bani europeni - REVISTA FERMIERULUI

Luni, 15 iulie 2024, s-a închis sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru DR-25 „Modernizarea infrastructurii de irigații” și pentru DR-26 „Înființarea sistemelor de irigații”, intervenții finanțate cu fonduri nerambursabile din Planul Strategic 2023 – 2027.   

Pentru sesiunea din acest an, alocarea financiară a fost de 400.000.000 de euro pentru modernizarea infrastructurii de irigații (DR-25) și de 102.421.176 de euro pentru înființarea sistemelor de irigații (DR-26).

De la momentul lansării sesiunii și până în prezent (intervalul 15 martie - 15 iulie 2024), la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) s-au depus on-line 357 de solicitări de finanțare în valoare totală de 530.717.784 euro, gradul de depunere pentru modernizarea infrastructurii de irigații (DR-25) depășind alocarea financiară și ajungând la peste 130%, ceea ce arată interes din partea Organizațiilor Utilizatorilor  de Apă pentru Irigații (OUAI). Valoarea maximă a finanțării care se poate obține pentru modernizarea sistemelor de irigații prin intermediul DR-25 este de 1.500.000 de euro/beneficiar, iar sprijinul public este de 100% nerambursabil raportat la costurile eligibile.

Totodată, prin AFIR, s-a derulat sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru DR-26 „Înființarea sistemelor de irigații”, în intervalul 15 ianuarie – 15 iulie 2024, cu o alocare de 102.421.176. Prin DR-26 s-au depus 48 de solicitări de finanțare cu o valoare de 21.045.515 de euro. Valoarea maximă a finanțării care se poate obține pentru înființarea sistemelor de irigații prin intermediul DR-26 este de 500.000 de euro/beneficiar, iar sprijinului public nerambursabil este de 65% din costurile eligibile aferente proiectului.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Pe 9 iulie 2024, Comisia Europeană a propus, iar statele membre au acceptat, mobilizarea a 77 milioane de euro din rezerva Uniunii Europene destinată agriculturii pentru a sprijini fermierii din sectoarele fructe, legume și vin din Austria, Cehia și Polonia care au suferit recent de pe urma unor fenomene climatice nefavorabile de o amploare fără precedent, precum și producătorii de vin din Portugalia care se confruntă cu perturbări grave ale pieței.

Astfel, se alocă 10 milioane euro Austriei, 15 milioane euro Cehiei, 37 milioane euro Poloniei și 15 milioane euro Portugaliei. Aceste țări pot completa sprijinul din partea UE cu până la 200% cu fonduri naționale.

Plățile către fermieri pentru sprijinul financiar de urgență acordat Cehiei, Austriei și Poloniei trebuie făcute până la 31 ianuarie 2025, în timp ce sprijinul acordat beneficiarilor pentru distilarea temporară excepțională în situații de criză în Portugalia trebuie plătit până la 30 aprilie 2025.

„Prin acest sprijin de urgență, Comisia Europeană va oferi ajutorul atât de necesar fermierilor noștri din Austria, Cehia, Polonia și Portugalia. Perturbările climatice și ale pieței care afectează acești fermieri ilustrează încă o dată importanța unei rezerve solide pentru agricultură în bugetul PAC, pentru a consolida stabilitatea în fața crizelor din ce în ce mai grave și mai imprevizibile. Stabilitatea fermierilor noștri este fundamentală pentru stabilitatea societății noastre. Prin urmare, în prezent și în viitor, Comisia va fi alături de aceștia în perioadele în care au nevoie”, precizează Janusz Wojciechowski, comisar european pentru Agricultură.

În primăvara acestui an, Cehia, părți din Austria și părți din Polonia au fost afectate de îngheț, care, după temperaturile neobișnuit de blânde din martie, a afectat în mare măsură livezile și plantațiile viticole. În Polonia au fost cauzate daune suplimentare de căderile grindină. Suprafețele și ponderea producției în cauză sunt semnificative și pun în pericol viabilitatea economică a exploatațiilor agricole afectate.

Autoritățile naționale vor distribui ajutorul direct fermierilor pentru a le compensa pierderile economice. Austria, Cehia și Polonia vor trebui să notifice Comisiei Europene detaliile punerii în aplicare a măsurilor, în special criteriile utilizate pentru calcularea ajutorului individual, impactul preconizat al măsurii, evaluarea acesteia și acțiunile întreprinse pentru a evita denaturarea concurenței și supracompensarea.

În ceeca ce privește producătorii de vin din Portugalia, aceștia suferă de dezechilibre ale pieței care s-ar putea transforma într-o criză prelungită și mai amplă. Acumularea actuală fără precedent de stocuri în Portugalia este cauzată de o scădere a vânzărilor de vin roșu combinată cu o creștere a producției de anul trecut. În 2023, Portugalia a fost statul membru cu cea mai mare creștere a producției în comparație cu anul precedent. Pachetul de sprijinva finanța distilarea temporară de criză în această țară pentru a elimina unele dintre volumele aflate în prezent în exces și pentru a reechilibra piața. Pentru a evita denaturarea concurenței, alcoolul obținut prin distilare poate fi utilizat numai în scopuri industriale, cum ar fi dezinfectarea, produsele farmaceutice și energia. Autoritățile naționale pot distribui ajutorul producătorilor de vin, cooperativelor vitivinicole, distileriilor și întreprinderilor vitivinicole și vor stabili normele pentru cererea de sprijin. Se așteaptă ca Portugalia să informeze Comisia cu privire la punerea în aplicare a măsurii, în special cu privire la cantitățile de vin retrase de pe piață pentru fiecare regiune.

Pentru a aborda provocările cu care se confruntă sectorul vitivinicol al UE, Comisia a lansat recent un Grup la nivel înalt pentru politica în domeniul vitivinicol, care are sarcina de a face recomandări pentru evoluțiile viitoare ale politicilor până la începutul anului 2025.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță epuizarea fondurilor disponibile pentru investiții în dotarea cu utilaje și echipamente pentru toate tipurile de culturi, exceptând sfecla de zahăr și formele asociative, finanțate prin submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole, componenta 4.1.1 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

De la deschiderea sesiunii pe 25 iunie 2024 și până la acest moment când s-au epuizat fondurile alocate, fermierii au depus prin sM 4.1.1, componenta toate culturile, un total de 1.130 de cereri de finanțare, însumând 312,9 milioane de euro, față de o alocare disponibilă de 198 milioane de euro. Reamintim că, termenul limită pentru depunerea cererilor de finanțare era stabilit pentru 24 septembrie 2024.

Rămân deschise celelalte două componente ale submăsurii 4.1.1, destinate investițiilor realizate de formele asociative (altele decât cele din sectorul sfeclei de zahăr) și pentru cultura de sfeclă de zahăr. Astfel, pentru aceste tipuri de investiții cererile de finanțare pot fi depuse în continuare până la data închiderii sesiunii, 24 septembrie 2024, sau până la epuizarea fondurilor.

Pentru investițiile în utilaje destinate culturii sfeclei de zahăr, până în prezent, au fost depuse trei proiecte în valoare de două milioane de euro, iar pentru formele asociative din celelalte sectoare au fost depuse 16 proiecte cu o valoare totală de peste 21 milioane de euro.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Începând cu data de 25 iunie și până pe 24 septembrie 2024, inclusiv, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) primește solicitările de finanțare pentru achiziții simple de utilaje agricole, prin submăsura 4.1 „Investiţii în exploataţii agricole” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Sesiunea care va fi lansată de AFIR pe 25 iunie 2024 are o alocare financiară de 310.515.188 euro, împărțită pe trei componente. Astfel:

  • 198.000.000 euro pentru toate culturile, dar cu excepția culturii de sfeclă de zahăr și investițiile realizate de formele asociative;

  • 61.000.000 euro pentru sfecla de zahăr;

  • 51.515.188 milioane de euro pentru formele asociative, altele decât cele din sectorul sfeclă de zahăr.

În cadrul acestui apel de cereri de proiecte se pot depune prin pachetul 4.1.1 proiecte de achiziții simple de utilaje agricole în cazul în care exploatația cuprinde culturi de câmp, inclusiv culturile furajere destinate pentru hrana animalelor și plantele tehnice, precum și culturile horticole, inclusiv cele în spații protejate.

„Intensitatea sprijinului acordat pornește de la 30% și poate ajunge la maximum 90%, în funcție de dimensiunea economică a exploatației, de tipul de beneficiar și de investițiile ce urmează a se realiza prin proiect. Valoarea finanțării nerambursabile este cuprinsă între 350.000 de euro și poate crește, în funcție de dimensiunea economică a exploatației și de tipul de beneficiar, până la 1.500.000 de euro (pentru cooperative, grupuri de producători și organizații de producători)”, a precizat George Chiriță, directorul general AFIR.

Pragul de calitate lunar pentru prima etapă de depunere a sesiunii (25 iunie – 24 iulie 2024) este de 90 de puncte pentru toate culturile, de 75 de puncte pentru sfeclă de zahăr și de 88 de puncte pentru forme asociative, ulterior acesta scade treptat, până la pragul minim de 56 de puncte/32 de puncte/44 de puncte pe fiecare componentă, în ultima etapă lunară a sesiunii (25 august – 24 septembrie 2024).

Solicitanții trebuie să aibă în vedere dimensionarea corectă a parcului de utilaje, în conformitate cu anexa la Ghidul solicitantului privind corelarea puterii maşinii cu suprafaţa fermelor pentru achiziționarea de mașini agricole.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

În vederea lansării sesiunii de depunere a cererilor de finanțare, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat versiunea finală a Ghidului solicitantului pentru submăsura 4.1 „Investiţii în exploataţii agricole”, componenta 4.1.1. prin care se finanțează achiziții simple de utilaje agricole. În cadrul sesiunii din anul 2024, vor beneficia de alocare distinctă proiectele încadrate ca achiziții de utilaje agricole pentru cultura sfeclei de zahăr, iar fondurile alocate vor fi precizate în anunțul de lansare a apelului.

Beneficiind de o alocare de peste 200 de milioane euro, sesiunea din acest an va fi dedicată solicitărilor de finanțare depuse de fermieri și formele asociative ale acestora, pentru sectorul vegetal. Prin accesarea pachetului 4.1.1 se pot depune proiecte de achiziții simple de utilaje agricole, în cazul în care exploatația cuprinde culturi de câmp, inclusiv culturi furajere destinate hranei animalelor și plante tehnice, precum și culturi horticole, inclusiv cele pomicole și cele în spații protejate.

În cadrul sesiunii din 2024, vor avea alocări distincte proiectele care prevăd achiziții de utilaje agricole specifice culturii sfeclei de zahăr și cele depuse de formele asociative.

Intensitatea sprijinului acordat pornește de la 30% și poate ajunge la maximum 90%, în funcție de dimensiunea economică a exploatației, de tipul de beneficiar și de investițiile ce urmează a se realiza prin proiect.

Valoarea finanțării nerambursabile este cuprinsă între 350.000 de euro și 1.500.000 de euro (pentru cooperative, grupuri de producători și organizații de producători), în funcție de dimensiunea economică a exploatației și de tipul de beneficiar.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Multe localități din județul Hunedoara au avut de suferit odată cu închiderea minelor de exploatare, iar înfățișarea acestora s-a degradat treptat. În aceeași situație s-a aflat o vreme și comuna Crișcior, așezată în nord-vestul Munților Metaliferi, de-o parte și de alta a Crișului Alb. În prezent însă, situația s-a schimbat. Autoritățile locale au depus, de-a lungul timpului, 30 de proiecte pentru finanțare din fonduri europene, o parte a acestora fiind finalizată deja.

Comuna Crișcior se întinde pe o suprafață totală de 4019 ha, cu o populație de peste 3.800 locuitori și este alcătuită din patru sate: Crișcior (atestat documentar din anul 1439), Valea Arsului (atestat documentar din anul 1825), Zdrapți (atestat documentar din anul 1441) și Barza (atestat documentar din anul 1909).

Am ajuns la Primăria comunei Crișcior unde am discutat cu primarul Ovidiu Furdui despre realitățile cu care se confruntă, stadiul proiectelor derulate cu finanțare europeană și guvernamentală, precum și care sunt planurile de viitor pentru binele localnicilor. „Funcţiona la un moment dat mina Barza, mină de aur, unde se producea 1% din aurul la nivel mondial. Dar, ştiţi cum e. Sunt perioade de tranziție, acum nu mai este mineritul şi încercăm, prin toate mijloacele, să schimbăm cumva zona. Am traversat o perioadă cu o pandemie, pe care am gestionat-o zic eu destul de bine, văzând ce s-a întâmplat şi la nivel mondial. Din punctul de vedere al proiectelor, eu zic că a fost una dintre cele mai benefice perioade. Chiar făceam un calcul recent şi erau undeva la peste 30 de proiecte pe fonduri europene, şi nu numai. Pe fonduri guvernamentale era acel Program Național de Investiții Anghel Saligny, restul sunt toate pe PNNR. Deci, din punct de vedere al proiectelor, cred că a fost de departe cea mai benefică perioadă și începem încet-încet să şi terminăm câteva dintre ele”, ne-a declarat Ovidiu Furdui.

 

Primăria, școala, dispensarul și căminul cultural sunt prioritare pentru comunitate

 

Comuna beneficiază în prezent de un sediu nou pentru primărie, un dispensar nou, un cămin cultural în finalizare pe componenta C10 - Fondul Local, din PNRR, o sală de sport realizată prin Compania Naţională de Investiţii.

Dar proiectele implementate la Crișcior vizează mai multe componente ale comunității „La liceu se lucrează un corp, sper să-l finalizăm în luna septembrie, urmând să putem disloca copiii ca apoi să ne apucăm şi de celelalte corpuri. Vom da drumul şi la camere de supraveghere video, pentru a avea o comună monitorizată video. Acum suntem în faza de licitaţie la acel CAV, la centrele de colectare selectivă pentru deşeurile din construcţii. Sunt foarte multe proiecte și urmăresc în continuare fiecare linie de finanţare. Am spus că nu există linie de finanţare la care să nu mă gândesc sau să nu depunem proiecte”, a completat primarul comunei din județul Hunedoara.

Însă cel mai important proiect din punctul dumnealui de vedere, proiect care urma să înceapă la scurt timp după realizarea interviului, îl reprezintă reţeaua de gaz, cu o investiție de aproximativ opt milioane de euro, cu peste 40 km de reţea. „Sunt multe alte proiecte. Unul mult aşteptat care va începe cât de curând este reţeaua de apă. Mai există un sat unde nu este apă, satul Zdrapţi, dar şi acolo depunem proiect. Sper ca în maximum două-trei luni să înceapă şi această lucrare”, precizează Ovidiu Furdui.

442441993 919129796654527 1304507543813030890 n

 

Succesul se datorează echipei

 

Nimic nu se poate realiza fără oameni bine pregătiți în spate. „Dacă nu ai o echipă performantă e destul de greu. Dar noi, din fericire, avem cam tot. Am o echipă extrem de tânără, extrem de ambiţioasă, pentru că tu ca primar poţi să fii zero, atâta timp cât n-ai o echipă puternică în spate”, a subliniat primarul. În cei 20 de ani de când ocupă această funcție spune că a avut timp să formeze o echipă sudată și performantă, cu care lucrează pentru atragerea fondurilor. „Le spun de fiecare dată că nu trebuie ratat niciun proiect, chiar dacă n-avem bani de cofinanţări – aici este o provocare extrem de mare, când nu ai bani pentru acele cofinanţări, şi eram cumva certat că: „de ce faci dacă  n-ai bani de cofinanţări?”. Aici consider că trebuie să intervină guvernul. Că, atunci, haideţi să nu mai facem niciunul niciun proiect, pentru că n-avem bani de cofinanţare. Eu cred că rolul primarului şi al echipei primarului e să facă cât mai multe. De aceea voi continua să cred că trebuie făcute, indiferent că mai prelungim din ele, nu le putem face pe toate sau nu mai putem încheia toate anul acesta sau anul viitor. Dar avem patru ani şi e extrem de important că în aceşti patru ani care vor urma, vor fi proiecte.”

Importantă este și continuitatea, dar și curajul de a accesa fondurile dedicate mediului local. „Unii chiar cred că astea-s poveşti. Numai că, am încheiat șapte proiecte extrem de mari până acum, numai într-un mandat – grădiniţă cu program prelungit, sală de sport modernă, primărie nouă, dispensar nou, o curte a primăriei modernă așa cum puţine primării au. Cred că n-am stat degeaba şi lumea vede şi conştientizează că dacă spunem că avem proiecte, acelea şi sunt. Pentru că ar fi jenant să vin să spun că am reţeaua de gaz, dacă n-aş avea proiectul cu reţea de gaz. E complicat în ziua de astăzi să spui minciuni sau prostii, mai ales, numai de dragul de a-ţi face o imagine”, spune edilul care înclină să creadă că a fi primar poate fi o meserie.

 

Omul sfințește locul

 

Licențiat în administrație publică la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Ovidiu Furdui a lucrat tot în administrația locală, timp de șase ani, ca inspector de taxe și impozite. „De 26 de ani lucrez la o singură instituţie, pe cartea de muncă e doar Primăria Crişcior. Cumva aş putea spune că asta e o meserie, chiar dacă meseria mea era de inspector impozite şi taxe. Dar, în acest timp, eu cred că doar realizările te pot ţine într-o anumită funcţie. Nu altceva.”

Continuarea proiectelor și munca depusă în folosul comunității îl fac pe Ovidiu Furdui să meargă mai departe. Iar provocările sunt doar o motivație în plus. „Nu ştim ce se va întâmpla pe viitor, nu ştim ce se va întâmpla cu Uniunea Europeană. A fost acea pandemie, nu ştim ce se întâmplă. Dar, de aceea e şi frumos, că sunt multe provocări şi eu sper în continuare să facem faţă.”

Ovidiu.Furdiu 1

Uitându-se în urmă cu 20 de ani pe când Crișcior era doar o altă comună fără străzi asfaltate, fără apă sau canalizare, spune că a fost motivat să fie primar de posibilitatea de schimbare. Auzise de programul SAPARD, deşi Primăria din Crişcior nu depusese vreun proiect, și a înțeles că aceasta este calea. „Exact asta a şi fost motivaţia: vreau să depun. Nu se poate să stăm. Ştiam că e singura soluţie. N-am ratat niciun proiect. Tot ce au fost măsuri – 3.2.2., 7.2. pe infrastructură – noi am depus şi, din fericire, am şi câştigat. Aşa că, în continuare, eu sunt ferm convins că vor apărea provocări și vom încerca să depunem proiecte pe orice măsură avem la dispoziţie, chiar dacă şi eu sunt nemulţumit de multe ori că acele măsuri care ar fi poate de un interes mult mai mare pentru cetăţeni nu le găsim sau n-au apărut deocamdată. Dar ştiţi cum e: dacă eşti pregătit, cu siguranţă vor apărea şi noi încercăm să ne aliniem, indiferent ce e: dacă e centru de colectare – am depus; platformă de gunoi -  avem releveele făcute la toate, doar să le depunem proiecte. Vrem orice credem că e o plusvaloare pentru comunitatea noastră... În momentul în care ai o echipă care a lucrat atâtea proiecte, deja e uşor să le duci la bun sfârşit, chiar și cu acea provocare legată de cofinanţare. Dar am făcut credit şi pentru gaz, ne descurcăm şi cu siguranţă că lucrurile vor intra pe un făgaş normal”, a conchis Ovidiu Furdui, primarul comunei Crișcior din județul Hunedoara.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Satul românesc

Fermierii, prin organizațiile profesionale, au trimis o scrisoare deschisă asociațiilor producătorilor, importatorilor și distribuitorilor de tehnică agricolă, în care solicită evitarea practicilor din trecut prin care odată cu lansarea anumitor măsuri sau programe de finanțare a utilajelor agricole au crescut prețurile tractoarelor și mașinilor agricole.

„Furnizorii fie au crescut prețurile aproape de suma care era acordată ca finanțare, fie au crescut prețurile cu 20-30% dacă ne raportăm la diferențele de prețuri între leasing-ul direct de fermier și prețurile oferite prin diferite programe, inclusiv în Baza de Date a Prețurilor de Referință de la AFIR. De asemenea, adresăm solicitarea de a fi analizate prețurile de leasing și alinierea acestora la prețurile utilajelor din țările din vestul Uniunii Europene (de exemplu, Germania). Considerăm că este nevoie de un efort din partea tuturor părților implicate ca prețurile de achiziție să fie cât mai mici posibil prin aceste programe de finanțare, diminuate către prețul de achiziție la leasing în măsura în care este posibil, pentru a sprijini fermierii să traverseze această perioadă grea și să existe o colaborare reciproc avantajoasă pe termen scurt, pentru ca aceste parteneriate între fermieri și producătorii și distribuitorii de utilaje să continue în bune condiții pe termen mediu și lung. Sperăm că veți înțelege situațiile semnalate și veți acționa în consecință pentru a sprijini fermierii pentru continuarea activităților agricole și accesarea în condiții rezonabile a programelor de finanțare pentru achiziționarea utilajelor agricole”, se precizează în scrisoarea deschisă adresată producătorilor, importatorilor și distribuitorilor de utilaje agricole.

Organizațiile semnatare ale scrisorii deschise semnalează următoarele aspecte:

  1. Minimum 35% dintre fermieri riscă să intre în insolvență și ulterior în faliment la sfârșitul acestui an. Acest scenariu sumbru este cauzat de o serie de factori cumulativi, printre care: creșterea exagerată a prețurilor inputurilor agricole, prăbușirea prețurilor produselor agricole, seceta pedologică severă, arșița atmosferică și eventuale investiții care să le aducă un plus trebuie analizate și realizate cu mare atenție;

  2. Extinderea programului RABLA pentru tractoare agricole – Guvernul a aprobat pentru acest program un buget de 100 de milioane de euro, prin care circa 5.000 de fermieri mici și medii vor putea obține câte 20.000 euro pentru a înlocui utilajele vechi şi poluante cu care lucrează în prezent. Fermierii susțin existența unor informații din piață că tractoarele care costau până recent în jur de 35.000 euro vor avea un preț majorat în mod nejustificat la 55.000 euro, plafonul maximal pentru program, făcând astfel accesul fermierilor la acest sprijin să fie unul limitat și mult restrâns, cu un număr redus de beneficiari;

  3. Lansarea și derularea în 2024 a programelor aferente sM 4.1.1 - Investiții în exploatații agricole, DR 12 - Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor recent instalați și DR 13 - Achiziții de utilaje agricole pentru sectorul vegetal, reprezintă oportunități de finanțare pentru fermierii care doresc să achiziționeze utilaje agricole pentru activitățile din ferme.

Scrisoarea deschisă este semnată de conducerile Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România - HORT INTEGRA, Asociației Grupurilor și Organizațiilor de Producători Agricoli – FRULEG RO, Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin – UNCST BOVICOOP, Asociației Naționale a Cooperativelor Agroalimentare din România – COOP RO, Alianței pentru Agricultură și Cooperare – AAC.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Bugetul aferent submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” a fost suplimentat cu 20,84 milioane euro, anunță Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Astfel, un număr de 484 de proiecte eligibile fără finanțare ale tinerilor fermieri din zona montană și non montană vor beneficia de finanțare.

Prin aprobarea rapoartelor de selecție suplimentare au fost selectați pentru finanțare, din Lista proiectelor eligibile fără finanțare aferente sM 6.1 sesiunea 01/2021, un număr de 90 tineri fermieri din zona montană, proiectele având o valoare publică totală de 4.110.000 euro și 394 de tineri fermieri din zona non-montană, având o valoare publică totală de 16.720.000 euro.

În anul 2021, accesarea fondurilor nerambursabile prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” s-a bucurat de un interes major din partea tinerilor. Având în vedere fondurile insuficiente și numărul proiectelor eligibile care au rămas nefinanțate, Autoritatea de Management a inițiat modificarea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, în vederea suplimentării alocării aferente submăsurii 6.1. Prin urmare, în urma aprobării versiunii 18.1 a PNDR prin Decizia C(2024) 2940 din 26 aprilie 2024, bugetul aferent submăsurii 6.1 a fost suplimentat cu valoarea de 20,84  milioane euro.

În perioada următoare, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) va notifica solicitanții selectați pentru finanțare, conform Rapoartelor de selecție suplimentare publicate pe pagina de internet a agenției, în vederea încheierii contractelor de finanțare.

AFIR precizează că perioada maximă de implementare a planurilor de afaceri este 30 septembrie 2025.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Luni – 13 mai 2024, Clubul Fermierilor Români a participat la reuniunea organizată de comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, la București. Principalul subiect discutat a fost viitorul Politicii Agricole Comune.

„Considerăm această întâlnire o continuare a dialogului inițiat cu ocazia celei mai recente vizite a delegației Clubului Fermierilor la Bruxelles pe 25 martie 2024, când am înaintat comisarului european Janusz Wojciechowski o serie de propuneri privind consolidarea dialogului strategic pentru un cadru european favorabil fermierilor, care să țină cont de necesitatea asigurării competitivității economice, respectarea mediului și relansarea socială a spațiului rural”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

În cadrul întâlnirii de la București, Clubul a înaintat o scrisoare deschisă către comisarul Wojciechowski, cu propuneri de acțiuni strategice, semnalate de către fermierii români, apreciate ca foarte importante în actualul context geopolitic și al necesității identificării unor soluții optime și imediate pentru redresarea competitivității fermelor, mai ales a celor din statele membre UE, vecine cu Ucraina.

„Tragem un semnal de alarmă privind riscurile absenței unei strategii europene și a unor mecanisme comune și naționale coerente, de răspuns imediat și consolidat la efectele multi-crizelor economice, sociale, de mediu și de piață cu care se confruntă fermierii europeni, într-o formă mai puternică pentru cei din țara noastră. Clubul Fermierilor a elaborat un document de reflecție privind OBIECTIVELE, PRINCIPIILE și MĂSURILE vizând abordarea integrată a dezvoltării pe termen lung a agriculturii românești, ca parte a unei arhitecturi de politici și capacități europene, regândite în raport cu provocările majore actuale și oportunitățile excepționale ale unei Politici Agricole Comune”, a punctat Florian Ciolacu.

Aspectele principale identificate ca fiind prioritare pentru a susține fermierii români cu scopul de a contribui la adaptarea economică și legislativă actuală la nivel european sunt:

  • Promovarea unor soluții care să permită producătorilor din cele cinci state membre UE (cele mai afectate de războiul din Ucraina) valorificarea remuneratorie a cerealelor.

  • Susținerea dezvoltării unui culoar de depozitare-stocare și valorificare a cerealelor de origine românească în Portul Constanța pentru a evita discriminarea față de transporturile de cereale din Ucraina.

  • Compensarea fermierilor români pentru pierderile de venit cauzate de valoarea redusă a cerealelor pe piața europeană.

  • Debirocratizarea și simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC).

  • Creșterea plafonului pentru ajutorul de minimis și a celor alocate per beneficiar în cazul intervențiilor de dezvoltare rurală.

  • Utilizarea fondurilor PAC doar pentru fermierii europeni.

  • Creșterea rezervei agricole de criză din marjele bugetare.

  • Referitor la propunerea de creștere a taxelor pentru importurile din Rusia și Belarus, Clubul consideră inoportună această decizie.

  • Continuarea convergenței externe în privința susținerii ambiției de echitate a cuantumurilor plăților directe și a unei agriculturi durabile.

  • Reiterarea solicitării de a identifica noi surse de finanțare, externe PAC pentru cerințele de mediu pe care fermierii trebuie să le aplice.

Clubul Fermierilor Români reafirmă angajamentul său de a promova un model românesc de agricultură performantă, care să valorifice specificul național în contextul geopolitic actual și își exprimă disponibilitatea de a colabora cu toți factorii de decizie interesați pentru identificarea și implementarea de soluții eficiente în vederea protejării intereselor fermierilor români și a competitivității afacerilor agricole autohtone.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat că prelungește până la 31 mai 2024, inclusv, sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru DR-15 Investiții în exploatații pomicole, intervenție finanțată cu fonduri din Planul Strategic 2023 – 2027.

Pentru sesiunea în curs, alocarea financiară este de 151.383.527 euro, iar depunerile se realizează în limita plafonului de 150% din alocare. De la momentul lansării sesiunii (8 ianuarie 2024) și până în prezent s-au depus online 232 de solicitări de finanțare în valoare totală de 149.652.438 euro.

Valoarea maximă a finanțării pentru investițiile în sectorul pomicol este de 1.500.000 euro/proiect pentru investiții sau de până la 300.000 euro în cazul proiectelor care propun doar achiziția de utilaje și de echipamente agricole. Sprijinului nerambursabil poate ajunge la maximum 65% din totalul costurilor eligibile.

AFIR menționează că pragul de calitate lunar pentru etapa de depunere 1 – 31 mai 2024, aferentă DR-15, este de 20 de puncte.

Pentru întocmirea documentației necesare depunerii cererii de finanțare, toți cei interesați au la dispoziție pe pagina www.afir.ro, la secțiunea Finanțare, Ghidul solicitantului și anexele aferente intervenției DR-15 – Pomicultură - NOUL Portal AFIR - informații PS PAC, depunere Online.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri
Pagina 1 din 12

newsletter rf

Publicitate

Nuseed Launch MPU RO 300x250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Corteva

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista