ai puțin curaj, trebuie să ai și puțină „inconștiență”, adică să-ți dorești foarte mult să faci un lucru, neștiind de la început de ce te poți lovi.” Mai ales că meseria pe care o avusese înainte nu era una în care să se dezvolte abilitățile de antreprenor. „Aveam impresia, la acel moment, că nu pot să fac altceva decât să predau chimie și fizică, și-mi plăcea ce făceam, dar a fost o decizie atunci, luată și în anumite condiții, care acum nu mai contează sau nu mai sunt valabile, și am intrat pe drumul ăsta. Nu-mi pare rău, pentru că-mi place, lucrez în continuare cu oamenii, gândiți-vă că în fiecare vară cunosc sute de oameni, foarte mulți se întorc și în următorul an, cu prieteni. Și prietenii trimit alți prieteni... Și sunt oaspeți cu care am devenit prieteni și ne vedem an de an. Și vă dați seama că este o mare, mare bucurie.” Înțeleg această satisfacție ce răzbate din ochii doamnei, ca pe un premiu pe care l-a câștigat în urma efortului depus an de an. Pentru că un turist care îți trimite un prieten este un turist care a plecat mulțumit de la tine și asta înseamnă că ai făcut ce trebuia. „Încercăm tot timpul să fim actuali. Pentru că și societatea evoluează, și dorințele, și așteptările oaspeților sunt altele și noi încercăm să fim la înălțime. Și sper să reușim.”

Personalul specializat, o problemă majoră

O problemă pe care o întâmpină în demersul acesta de a fi mereu la înălțime o reprezintă personalul calificat. „Găsim cu greu persoane pregătite, am ales varianta să căutăm personal și chiar să încercăm să-l instruim aici în pensiune. Este o problemă nu mare, extraordinar de mare și nu știu cum va fi pe viitor. Ducem lipsă de personal, muncim foarte mult cei care suntem aici, noi și echipa pe care o avem, dar încă avem nevoie de personal și este o problemă în sensul că nu te poți dezvolta dacă nu ai personal calificat. Deci este o piedică în dezvoltare.”

Evident că implicarea familiei mai atenuează din neajunsul amintit „Am avut tot timpul familia lângă mine, soțul, copiii, copiii care erau destul de mari când am luat deciziile pe care le-am luat și care ne sprijină. Copiii mă ajută de când erau chiar foarte mici, de acum 10 ani, de la început. Vacanțele și le-au petrecut aici, bineînțeles muncind și ajutându-ne. Acum băiatul deja a terminat, de trei ani, facultatea, s-a implicat foarte mult în fermă, iar fetița mai mare, care termină anul ăsta masterul la ASE, în fiecare vară este pe aici și muncește, și ne ajută, iar acum, mai nou, și asta mică, de 13 ani, care a crescut odată cu pensiunea. Ea are vârsta pensiunii!”

0V5A7686

Delta Dunării, un loc special

Simte că locul în care locuiește este unul cu totul special. „Delta Dunării este specială din toate punctele de vedere, și din punctul de vedere al condițiilor de trai al localnicilor este specială, și din punctul de vedere al turismului este specială, și din punctul de vedere al naturii, al ecosistemului, pentru că ea trebuie păstrată așa cum este, nu trebuie modernizată, pentru că, fiind unică, trebuie avut mare grijă. Se fac multe lucruri și pentru populație, și pentru păstrarea mediului așa cum este. Apare un pericol, din păcate, nu vreau să supăr pe nimeni, din partea turiștilor. Deci anul ăsta a fost o problemă gunoiul prea mult.” Faptul că are această perspectivă, responsabilă față de mediu și față de comunitatea din Deltă, este dovedit și de soluția aleasă pentru încălzirea pensiunii, cu panouri solare, dar și de oferta culinară ce se bazează pe produsele din zonă, așa cum spuneam la începutul articolului. Și iată că a venit momentul să detaliem și această chestiune de bucătărie: „Turiștii pot consuma la noi în primul rând preparate din pește, pregătite ca la noi în Deltă: ciorbă, saramură, plachie, pește la grătar, pește afumat, scordolea (este un piure făcut cu cartofi, carne de pește fiartă și zeamă de pește, cu condimentele corespunzătoare), tradiționalul borș de pește, bineînțeles, storceag din somn sau din sturion – am văzut, anul ăsta, a fost preferatul turiștilor de la noi. De asemenea, fiind aici și zonă de pășunat, ne procurăm de la particularii care au oi tot ce se poate: brânză mai sărată, mai puțin sărată, smântână. Apoi, de la noi din fermă, ouă proaspete, păsări. Deci, cam tot ce avem este proaspăt și este din zonă, chiar ținem la lucrul ăsta ca tot ce se consumă în pensiune să fie procurat de la întreprinzătorii locali”. Nici vinul nu vine de prea departe, din podgoriile dobrogene. „La noi în pensiune se servește numai vin din Dobrogea, de la Niculițel, de la domnul Vlad, și vin de la Baia, crama Hamangia, este o podgorie nouă, a domnului Ion Bălan, care a investit foarte mult acolo și care produce un vin foarte bun, despre care am auzit că a fost și premiat deja, vinuri foarte apreciate de oaspeții noștri, alb, rose și roșu.”

„Avem bărci pentru plimbări, avem o persoană care se ocupă de aceste plimbări, care cunoaște Delta, care și povestește.”

De toate, pentru toți

Evident că dacă vorbim de o destinație turistică, chiar și așa din perspectiva noastră, mai degrabă socio-economică, de dezvoltare rurală, tot trebuie să spunem ceva și despre obiectivele de care s-ar putea bucura cel care ar alege să tragă la „hanul” doamnei Avram, rebotezat în vremurile noastre pensiune. „Avem, în primul rând, condiții de cazare în camere mari, luminoase, cu mobilier din lemn. O curte mare, multă vegetație, piscină, teren de tenis, club unde se poate juca biliard, tenis de masă, se poate asculta muzică, se poate dansa, se poate sta de vorbă, se pot spune povești seara la un pahar de vin, la o țuică fiartă, când afară este mai rece, se pot face excursii în Delta Dunării, pe lacuri și canale, în zona Partizani, Ilganii de Jos, Ilganii de Sus, se poate merge la Sfântu Gheorghe o zi, se poate merge la Sulina, deci sunt foarte multe activități. Avem bărci pentru plimbări, avem o persoană care se ocupă de aceste plimbări, care cunoaște Delta, care și povestește. Se pot stabili anumite trasee pentru plimbare pe lacuri și pe canale, iar dacă dorim pentru pescuit, primăvara sau toamna se poate merge pe lacuri la știucă, la somn sau la crap, în funcție de sezon. Primăvara mai mult la crap, toamna mai mult la știucă.”

0V5A7684

Contrar așteptărilor, un an bun

Așadar, foarte multe motive de bucurie am avut vizitând aceste locuri. Frumusețe, delicatese, stare de spirit bună, optimism, curaj, unitate, nici măcar necazul provocat de pandemie, care a speriat planeta, nu a determinat umbre prea multe pe chipul aprigei foste dăscălițe. „La noi este o situație mai bună, pentru că avem un hectar de curte, adică 10.000 de metri pătrați, iar distanțarea fizică nu a fost o problemă. Din punct de vedere economic, a fost un an bun, cu o cerere mare din partea turiștilor, făcând o paranteză că a trebuit să începem activitatea turistică abia în iunie, aproape de mijlocul lui iunie, pentru că am fost prevăzători, adică nu am deschis chiar după încetarea stării de urgență, am zis că să ne pregătim foarte bine, și atunci când am crezut că suntem ok, am așteptat și primii oaspeți. Spunem că a fost un an bun comparând lunile iulie și august cu anii precedenți. Nu a fost bine pentru că nu am putut să avem o activitate începând cu martie. Dar e bine.”

0V5A7691

Articol publicat în Revista Femierului, ediția print - martie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Satul românesc

Joi – 27 mai 2021, guvernul a aprobat o hotărâre care completează Hotărârea Guvernului nr. 868/2018 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol în perioada 2019-2023.

Prin prezentul act normativ se stabilește cadrul juridic de instituire a trei măsuri temporare pentru exercițiul financiar 2021, respectiv distilarea vinului în situații de criză, ajutor pentru depozitarea vinului în situații de criză și recoltarea înainte de coacere, în vederea atenuării situației de criză din sectorul vitivinicol provocată de pandemia generată de COVID-19.

„Adoptarea acestor măsuri permite reducerea stocurilor de vin în exces pe piața națională, reducerea producției de struguri și acordarea unui ajutor pentru depozitarea unei părți din cantitățile de vin care nu sunt comercializate. Totodată, aceste măsuri vin în sprijinul producătorilor vitivinicoli care se confruntă cu dificultăți financiare și cu probleme de flux de numerar, ca urmare a unor măsuri instituite pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2”, precizează un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Măsurile temporare se finanțează din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în cadrul Programului Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2019 - 2023 și se încadrează în cuantumul de 45,844 milioane euro alocat în anul 2021 țării noastre.

Totodată, susține MADR, prin aceste măsuri de sprijin se urmărește accelerarea gradului de absorbție a fondurilor europene nerambursabile acordate sectorului vitivinicol din FEGA, în cadrul Programului Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2019-2023, pentru exercițiul financiar 2021.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

Negocierile tripartite referitoare la Politica Agricolă Comună (PAC) continuă la Bruxelles, iar Copa și Cogeca își exprimă îngrijorarea cu privire la cele mai recente evoluții ale discuțiilor.

„Politica Agricolă Comună determină veniturile a milioane de agricultori, ne determină securitatea alimentară, independența strategică și durabilitatea teritoriilor.

Nimeni nu vorbește despre asta la Bruxelles mai nou, dar PAC-ul are cerințe de mediu majore pentru agricultori și cooperativele lor. Să fie clar faptul că atunci când veniturile scad constant, în timp ce competiția internațională crește, va fi dificil pentru agricultori să implementeze aceste cerințe. Suntem dedicați PAC-ului și bunei sale performanțe. În ciuda afirmațiilor anumitor ONG-uri, nu vorbim despre dezinformare ecologică, ci despre o provocare mare pentru ferme mici și mari deopotrivă.

Agricultorii sunt părți interesate de pe teren, conștienți de problemele de mediu. Suntem și vom fi mereu primii care plătesc prețul acestora. Negociatorii UE ar trebui să aibă încredere în eforturile depuse de agricultori. Ne bazăm pe Parlamentul European și pe Consiliu pentru o aprobare rapidă a pachetului, după ani de negocieri.

Cu cât mai repede avem un acord, cu atât mai repede putem duce mai departe acțiunile concrete de pe teren”, transmite Copa-Cogeca într-un comunicat de presă.

La Bruxelles are loc Consiliul de miniștri AgriFish: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5002-agrifish-romania-doreste-continuarea-acordarii-ant-si-a-sprijinului-cuplat-voluntar.html

Publicat în Comunicate

Pe 26 și 27 mai 2021, la Bruxelles are loc Consiliul de miniștri AgriFish, la care este prezent ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Subiectele aflate pe agenda miniștrilor Agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene vizează pachetul de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC), studiile privind tehnicile agroalimentare, agricultura ecologică și prioritățile UE pentru Summitul ONU privind sistemele alimentare.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale transmite că, România nu susține propunerea Parlamentului European ca 30% din alocarea aferentă intervențiilor pentru investiții sa fie destinată obiectivelor de mediu și climă. „Considerăm că sunt suficiente pârghii pentru atingerea obiectivelor de mediu și climă în Pilonul II și Pilonul I, astfel încât statele membre să își mențină flexibilitatea în stabilirea tipologiilor de investiții în funcție de nevoile specifice”, a arătat ministrul român al Agriculturii.

Referitor la orientarea sprijinului, țara noastră respinge plafoanele de un milion euro la investiții din FEADR și 500.000 euro la plăți directe, precum și luarea în considerare a doar 50% din costurile salariale la stabilirea plafonului per fermă.

În ceea ce privește propunerile pre-alocărilor pentru mediu, România este de acord ca toate pre-alocările să fie ulterioare realizării transferurilor între cele două fonduri, iar în eventualitatea creșterii procentului FEADR alocat pentru mediu și climă, peste 30%, țara noastră consideră că trebuie incluse în calcul atât contribuțiile aferente zonelor cu constrângeri naturale, cât și bunăstarea animalelor, ambele în procent de 100%.

România, prin șeful MADR prezent la Bruxelles, susține continuarea acordării ANT (Ajutoare Naționale Tranzitorii) și a Sprijinului cuplat voluntar pentru o listă a produselor eligibile care va fi stabilită de fiecare țară în funcție de specific.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Marți – 25 mai 2021, Alianța pentru Agricultură și Cooperare s-a adresat factorilor de decizie din România pe un subiect considerat de interes național strategic pentru securitatea alimentară a României: includerea în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a unei inițiative de gestionare durabilă a apei. Mai jos, comunicatul Alianței.

Pe lângă importanța pentru agricultură, acest proiect are și o importanță strategică de protejare a mediului, prin faptul că duce la modificarea favorabilă a microclimatului, în special a umidității relative a aerului, condiție a dezvoltării mai bune și mai armonioase a vegetației naturale/spontane, dar și a culturilor agricole, elemente obligatorii pentru durabilitatea sectorului agroalimentar.

Pentru a crea un sistem rezilient care să asigure managementul integrat al apei și infrastructura necesară, este nevoie de acțiunea conjugată a tuturor factorilor de decizie, care să țină cont de contribuția la componenta „verde”, respectând principiul „Fără daune semnificative” și să se bazeze pe servicii avansate oferite de noul ecosistem digital construit la nivelul Uniunii Europene, cu scopul de a preveni și combate eficient provocările legate de schimbările climatice și de mediu.

În baza parteneriatelor comunitare și internaționale, Alianța pentru Agricultură și Cooperare s-a consultat cu un grup de specialiști români și străini cu expertiză recunoscută în domeniul proiectării și realizării de sisteme de management modern al resurselor de apă pentru irigații și al digitalizării, împreună cu care propune un proiect de intervenție care să fie promovat în cadrul PNRR pentru realizarea unui sistem de irigații modern și rezilient în România. Propunerea are la bază soluții similare, implementate recent pe plan internațional (Australia, India).

Alianța subliniază încă o dată importanța vitală pentru agricultură și pentru societate a includerii în PNRR a unui astfel de proiect de investiții în stocarea resurselor de apă și în extinderea sistemelor moderne și eficiente de irigații.

Confruntate cu efectul devastator al schimbărilor climatice, și alte State Membre ale UE au considerat gestionarea resurselor de apă și extinderea sistemelor moderne de irigații prioritară pentru includerea în PNRR (Italia - https://www.governo.it/sites/governo.it/files/PNRR.pdf; Portugalia - https://www.portugal.gov.pt/pt/gc22/comunicacao/documento?i=recuperar-portugal-construindo-o-futuro-plano-de-recuperacao-e-resiliencia; Spania - https://www.lamoncloa.gob.es/serviciosdeprensa/notasprensa/agricultura/Documents/2021/170521-PRTR-MAPA.pdf; Polonia - https://www.gov.pl/web/planodbudowy/kpo-wyslany-do-komisji-europejskiej.).

Prin soluția propusă, devine disponibilă mai multă apă de suprafață pe o perioadă mai îndelungată, pe durata sezonului de vegetație, ducând la prevenirea și combaterea secetei pedologice severe și arșiței atmosferite și implicit la creșterea rezervei de apă, a producției agricole, și implicit, a rezilienței sectorului agricol din România.

Intervenția propusă este în linie cu Recomandările din Raportul de Țară și exigențele UE, inclusiv „037 Adaptarea la măsuri de schimbări climatice și managementul riscurilor aferente acestora: altele, cum ar fi furtuni și seceta (inclusiv creșterea gradului de conștientizare, protecție civilă si sisteme de management în caz de dezastre, abordări în funcție de infrastructură și de ecosistem).”

Odată cu implementarea acestui sistem, acordând prioritate implicării și utilizării potențialului tehnologic local (transfer de tehnologie de tip „offset” pentru realizarea pe plan local a echipamentele inteligente de automatizare și a soluțiilor digitale), s-ar crea premisele ca România să devină o țară cu agricultură competitivă, preponderent verde, în Uniunea Europeană.

Propunerea a fost înaintată către Guvernul României, sperând că acesta va reuși să o introducă pe ultima sută de metri în PNRR și să o susțină și în cadrul discuțiilor bilaterale cu reprezentanții celorlalte state membre pentru a fi aprobată de Consiliul European.

De asemenea, a fost prezentată și deputaților si eurodeputaților români, cu convingerea că aceștia vor sprijini acest proiect de țară transpartinic, de care depind competitivitatea și reziliența sectorului agricol al României.

aac

Publicat în Comunicate

Sesiunile și mesele rotunde susținute de cei 31 de profesioniști cu responsabilități în dezvoltarea politicilor și strategiilor în domeniul agriculturii au atins un punct important referitor la finanțarea irigațiilor prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în cadrul celei de-a doua ediții a târgului Virtual Agro - Agribusiness 4.0, desfășurat în zilele de 20 și 21 mai 2021. Deși Comisia Europeană a dat un aviz negativ, secretarul general al Copa-Cogeca a îndemnat România să insiste și să încerce o nouă abordare.

Marți, 25 mai 2021, Alianța pentru Agricultură și Cooperare revine către premierul Florin Cîțu cu un nou proiect privind finanțarea îmbunătățirilor funciare prin PNNR, care ține cont de contribuția la componenta „verde”, respectând principiul „Fără daune semnificative”.

În baza parteneriatelor comunitare și internaționale Alianța pentru Agricultură și Cooperare s-a consultat cu un grup de specialiști români și străini cu expertiză recunoscută în domeniul proiectării și realizării de sisteme de management modern al resurselor de apă pentru irigații și al digitalizării. Astfel, AAC propune un proiect de intervenție care să fie promovat în cadrul PNRR pentru realizarea unui sistem de irigații modern și rezilient în România. Propunerea are la bază soluții similare, implementate recent pe plan internațional (de ex. Australia, India).

Propunerea, susține Alianța pentru Agricultură și Cooperare, este în perfectă concordanță cu toate principiile și condiționalitățile solicitate de Uniunea Europeană pentru planurile de redresare și reziliență ale Statelor Membre, relevante fiind:

  • Generarea de economii majore de apă și energie electrică, cu un impact favorabil asupra mediului, bazate numai pe modernizarea și reabilitarea „verde” a infrastructurii existente;

  • Reducerea emisiilor de gaze generate prin pompare;

  • Crearea unui sistem de management digital modern de anticipare și prevenție a potențialelor deficite de apă și de optimizare a consumurilor la fermele agricole;

  • Realizarea unei componente românești importante a spațiului de date agricol european (cloud).

Propunerea pornește de la analiza conform căreia în sistemele de canale deschise, deversările (pierderile de apă la capete) sunt de cele mai multe ori cea mai importantă sursă de pierderi, reprezentând până la 25% din total pierderi măsurate, iar pierderile prin infiltrații și prin pereții de canale reprezintă 5%. 

Prin soluția propusă, devine disponibilă mai multă apă de suprafață pe o perioadă mai îndelungată, pe durata sezonului de vegetație, ducând la prevenirea și combaterea secetei pedologice severe și a arșiței atmosferice, și implicit la creșterea rezervei de apă, a producției agricole și, desigur, a rezilienței sectorului agricol din România.

Odată cu implementarea acestui sistem, acordând prioritate implicării și utilizării potențialului tehnologic local (transfer de tehnologie de tip „offset” pentru realizarea pe plan local a echipamentele inteligente de automatizare și a soluțiilor digitale), se vor crea premisele ca România să devină o țară cu agricultură competitivă, preponderent verde, pe ansamblul Uniunii Europene.

„Legislația europeană este într-o continuă schimbare și dacă nu suntem atenți și implicați, fermierii noștri vor pierde bani în termen scurt. Prin intermediul relației cu Copa-Cogeca punctul de vedere al României a fost preluat cu privire la managementul riscului în sensul unei flexibilizări a deciziilor la nivelul fiecărui stat membru. Ca oportunitate, consider că România poate să ajungă pe locul 3 în PIB, în prezent este pe locul 4. Sperăm ca Ministerul Agriculturii să deblocheze sumele de bani existente în cont pentru a permite continuarea colaborării cu Copa-Cogeca de care fermierii au mare nevoie”, a spus Florentin Bercu, director executiv UNCSV, organizație membră a Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

Viitorul agriculturii românești și politicile agricole au fost intens dezbătute în cadrul evenimentului agricol desfășurat online - Agribusiness 4.0.

„Legat de Planul Național Strategic, toate statele membre trebuie să trimită propunerile până la final de an, astfel încât anul viitor noi (DG Agri) să putem răspunde. Fiecare stat are o abordare diferită, de exemplu România va trimite capitol cu capitol propunerea pentru PNS. De fapt, deja a trimis două versiuni ale analizei Swot și o analiză a nevoilor. Așa a făcut și Ungaria, dar sunt state care au decis să lucreze direct la plan cum este cazul Slovaciei, care ne adresează foarte multe întrebări”, a declarat Margaret Bateson Missen, Head of Unit DG AGRI – Comisia Europeană.

Unknown

Peste 600 de fermieri au trecut porțile târgului Agribusiness 4.0, care a avut loc pe platforma digitală VirtualAgro, în perioada 20-21 mai 2021, și peste 3.000 de virtual spectatori au urmărit evenimentul LIVE pe Facebook.

Companiile au avut la dispoziție un spațiu expozițional care le-a permis să își prezinte portofoliul de produse, să propună oferte speciale și să intre în contact direct prin chat și webcam cu toți cei interesați.

Pe parcursul celor două zile au fost organizate tombole la care participanții au câștigat peste 20 de premii puse la dispoziție de sponsori și organizatori.

Partenerii care s-au alăturat organizatorului, compania Godmother, sunt: Corteva Agriscience, EIT Food, Fundația pentru Dezvoltarea Agriculturii, Goodwill Consulting, FMC Operational Romania, Limagrain, Michelin, Mastercard România, Rompetrol, Syswin Solutions, 42years.ro.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Lumea agricolă a fost acaparată, în ultima perioadă, de dezbaterile legate de refuzul ,,mai mult sau mai puțin clar” al Comisiei Europene, care se pare că are obiecțiuni puternice la propunerile părții române, legate de dorința de a investi în sistemul de irigații autohton. Trebuie menționat că aceste obiecțiuni au căpătat și accente politice dâmbovițene dintre cele mai diverse, în care părțile beligerante își aruncă fel de fel de acuzații, care mai de care mai agresive.

Revenind la observațiile Comisiei Europene, nu putem să nu recunoaștem că este vorba de refuzuri sau obiecțiuni venite pe ,,canale diplomatice” la un draft de proiect transmis de către Ministerul Fondurilor Europene și la care experții europeni au ridicat o serie de obiecțiuni, în sensul că lumea de acolo nu înțelege ce au de-a face investițiile în sistemul de irigații, după metoda neaoșă românească, de a cârpi (repara ar zice unii) pe ici pe acolo, cu depășirea problemelor economice și sociale generate de pandemia de COVID-19.

Acest lucru se putea constata foarte ușor de către cei în drept din Ministerul Agriculturii, dacă aceștia ar fi citit o mică notă prezentă pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene de pe vremea ministrului Boloș și unde se arată că unul din pilonii programului de reziliență este reprezentat de „Modernizarea și dezvoltarea pe termen lung a României”, iar pentru agricultura românească era important punctul care se referă la schimbări climatice și agricultură, coroborat cu un altul legat de energie și eficiență energetică.

La acest moment discutăm de un sistem de irigații energofag, învechit, mare consumator de energie provenită în mare măsură din combustibili fosili, deci exact ce își dorește Comisia Europeană.

Tot în acest material mai apăreau două-trei rânduri interesante unde se spunea că 37% din fonduri trebuie direcționate către energie verde și 20% către digitalizare, aspecte mai puțin pricepute de cei în drept, care poate au lipsit la momentul înțelegerii acestor concepte.

Adică, mai simplist vorbind, se ridica problema nevoii de a se face ceva real cu acești bani, nu doar schimbarea unor motoare proaste cu unele și mai proaste, sau cârpeala prin lipirea pentru durată scurtă a unor dale de canal, plus angajarea poate a unor firme de pază pe sume babane pentru a păzi aceste lucrări.

0V5A4424

Dar care să fie oare problema acestei istorii romanțate a investițiilor în irigații pornite de ministrul Oros acum circa un an de zile?

În primul rând, așa cum îi stă bine unui ministru la început de mandat, domnia sa a criticat proiectele predecesorilor, lucru bifat prin acuzațiile de ineficiență și chiar corupție (mai pe la colțuri ce-i drept) la adresa programului demarat de fostul ministru Daea și unde se prevedea reabilitarea a circa 1,7 milioane de ha. Normal, în opinia conducerii agriculturii de sorginte liberală proiectul de reabilitare nu era bun, iar la noi gândirea este că decât să îl îndreptăm, mai bine îl oprim și așa s-a rezolvat o primă problemă.

Apoi au venit câteva momente ,,înălțătoare” unde oficialii MADR de rang înalt de la acea vreme se năpusteau prin șanțuri și canale, pentru reabilitarea de stații de pompare, lucru de apreciat de altfel, dar aceste momente au fost doar singulare și fără să fie urmate de o strategie coerentă și modernă pentru reabilitarea sau dezvoltarea unui sistem de irigații competitiv, lucru care astăzi ne este spus în mod elegant de către oficialii europeni.

Mai prin toamnă când fermierii erau în fierberea așteptării despăgubirilor la secetă, a venit în mod ,,providențial” de inspirație faraonică fostul și actualul ministru Oros cu anunțul alocării din PNRR a unei sume de 6 miliarde euro pentru irigații, care după aceea în mod discret în aceste fonduri au fost incluse și desecările, iar după încă ceva timp tot din aceeași bănuți a început să se vorbească și de gestiunea apei.

Așa, ușor-ușor, suma de 6 miliarde de euro alocată inițial a intrat la apă și a ajuns la nivelul de doar circa 2,5 miliarde de euro și nici acelea sigure, în caz că nu vine un alt ministru mai aproape de cele sfinte (a se citi conducerea partidului) și să îi revendice.

Tot în acest fel s-a procedat și cu modul de realizare al programului de reabilitare al sistemului de irigații pentru acești bani, propus de către ANIF și controlat în mod vigilent de către Ministerul Agriculturii, care nici măcar nu a fost făcut public, poate fiindcă cine știe ce minuni conține.

Stau și mă gândesc în mod normal (nu la noi) ce analize complexe și sisteme informatice ar fi fost implicate ca un proiect de 6 miliarde de euro inițial, în câteva luni să fie transformat  într-un proiect mai micuț de circa 2,5 miliarde de euro și cum o armată de specialiști ar fi refăcut planuri și devize de cheltuieli aferente acestor informații.

Personal, cred că toată această mascaradă a investițiilor în irigații a fost parte dintr-un plan mai larg de manipulare și domolire a furiei fermierilor în urma secetei de anul trecut, astfel încât să nu fie probleme deosebite privind câștigarea voturilor în preajma alegerilor trecute, lucru la care după părerea mea au mai contribuit în mod activ și alții de prin lumea agricolă care aveau datorii sau afinități de plătit sau de întreținut.

Revenind la programul de reziliență, poate ar fi fost altceva dacă ne duceam cu un proiect articulat, inspirat după alții care au gândit astfel de lucruri, fără să ne fie rușine că dacă pe noi nu ne duce capul să inventăm ceva, măcar să preluăm onorabil de la alții.

Poate totuși ambiția domnului ministru Oros era să aibă un vis faraonic ca vechii egipteni, care acum vreme de circa 3.000 de ani, au gândit un sistem revoluționar de utilizare a fluviului Nil  pentru irigații în agricultură, dar vis care era inspirat la rândul lui din învățarea aplicațiile practice făcute de mesopotamieni.

Doar că din păcate visul nu a avut loc, iar la domnul ministru Oros nu a ajuns nici măcar o poza de pe net, unde unii mai amărâți în ale agriculturii și mai din zilele noastre, au gândit niște canale de aducțiune bine făcute, care erau acoperite cu panouri fotovoltaice în totalitate, cu excepția unor guri de vizitare prevăzute la anumite distanțe și care astfel obțineau energie regenerabilă pentru funcționarea sistemului de pompe, unele mai finuțe, astfel încât să nu îți intre în fibrilații televizorul când sunt pornite.

Mai mult, acest sistem limita foarte mult pierderile prin evaporație și așa avea loc o gestiune durabilă și eficientă energetic a unui sistem de irigații, care folosea doar energie regenerabilă.

Am fi putut să gândim și o legislație mai permisivă și aplicată pentru înființarea, acolo unde ar fi fost posibil, de mici sisteme de irigații din alte surse de apă supra și subterane, care acum am fi putut să le finanțăm, dar pentru asta cineva, nu știu cine, ar fi trebuit să se gândească la asta, dar din păcate cei care ocupă funcțiile ministeriale sau ale diverselor departamente din cadrul ministerului au alte probleme de rezolvat, nicidecum astfel de mărunțișuri.

Astfel, pentru irigațiile românești, personal cred că a mai trecut un tren din multele pe care actualul ministru le-a privit melancolic în așteptarea unui vis de inspirație faraonică care să îi deschidă tainele conducerii agriculturii românești, dar care moment din păcate este atât de departe, încât definește cuvântul ,,niciodată”.

ev 216 comasare 1

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ – FERMIER

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - mai 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html   

Publicat în Gânduri de fermier

În perioada următoare, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) va publica Ghidurile Solicitantului, în variantă consultativă, pentru măsurile din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) ce vor fi lansate în perioada de tranziție, anunță Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În prezent, pe pagina de internet AFIR sunt publicate Ghidurile Solicitantului consultative aferente submăsurilor 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor”; 9.1 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol”, 16.4/16.4a „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectoarele agricol şi pomicol”, precum și Anexa - Listă specii plante eligibile pentru investiții noi/extindere/modernizare plante proteaginoase – aferentă Ghidului Solicitantului sm 4.2.

Timp de 15 zile, toți cei interesați pot transmite observații sau sugestii de îmbunătățire a ghidurilor. Ulterior expirării termenului, timp în care AFIR primește propuneri, sugestii sau observații, Ghidurile Solicitantului aferente submăsurilor mai sus menționate vor fi mutate de pe pagina principală a portalului AFIR în paginile special create și dedicate fiecăreia dintre aceste submăsuri.

Aceeași modalitate de publicare va fi aplicată și pentru Ghidurile Solicitantului aferente măsurilor ce vor fi lansate în perioada de tranziție.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

biofest grafica

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista