Având în vedere lipsa precipitațiilor în multe regiuni ale țării și regimul termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit din ultimele luni, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) informează fermierii că, prin filialele teritoriale, va asigura apă pentru irigații până la punctele de livrare, acolo unde sunt încheiate contracte pentru anul 2020.

Suprafața totală pregătită pentru contractare și irigații, până la această dată, este de 1,4 milioane de hectare, fiind deservită de 1.800 km de canale și amplasată pe 27 de județe. În anul 2019, suprafața pe care s-au aplicat udări, inclusiv în luna decembrie, a fost de 747.776 de hectare, iar suprafața contractată a fost de 837.639 de hectare.

ANIF recomandă fermierilor care încă nu au încheiat contracte pentru livrarea apei să meargă la Filialele Teritoriale de Îmbunățiri Funciare pentru a face demersuri în acest sens, încheierea contractelor fiind în această perioadă în plină desfășurare. Pentru informații și clarificări legate de încheierea contractelor, fermierii pot lua oricând legătura cu membrii conducerii Filialelor Teritoriale de Îmbunățiri Funciare, datele de contact ale acestora fiind publice și disponibile pe pagina de internet a agenției.

Important de menționat, și în acest an, apa pentru irigații până la punctele de livrare este gratuită, prin fonduri asigurate de la bugetul de stat. „Fermierii pot beneficia de apă gratuită indiferent dacă sunt persoane fizice, persoane juridice, organizați în OUAI/FOUAI sau asociație agricolă”, se precizează într-un comunicat de presă al ANIF.

ANIF a încheiat, prin filialele teritoriale, până în prezent, 556 contracte, dintre care 503 multianuale și 53 sezoniere, pentru o suprafață totală de 724.447 de hectare.

Într-o discuție directă cu dr. ing. Grigore Oprea, șef laborator producere sămânță în cadrul INCDA Fundulea, producătorul agricol Cezar Andrei Musteață din Țibănești, județul Iași, a ținut să laude hibridul de porumb Olt, însă i-a atras atenția furnizorului de material genetic că ar trebui să se mai lucreze la acesta, astfel încât să piardă mai multă apă înainte de recoltare.

„Vreau un Olt cu FAO mai mare, dar care să mai piardă oleacă de apă și să aibă ciocălăul (n.r. - știuletele de porumb fără boabe) mai mic. Avem genetică și este păcat de ea. Olt este «țigan». Este învățat și cu foame, și cu tot ce trebuie”, a adăugat producătorul de porumb, ținut să laude produsul în felul său personal.

Musteață cultivă anual circa 700 de hectare, din care 150 de hectare aflate în proprietate.

El a mărturisit că, în următorii ani, porumbul va deveni cultura exclusivă în proprietarea sa, în condițiile în care nici rapița și nici grâul sau floarea-soarelui „nu au făcut bani”.

„Singurul care face bani este porumbul. Fac 12,5 tone de porumb, în principal cu genetică străină, dar și autohtonă. Folosim azot lichid, folosim tehnologie premium”, a ținut să mai precizeze fermierul ieșean. „Avem combine axiale specializate pe recoltarea mecanizată a porumbului. Avem siloz de depozitare pe ventilație”.

Întrebat dacă este adeptul lucrărilor în adâncime ale pământului, în special prin intermediul scarificării, el a precizat că „nici prea mult deranj la pământ nu este bun”.

„Sunt tehnologii mai bune decât scarificarea. (...) Am o tehnologie pe care am implementat-o de vreo doi ani de zile, și anume strip till. Cu un pinten, bag fosfor la 20 de centimetri în pământ, iar cu două discuri acopăr șanțul; înglobez. Apoi vin să semăn”, a conchis fermierul.

Cea de-a doua ediție a evenimentului „Ziua Porumbului” – Iași a avut loc în data de 26 septembrie 2019.

Evenimentul organizat de Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Iași, sub egida Asociației Producătorilor de Porumb din România, s-a desfășurat pe Platforma Expozițională a firmei SC Agro Ilmar SRL Târgu Frumos, comuna Balș, sat Boureni. Partenerul principal al evenimentul a fost compania Syngenta.

Pe platforma de la Agro Ilmar au fost cultivați, în 2019, nu mai puțin de 55 de hibrizi de porumb, câte cinci de la fiecare companie parteneră la Ziua Porumbului Iași 2019.

Vârful de lance al INCDA Fundulea este hibridul Olt (FAO 480, umiditate la recoltare de 29,43 la sută, producție totală de 10 323 kilograme boabe la hectar STAS, umiditate 14 la sută).

În opinia lui Petre Grigore, reprezentantul Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) filiala Galați și administratorul SC Simongrig SRL, exprimată cu ocazia Adunării Generale a Membrilor LAPAR din 19 februarie 2019, producătorul român din sectorul agrozootehnic nu se află în poziția dominantă la masa negocierii cu sectorul de retail, raportul prețului de achiziție de la producător la consumatorul final fiind de 1/3.

„De ce credeți că nu au fost emise normele metodologice pentru Legea Supermarketurilor? Pentru a favoriza importurile acestea. Noi colaborăm cu piața de retail, însă suntem la mâna lor. Noi, cât de mari am fi, nu putem discuta de pe poziție dominantă, ci de pe poziția celui de-al doilea; ei impun regulile. De aceea, este firesc, dacă faci o socoteală, raportul prețului este de 1 la 3, mai exact marfa pleacă de la mine cu 1 și la vânzare, en detail, ajunge cu 3”, a declarat Grigore pentru reporterii emisiunii „România Agricolă”.

În acest context, fermierul gălățean consideră că apariția Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea” ar fi de bun augur, astfel încât să susțină o legătură strânsă între furnizor și cumpărător, atât pe piața internă, cât și pe piețele UE și pe cele terțe.

„Ar fi bine să se facă (n.r. - Casa Română de Comerț Agroalimentar «Unirea»), pentru că, după câte țin eu minte, cu câțiva ani în urmă, a mai fost în cadrul Ministerului Agriculturii un secretar de stat care, într-o discuție personală, mi-a spus că urmărește așa ceva. Cu ocazia unei vizite în anumite state arabe, importatorii cereau partide foarte mari de grâu. Ca să faci partide de grâu foarte mari, trebuie să existe un departament la nivelul MADR care să se ocupe, ca să consolideze, să facă legătura dintre cei care caută partide mari și cei care vor să furnizeze”, a mai precizat agricultorul și legumicultorul din Galați.

Lipsă de apă în sol

O altă discuție abordată cu Petre Grigore a fost și cea legată de starea de vegetație a culturilor agricole. El a explicat că anul 2019 pare a fi mai greu decât cel trecut, în condițiile în care lipsa apei din sol persistă.

El crede însă că speranțe sunt pentru fermierii din Ardeal și din partea Banatului, și a Crișanei, cel puțin deocamdată.

„Situația este un pic mai dificilă anul acesta. Adevărul e că urmează un an mai puțin bun, după câțiva ani foarte foarte buni. Rapița, toată, este compromisă. Orzul, nici el, nu dă prea mari speranțe, iar grâul de abia acum răsare și nu este înfrățit. Am primit diverse informații de la colegi că grâul este înfrățit în special în Ardeal și în partea Banatului și a Crișanei”, a mai precizat fermierul. „O altă problemă este aceea a lipsei apei în sol. Deficitul acesta de apă trebuie să ne dea de gândit și să ne determine să găsim soluții, să pregătim instalațiile de irigat (cei care dețin astfel de aparatură), astfel încât să mai diminuăm din pagube, pentru că acestea vor apărea, cu siguranță. La noi, în partea Podișului Covurlui, întotdeauna acolo este o zonă cu secetă endemică și cantitățile de precipitații au fost foarte scăzute. Sperăm ca în zilele următoare să avem parte de precipitații. Însă, conform prognozelor pe care le-am primit, nu prea sunt speranțe”.

Născut la Mărăcineni în 1953, Petre Grigore a absolvit o facultate de specialitate la Bucureşti. Devenit inginer agronom, a fost repartizat la Galaţi. A lucrat ca şef de fermă la IAS Iveşti, iar la IAS Şendreni a ajuns director tehnic. A mai fost director la Agrogal, dar şi la Direcţia Agricolă. I s-a conferit, prin decret prezidenţial, Meritul Agricol în Grad de Cavaler, în anul 2007. A fondat SC Simongrig SRL şi activează acum doar în mediul de afaceri.

În calitate de administrator în cadrul unor firme care activează în sectorul horticol, dar și de persoană implicată activ în buna funcționare a Agromad Crops, Ion Olteanu, doctor în horticultură, absolvent al facultății de profil din cadrul USAMV București, vorbește cu pasiune de cultura grâului.

Chiar dacă nu figurează în scripte drept administrator al Agromad Crops SRL, partea agricolă a afacerilor sale, ci Ștefan Olteanu, cel mai probabil un membru al familiei, Ion Olteanu este creierul din spatele afacerii și vorbește despre grâul românesc cultivat în fermă ca un adevărat patriot. El recunoaște că genetica străină avansează fantastic de mul, dar și că nu renunță la Glosa, varietate de grâu autohton care încă generează producții bune, cu grad înalt al indicilor de panificație.

De șase ani de când face agricultură de performanță, Ion Olteanu nu s-a abătut prea mult de la structura de cultură asupra căreia a convenit de la bun început, ani ca 2018 fiind însă un impediment în calea profitabilizării și mai mari a exploatațiilor care compun Agromad Crops. Vorbim de cinci ferme situate în 62 de localități din Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Olt și Dâmbovița și care totalizează aproximativ 14.000 de hectare.

Anul trecut a fost unul de-a dreptul spectaculos în ceea ce privește prețul grâului. Acesta a urcat foarte puternic în timpul verii, în perioada recoltării și imediat după (în luna iulie, prețul a crescut cu mai bine de 100 lei/tonă). S-a ajuns astfel în acest sezon să avem unul dintre cele mai mari prețuri la grâu din ultimii ani, prețul grâului de panificație la bursa MATIF Paris fiind de 954 lei/tonă (în 15 ian 2019), iar prețul CPT Constanța oferit de către unii traderi în săptămâna publicării interviului fiind de 922 lei/tonă.

Ion Olteanu este acționar principal al unor societăți din domeniul horticol care, pe lângă businessurile din agricultură și din zootehnie (el gestionează inclusiv o fermă de îngrășare a porcilor de circa 20.000 de capete în sistem intensiv), generează anual cifre de afaceri de zeci de milioane de lei (Garden Center Grup SRL – 35,5 milioane lei în 2017, Eco Horticultura SRL – 3,4 milioane lei în 2017 ș.a.). Nu mai vorbim de Agromad Crops, companie care a înregistrat în 2017 un rulaj de 63,2 milioane de lei!

Despre ce a însemnat finele campaniei 2017-2018 pentru fermierul Ion Olteanu, dar și despre cum arată începutul actualului an agricol, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Cum credeți că vor ieși din iarnă fermierii din zona de sud a țării?

Ion Olteanu: Cei mai mulți dintre noi vom ieși șifonați din iarnă. Și asta, din cauza lipsei de apă. Au fost mai mult de 60 de zile fără căderi de precipitații. Situația în sine a generat o problemă majoră la cultura grâului cu care cred că nu m-am mai întâlnit până acum. Cu cine am mai vorbit și eu, cu colegi din Giurgiu, din Teleorman, din Gorj, din Dolj, din Tulcea, Constanța, în general din partea de sud a țării, toată lumea s-a confruntat cu aceeași problemă.

R.F.: Pe ce anume mizează agricultorul Ion Olteanu atunci când decide structura de cultură a unui an agricol?

I.O.: De șase ani de când practic agricultura, mizez pe culturile de toamnă în proporție de 80 la sută, mai exact, pe cereale și pe rapiță. Și, culmea, tocmai acestea două au de suferit în perioada actuală. Anul agricol precedent, am avut însămânțate cu rapiță un total de 6.000 ha; o decizie care s-a dovedit a fi neinspirată. 2018 a fost cel mai dezastruos an la rapiță, la nivel național și european. Și chiar dacă producțiile de rapiță la nivelul UE au fost mici, la fel au fost și prețurile.

R.F.: În toamna anului trecut, câte mii de hectare ați însămânțat cu grâu?

I.O.: Am semănat 5.000 de hectare, iar din acest total, răsărite putem contabiliza vreo 2.000 ha. La fel și la rapiță, doar vreo 2.700 de hectare sunt răsărite. Și vehiculez aceste cifre la grâu în condițiile în care am avut parte de șanse, pentru că sunt foarte mulți fermieri care nu au un bob de grâu sau de rapiță răsărite.

Zilele trecute, discutam cu colegii de la Agrinatura și am aflat că aceștia nu aveau nici măcar un hectar de rapiță răsărit. Și situația este aproape universal valabilă. Nici în Teleorman nu am auzit pe nimeni că ar avea un bob de rapiță răsărit. În Giurgiu, în partea de sud, la Dunăre, a plouat, ce-i drept, dar în rest, în nordul județului, sunt probleme.

R.F.: Din punctul de vedere al geneticii utilizate, la cultura grâului pentru ce anume ați optat?

I.O.: La grâu, mizez pe soiuri străine – EXOTIC, SOFRU, soiuri care mi-au dat până acum producții bune. Pentru a fi patriot, am ales să cultiv și grâu autohton – GLOSA; am mărit cantitatea de sămânță. Indicii de panificație la GLOSA sunt mai buni. Dacă reușești să faci un grâu foarte bun și reușești să-l și păstrezi, poți să iei un preț bun de la morari, de la cei din industria de panificație.

R.F.: Anul trecut, care a fost prețul mediu cu care ați comercializat producția de grâu obținută?

I.O.: În vara anului 2018, prețurile la vânzarea grâului au fost proaste. Vorbim în acest context de 0,6 – 0,65 lei pe kilogramul de grâu. Situația s-a reglat cumva spre iarnă, numai că majoritatea fermierilor vânduseră deja materia primă la un preț derizoriu, pentru a-și putea stinge creditele-furnizor.

R.F.: Să înțelegem că, datorită capacităților de stocare pe care le dețineți, ați reușit să obțineți un preț bun la grâu, la finele campaniei 2018?

I.O.: Avem silozuri, însă nu am reușit să păstrăm decât 3.000 de tone. În prezent, dispunem de o capacitate de stocare de 18.000 de tone. Din acest total, 10.000 de tone capacitate sunt sub forma silozurilor-standard tip celulă. Alte sisteme de silozuri-celulă totalizează 3.000 de tone, plus 5.000 de tone stocare tip hală.

R.F.: Secretul unui fermier de succes este să aibă capacități de stocare?

I.O.: Sunt multe secrete ale succesului în agricultură. În primul rând, una dintre rețete ar fi ca fermierul să aibă banii lui, să fie capitalizat, să nu apeleze la credite, în special la creditele-furnizor. Acolo, dobânzile la achiziția de îngrășăminte sunt de 0,8-0,9 la sută pe lună, ceea ce duce la un total al dobânzii de aproape nouă la sută pe ciclu.

R.F.: În cazul suprafețelor semănate, dar compromise, ați întors culturile? Ce anume ați însămânțat în loc?

I.O.: Ce-am avut de întors am întors, mai exact 1.400 de hectare de rapiță din 4.400 ha însămânțate. Din cele 3.000 ha rămase în picioare, 2.700 de hectare însămânțate cu rapiță arată la această oră foarte bine. Pe suprafața întoarsă am pus grâu, însă nici acesta nu a răsărit.

Și pentru că tot la grâu ne-am întors, preconizăm că producția la hectar va fi cu 1-1,5 tone mai mică decât potențialul.

R.F.: Vă rugăm să ne vorbiți puțin despre exploatația zootehnică de tip intensiv. Creșteți porci, corect?

I.O.: Suntem într-un parteneriat cu cineva. Creștem 20.000 de porci în sistem intensiv. Aceștia sunt îngrășați de la 25 kg la 100-110 kilograme. Încă nu ne facem furajul singuri. Este următorul pas pe care vrem să-l facem.

Sunt, de asemenea, 100 de porci pe care îi creștem în sistem aproape bio, pentru consum intern.

Autoritățile sanitare veterinare din Brăila au venit cu o altă veste proastă vineri, 24 august 2018, mai exact că a doua fermă ca mărime din Europa, SC TEBU Consult, unde sunt crescuți peste 130.000 de porci, ar fi suspectă că ar fi contaminată cu virusul pestei porcine africane (PPA).

„Avem suspiciune de pestă porcină africană la Tebu Consult Invest, a doua fermă ca mărime din Europa, unde sunt 135.000 - 140.000 de capete, în trei ferme. Am trimis în cursul dimineţii probele la laboratorul naţional de referinţă şi aşteptăm rezultatele. În judeţul Brăila, avem deja confirmat virusul în alte trei ferme de porci”, a declarat Gicu Drăgan, directorul DSVSA Brăila.

Exploatațiile unde a fost confirmat deja virusul PPA sunt Romsoci din Tichileşti, cu 35.000 de porci, unde vineri a venit confirmarea şi a început uciderea animalelor, SC I.I. Ene Larisa Violeta din Berteştii de Jos, care a avut 504 capete, toate ucise săptămâna trecută, şi SC Prichindesa Pig SRL din Victoria, cu 1.451 de capete, de asemenea, ucise.

Oficialul direcției a mărturisit că transmiterea virusului în fermele din Brăila s-ar fi putut face pe calea apei, pe Dunăre.

„Cred că îmbolnăvirea animalelor din aceste zone se datorează apei din Dunăre. Fermele se aprovizionează cu apă din Dunăre. Inclusiv ieri a fost un cadavru de porc pescuit la Plaja Lipovenească, între Brăila şi Galaţi. Sunt cetăţeni inconştienţi, din cauza acestor oameni care au aruncat cadavrele în Dunăre, se întâmplă ce se întâmplă în acest moment, în aceste ferme din judeţul Brăila. Am ucis peste 29.000 de capete, tocmai în ideea de a proteja aceste ferme. Ne-am concentrat pe uscat şi virusul a venit pe apă”, a adăugat Drăgan.

Conform spuselor reprezentantului Guvernului în județul Brăila, prefectul George Paladi, în judeţul Brăila există 34 de focare de pestă porcină africană, în 19 localităţi, inclusiv în municipiul Brăila, şi în trei ferme, până în prezent fiind uciși 29.726 de porci.

Până la această oră, reprezentanții companiei nu au emis niciun punct de vedere cu privire la situația apărută în cele trei exploatații de creștere a suinelor.

Noul spălător cu presiune STIHL este primul dintr-o serie de șase modele destinate utilizatorilor profesioniști, care au nevoie de putere mare de curățare.

Cu indicativul RE 232, spălătorul a fost conceput special pentru fermieri, companii de construcții sau administrații publice.

Utilajul poate lucra la o presiune de 145 de bari, furnizând peste 660 l/h, care trec printr-un filtru special conceput pentru a proteja pompa.

Cu un sistem de dozare reglabilă a detergentului și un furtun de înaltă presiune de 10 m, RE 232 devine opțiunea numărul 1 atunci când vorbim de sarcini de curățare dificile sau de solicitări extreme, în regim de utilizare zilnică.

Celelalte cinci echipamente de curățat profesionale din gama STIHL au presiuni de lucru care pot merge și până la 230 de bari, iar debitul poate ajunge până la 1.150 l/h.

Pe lângă spălătoarele din clasa profesională, producătorul german a mai dezvoltat game de utilaje mai mici, cum este cea compactă, destinată inclusiv uzului casnic.

Spălătoarele cu presiune devind echipamente din ce în ce mai întâlnite în gospodăriile românilor, mai ales odată cu dezvoltarea sectorului rezidențial.

Aceste utilaje încep să devină la fel de populare ca aspiratoarele sau mașinile de spălat, având în vedere că piața înregistrează creșteri consistente de până la 20% pe an.

Stația SRP 5 Haret de repompare a apei pentru irigații provenită din cei 5,7 kilometri recepționați ai Canalului Siret-Brăgan a fost inundată în 2006 cu 3,3 metri de apă și mâl, în condițiile în care aceasta nu a funcționat niciodată, în afară de unele probe realizate în 1998 și 2004, informează directorul filialei teritoriale ANIF Buzău-Moldova Sud, Adrian Dan Mocanu, într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului.

Prin intermediul investiției în reabilitarea SRP 5 Haret, una de circa un milion de lei plus TVA, Mocanu dă asigurări că OUAI-urile care pot accesa apa de pe un canal de 3,5 kilometri lungime au posibilitatea să asigure apa pentru norma de udare pentru circa 3.000 de hectare.

Potrivit datelor ANIF, canalul de aducțiune este dalat de-a lungul a 7,5 kilometri. În baza solicitării fermierilor, ANIF a reabilitat deocamdată 3,5 kilometri de canal, urmând ca, în primăvara anului viitor, să fie dată în folosință și diferența de 3,5 kilometri de canal, proiectată, neexecutată.

Adrian Dan Mocanu este membru PSD și consilier județean aflat la primul mandat. Alături de colegii de partid Elena Stoica și Adrian Atarcicov, Adrian Dan Mocanu s-a aflat pe listele de supleanți și a depus jurământul de consilier în urma intrării în parlament a foștilor consilieri Dragoș Bîrlădeanu, Nicușor Halici și Tudorița Boboc.

Dan Mocanu este director al ANIF (Agenția Națională de îmbunătățiri Funciare) Filiala Teritorială Buzău - Moldova Sud și membru în Comisia 1 – Prognoze, programe, buget-finanțe și patrimoniu din consiliul județean. Acesta mai face parte, în calitate de membru, în Consiliul de Administrație al Case Județene de Asigurări de Sănătate, funcție pe care o deține din 2011.

Staţia de repompare SRP 5 Haret este situată pe partea dreaptă a DN 2 (E85), pe direcţia Focşani - Adjud, şi asigură nivel de apă pentru două canale CD 4 şi CD7 prin preluarea apei direct din Canalul Siret - Bărăgan, fiind amplasată la km 5+200.

Revista Fermierului: Domnule director, vă rugăm să ne dați mai multe detalii despre dotarea tehnică a SRP 5 Haret, stație de repompare pe care am vizitat-o miercuri, 31 mai 2018, laolaltă cu delegația formată din premierul României, Viorica Dăncilă, și ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Adrian Dan Mocanu: SRP 5 Haret a fost reabilitată cu două agregate de pompare, fiecare dintre acestea însemnând o pompă orizontală 24 NDS și un motor de 800 de kilowați bobinat în bară. Stația alimentează în momentul de față un canal de distribuție, prin intermediul unei conducte de refulare de 1.600 mm pe o lungime de 1.800 de metri, (...) din care agricultorii, în funcție de necesități, vor prelua și vor distribui apa necesară către culturile agricole.

R.F.: Câți metri cubi pe oră sunt pot fi pompați de unitatea de la Haret?

A.D.M.: O singură pompă are o capacitate de 3.600 de metri cubi pe oră, noi putem pompa însă simultan cu două agregate de pompare. În principiu, la acest moment putem asigura apa necesară pentru irigarea a 3.000 de hectare, (...) sursa fiind Canalul Siret-Bărăgan. Tocmai de aceea vorbim de un moment istoric. Este o premieră în România, este o idee vechie cu care au cochetat și strămoșii noștri, chiar de dinainte de 1900, inclusiv Anghel Saligny după perioada 1912-1914. Vorbim de o completare a rețelei hidrografice din Bărăgan care este lipsită pe o suprafață mare de un curs de apă.

R.F.: Poate asigura SRP 5 Haret necesarul de apă pentru irigații în condiții de secetă?

A.D.M.: Toată această amenajare a fost proiectată înainte de 1989, mai exact prin decret prezidențial, în 1986. Complexul Pufești-Ruginești-Panciu a fost dezvoltat în paralel cu Canalul Siret-Bărăgan. În momentul în care investiția în Canalul Siret-Bărăgan a fost oprită, a fost sistată și investiția în amenajarea complexă pe plan de irigații. Vorbim de amenajare complexă, în condițiile în care erau prevăzute și amenajări de combatere a eroziunii solului și de desecare, chiar și regularizări de râu, tocmai în vederea protejării acestui sistem de irigații care este situat într-o zonă colinară.

R.F.: Cât este amenajat din Canalul Siret-Bărăgan până la SRP 5 Haret?

A.D.M.: Canalul Siret-Bărăgan este recepționat pe 5,7 kilometri. Noi suntem la kilometrul 5+200. Canalul Siret Bărăgan are priză în acumularea Călimănești, acumulare care am înțeles că aparține Hidroelectrica. Există un dop de capăt și un canal de evacuare în râul Siret.

R.F.: Agregatele sunt de producție româneasă?

A.D.M.: Absolut. Toate sunt produse la Aversa București. Ele nu au funcționat niciodată înainte de reabilitare. S-au făcut probe doar în 1998 și 2004. Această stație a fost inundată în 2006, complet, apă și mâl, cu un strat de 3,3 metri. Practic, motoarele și pompele, respectiv instalațiile electrice au stat sub apă. Astfel, instalația electrică a trebuie să fie schimbată toată. Transformatorul a fost reparat, inclusiv instalațiile hidromecanice, iar investițiile totale gravitează în jurul sumei de un milion de lei plus TVA.

R.F.: Care este suprafața deservită de SRP 5 Haret până la acest moment?

A.D.M.: Cu ceea ce am reabilitat în momentul de față, acel canal de 3,6 kilometri, practic 3.000 de hectare ar putea fi irigate în sensul în care cantitatea de apă poate să asigure norma de udare necesară.

Luni, 14 mai 2018, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) - Filiala Olt a pornit o staţie de repompare a apei pentru irigaţii ce deserveşte o suprafaţă de circa 10.000 de hectare de teren agricol în zona Piatra-Olt.

SRP 3+21 face parte din infrastructura principală de irigaţii din cadrul amenajării Bucşani – Cioroiu, transportă apă din râul Olt în canalele de irigaţii din care se pot alimenta utilizatorii de apă pentru irigaţii din zona Piatra-Olt și a fost reabilitată prin Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii.

Informațiile existente până la acest moment indică faptul că pentru anul în curs au fost încheiate contracte de irigare pentru aproximativ 70.000 de hectare, dar probabil că nu va fi irigată întreaga suprafaţă contractată, pentru că nici staţiile de repompare nu sunt modernizate şi nici fermierii nu deţin încă instalaţiile necesare pentru a uda o suprafaţă atât de mare.

Pentru a face posibilă irigarea unei suprafeţe din ce în ce mai mari, ANIF derulează investiţii în mai multe zone din judeţ, în infrastructura principală de irigaţii, iar fermierii din judeţ au încheiat contracte finanţate din fonduri europene în valoare de circa 12 milioane de euro pentru investiţii în infrastructură secundară şi instalaţii de irigat.

În acest moment, în judeţul Olt este irigată o suprafaţă de 1.600 de hectare din zona Drăgăneşti-Olt, unde se află o orezărie. În acest an, vor fi irigate culturi agricole şi la Corabia, Piatra-Olt, Stoeneşti, Rusăneşti, Strejeşti.

La ora actuală, toată documentația care trebuia reactualizată și refăcută pentru toate cele 40 de amenajări aferente etapei I esteîn curs de licitație, potrivit spuselor lui Valentin Apostol, consilierul ministrului Agriculturii, care a adăugat că primele lucrări ar putea să înceapă efectiv la data de 15 august, iar cel de-al doilea pachet de lucrări, la 30 octombrie.

În cadrul seminarului „Reabilitarea sistemului de irigații și oportunități de afaceri în România și Republica Moldova”, care a avut loc joi, 19 mai 2017, la București, Apostol a invitat firmele de proiectare din Israel și SUA, alături de cele din România, să participe la campania de proiectare și reabilitare a documentației.

„Participarea lor la această fază de proiectare și de refacere a documentației ar fi foarte importantă pentru derularea în ritm mai accelerat a acestei etape”, a precizat oficialul ministerului de resort.

Conform spuselor sale, în prezent, în actuala formă de dezvoltare a sistemului de irigații, sunt funcționale 850.000 ha, fără a fi luată în discuție reabilitarea.

„Până la ora actuală, contractele sunt pentru circa 400.000 ha. Eu sper că anul acesta se va apropia valoarea contractată până aproape de cele 800.000 ha”, a adăugat Apostol.

Cu ocazia evenimentului organizat de Ambasada Israelului în România, laolaltă cu cea a SUA și Ministerul Economiei și Industriilor, Valentin Apostol a mărturisit că autoritățile de la București sunt în discuții cu Uniunea Europeană în vederea extinderii suprafețelor care vor fi reabilitate pe fonduri europene la circa 1,8 milioane ha.

„Încercăm să începem aceste discuții cu Uniunea Europeană după data de 15 august 2017 și sperăm că odată cu extinderea suprafețelor, și solicitarea beneficiarilor pentru echipamentul de irigat pe care dumneavoastră îl puneți la dispoziție va fi din ce în ce mai mare”, s-a adresat Apostol celor prezenți la eveniment.

„Dumneavoastră trebuie să contactați consultanții”, le-a transmis Viorel Nica producătorilor de instalații performante de irigat

Invitat la eveniment în calitate de președinte al Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (LUAI), fermierul Viorel Nica, el însuși deținător a nu mai puțin de 12 echipamente performante destinate udării, le-a transmis importatorilor de instalații de irigat din SUA și Israel să ia legătura direct cu firmele de consultanță către care se îndreaptă potențialii beneficiari de fonduri FEADR.

Astfel, spune el, bazându-se pe cele mai noi informații din domeniu, consultanții pot recomanda producătorilor agricoli cele mai performante echipamente de irigații, cu consum minim de energie electrică.

„Pentru furnizorii de echipamente pentru irigații: dumneavoastră trebuie să contactați consultanții, pentru că fermierul și OUAI-ul merg la consultant pentru a accesa un proiect, consultantul să știe și să aibă aceste prospecte pe care dumneavoastră ni le înmânați astăzi nouă, ca fermierul sau conducerea executivă a OUAI-urilor să-și aleagă echipamentul cel mai bun și cel mai performant. Eu dețin în unitate 12 echipamente foarte performante tip pivoți și vă spun sincer că producția de porumb față de neirigat crește cu 10 tone pe hectar, producția de grâu cu peste trei tone la hectar, producția de rapiță peste două tone și sunt într-o zonă foarte secetoasă, în sud-estul României, în Bărăganul ialomițean. Dacă reușim să introducem în OUAI-urile noastre, în curțile fermierilor, pe terenurile fermierilor aceste echipamente de pompare și repompare a apelor cu un consum foarte mic de energie și cu un volum mare de apă, ne vom putea mândri cu acea plusvaloare”, a conchis Nica.

Cu ocazia lansării de către Guvernul României a programului de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, în valoare de un miliard de euro, Ambasada Statelor Unite ale Americii şi Ambasada Statului Israel au participat, împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România, la un seminar privind „Reabilitarea sistemului de irigaţii şi oportunităţi de afaceri în domeniul agricol din România”. Acest proiect reprezintă o recunoaştere a faptului că o infrastructură de irigaţii reabilitată va îmbunătăţi vieţile a milioane de români care lucrează în sectorul agricol din România.

Seminarul a informat companii de irigaţii americane şi israeliene despre oportunităţile de afaceri din România prin proiectele de reabilitare a infrastructurii principale și secundare de irigaţii. În cadrul acestui program, Guvernul României a alocat un miliard de euro pentru bugetul pe 2017-2020 al Ministerului Agriculturii pentru reabilitarea de stații de pompare de bază, stații de repompare, conducte de refulare, canale de aducțiune, canale de distribuție și construcții hidrotehnice pentru o suprafaţă de circa două milioane de hectare.

Mai mult, companiile au avut oportunitatea de a afla despre diferite proiecte şi posibilităţi de cooperare direct de la reprezentanţii Ministerului Agriculturii. La seminar, companii din Statele Unite şi Israel au prezentat tehnologie de ultimă oră care ar putea ajuta autorităţile române în eforturile de reabilitare a acestui important sector.

Începând cu anul 2018, se vor redeschide discuțiile cu privire la viabilitatea și eventuala continuare a lucrărilor la canalul Siret-Bărăgan, până atunci însă, a afirmat șeful PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, obiectivele majore sunt reabilitarea sistemului de irigații existent până la 1,98 milioane hectare, laolaltă cu livrarea gratuită a apei pe canalele magistrale.

Abia după îndeplinirea primului obiectiv din programul de guvernare PSD pe zona de irigații -  reabilitarea celor aproape două milioane de hectare din terenul agricol al României - discuția va continua, chiar dacă unele voci spun că sistemul Siret-Bărăgan ar fi „greu funcționabil”.

„Din punctul meu de vedere, noi avem două obiective majore: primul (...) este ca ceea ce avem acum să fie reabilitat și două milioane de hectare din terenul agricol al României să fie irigat, pentru a crește producția agricolă cu 30 - 50 la sută, ceea ce va însemna mai mulți bani pentru fermieri și un pas important pentru echilibrarea balanței. Al doilea obiectiv reprezintă extinderea sistemului de irigații.

Eu i-am cerut ministrului Agriculturii, atunci când lucram la programul de guvernare, și ulterior după ce s-a format guvernul, ca în acest an (n.r. - 2017) să nu se concentreze pe nimic altceva decât pe a duce la capăt toate procedurile pentru a atinge primul obiectiv. Anul viitor, împreună cu specialiștii, împreună cu finanțiștii, putem discuta despre extinderea sistemului de irigații.

Siret-Bărăgan este un sistem de irigații care poate fi foarte bun, dar de ce i-am spus ministrului să nu se concentreze anul acesta, pentru că sunt două abordări în ceea ce privește sistemul Siret-Bărăgan: unii spun că este profitabil și că este util, în timp ce alții spun că este greu funcționabil. Atunci, ca să nu stăm în acest an în aceste dispute, ne concentrăm pe ceea ce avem, să ducem la capăt, acest program de investiții, iar anul viitor discutăm despre el”, a afirmat Liviu Dragnea vineri, 12 mai 2017, la startul campaniei de irigat pentru anul 2017.

Același lider PSD a afirmat că obiectivele din programul de guvernare pe zona de irigații au un cost inițial de circa 90 de milioane de lei, prevăzut deja în bugetul ANIF. Conform calculelor pesediștilor, cele 800.000 ha care urmează să fie irigate în 2017 generează următoarele costuri: 140,6 lei mia de metri cubi de apă (adică 0,1406 lei metrul cub), la 800 mc de apă la hectar, duc la un cost de 89.984.000 lei (800.000X800X0,01406).

Până vineri, 12 mai 2017, MADR a contorizat cereri pentru livrarea de apă aferente unui total de 400.000 ha.

„Partea de irigații pentru noi a fost și rămâne strategică. Avem două obiective majore în acest domeniu, și anume reabilitarea sistemului de irigații până la 1,98 milioane hectare (...). Al doilea obiectiv strategic era să aducem apa pe canalele principale, gratuit, (...) până la SPP. Este un cost financiar de 90 de milioane de lei, care este prevăzut în bugetul ANIF, iar udătorii își iau de la stația sub presiune apa și nu au decât costurile obișnuite. (...) Sunt economii foarte mari – pe de-o parte costurile sunt mult mai mici pentru cei care vor să irige. Apa fiind gratuită, acum majoritatea udătorilor a început să scrie cereri pentru a iriga 400.000 de hectare. Oamenii încep să înțeleagă că sunt foarte multe avantaje. Crește foarte mult producția, la unele soiuri se dublează, iar la altele crește cu 50 la sută.

Ceea ce am vorbit cu ministrul Agriculturii, până să venim aici, se referă la suprafețele care nu sunt în aria de răspândire a acestor SPP-uri (n.r. - stații de punere sub presiune). Aceste stații au fost preluate de asociațiile de udători care au avut acces la programul european pe agricultură, și-au făcut instalațiile secundare pe teren, și-au luat instalații de irigat, dar sunt și suprafețe care au acces la aceste canale de irigații și ai căror proprietari nu sunt grupați în asociațiile de udători. Și aici sunt două căi prin care oamenii pot începe să aibă acces la aceste canale: pot folosi direct motopompe sau orice altă instalație pentru că, acum, apa fiind gratuită, nu mai au niciun fel de problemă și își pot duce exact pe suprafața lor de teren instalațiile de irigat. Pe de altă parte, în momentul în care încep să se organizeze în asociații de udători, iar, acolo unde se organizează, MADR și ANIF le vor realiza asemenea stații de punere sub presiune”, a afirmat Liviu Dragnea.

El a adăugat că încă sunt fermieri care nu cred că apa pe canalul magistral este gratuită, dar cei care au crezut au făcut deja cereri și așteaptă să ajungă apa la ei pe canal.

„Este pentru prima dată în istoria României când apa pe canalul magistral se aduce gratuit”, a continuat el.

Cu ocazia vizitei, Dragnea chiar l-a lăudat pe șeful MADR, căruia în ultima perioadă i-a trasat o serie de sarcini importante, demne de munca lui Sisif.

„Sunt vreo șase-șapte miniștri în Guvern care îmi plac foarte mult, dar este unul care îmi este foarte drag și este ministrul Agriculturii (n.r. - Petre Daea). Am venit să văd cum se implementează programul de guvernare în domeniul Agriculturii”, a conchis Liviu Dragnea.

Costurile fermierilor cu irigatul scad cu peste 60-70 la sută, în condițiile gratuității apei pe canalele magistrale

Într-o discuție dinaintea sosirii delegației, șeful ANIF, Florin Barbu, o persoană destul de emotivă, ținând cont de faptul că la sosirea lui Dragnea i-a tremurat vizibil vocea în fața camerelor și a șefului Camerei Deputaților, a afirmat că totalul cheltuielilor fermierilor cu irigatul scad cu mai bine de 60-70 de procente, în condițiile gratuității apei pe canalele magistrale.

El a vorbit și de modificarea și completarea Legii 138/2014, republicată, pentru modificarea și completarea OUG 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare, precum și pentru completarea Art. 10 din Legea 98/2016 privind achizițiile publice.

În prezent, aceasta a fost adoptată de Camera Deputaților, ca for decizional în data de 9 mai 2017, sub denumirea de Plx 173/2017, urmând să fie trimisă la promulgare.

Acest nou act normativ consfințește, pentru prima dată, oferirea de apă gratis fermierilor, la SPP-uri.

„Marți, în Camera Deputaților, for decizional, s-a aprobat legea prin care toți fermierii și alți fermieri care pot beneficia după aducțiunea principală de irigații, vor avea apă gratis la stațiile de punere sub presiune”, a afirmat Barbu.

El a adăugat că investiția din Călărași și Ialomița a totalizat șase milioane de lei, inclusiv TVA. Lungimea CA1 este de 4.450 de metri liniari, lucrările principale fiind de impermeabilizare și de refacere a capacității de transport. Potrivit directorului ANIF, în urma lucrărilor de modernizare pierderile sunt de doar aproximativ 15 la sută față de canalul CA2, care are pierderi de 60-70 la sută.

Prioritățile ANIF nu se opresc însă aici. Florin Barbu a mai vorbit de alte 40 de amenajări care vor fi reabilitate în perioada următoare.

„În momentul de față, sunt 40 de amenajări care sunt promovate de mine și de ANIF. Nouă dintre acestea vor intra în execuție în luna august, iar la celelalte 31 se vor termina studiile de proiectare. În 2018, vor intra pe C+M (construcții-montaj) și au termen de finalizare patru ani.

Împreună cu ISPIF, am realizat viabilitatea economică a amenajărilor de îmbunătățiri funciare din România, am ajuns la 1,8 milioane de hectare, amenajări care sunt cuprinse și în Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații”, a continuat Barbu.

De asemenea, în opinia sa, cele 90 de milioane de lei alocate anului 2017 nu ar trebui să fie considerate ajutor de stat, întrucât acestea sunt decontate pentru cheltuielile aferente infrastructurii principale de irigații, atât costurile cu reparațiile, cât și costurile cu apa, reprezentând obligativitatea noastră. Celelalte costuri le revin organizațiilor de udători, pentru culturile înființate pe amenajările secundare de irigații.

Nu în ultimul rând, oficialul ANIF a vorbit și de investițiile cu bani europeni în infrastructura secundară de irigații, singura eligibilă, de altfel, pentru a primi bani FEADR.

„În PNDR 2007-2013, au fost aplicate 138 de proiecte, cu o finanțare de 138 de milioane de euro (un milion de euro pe fiecare proiect), pe Măsura 4.3 din PNDR 2014-2020 au fost depuse 43 de proiecte finanțate, cu o valoare de 42,9 milioane de euro. Sunt la dispoziția organizațiilor de udători, pentru perioada 2017-2018, 385 de milioane de euro pentru refacerea capacității la infrastructura secundară de irigații”, a mai spus directorul ANIF.

În ceea ce privește sistemul Siret-Bărăgan, Barbu a fost foarte precaut și a declarat doar pentru Revista Fermierului că acesta ar deservi 400.000 ha, dar înainte trebuie constituită toată infrastructura secundară.

AFIR a publicat Ghidul consultativ pentru investiții în infrastructura de irigații

Tot vineri, 12 mai 2017, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice”, componenta pentru infrastructura de irigații finanțată prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020).

Versiunea consultativă a Ghidului solicitantului se aplică pentru teritoriul național și pentru zona ITI – Delta Dunării, au precizat cei de la AFIR în comunicatul de presă.

„Lansăm acum în consultare publică Ghidul solicitantului pentru investiții în infrastructura de irigații din nevoia de a primi din partea beneficiarilor un feedback real în ceea ce privește modul de implementare a acestei submăsuri. Suntem conștienți de rolul principal al Agenției, acela de a crea instrumente eficiente, din punctul de vedere al celor care implementează proiectele de investiții și care să răspundă în mod real nevoilor beneficiarilor”, a precizat Adrian-Ionuț CHESNOIU, directorul general al AFIR.

Sprijinul public pentru investițiile finanțate prin această submăsură este 100% nerambursabil și nu va depăși 1.000.000 euro/ proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune (SPP) sau 1.500.000 euro/ proiect pentru amenajarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de pompare și repompare (SPA – Stații de pompare a apei, SRP – Stații de repompare).

„Infrastructura de irigații reprezintă un sector vital pentru agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural, care are nevoie de investiții durabile și de o finanțare consistentă. Nu putem discuta despre o agricultură cu adevărat performantă fără a susține cu măsuri concrete dezvoltarea sistemului de irigații. Sprijinul financiar acordat prin submăsura 4.3 irigații va avea un efect pozitiv prin promovarea tehnologiilor noi, economisirea apei în agricultură, scăderea costurilor determinate de consumul apei și creșterea suprafețelor irigate”, a declarat directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu.

Ghidul solicitantului în versiune consultativă este publicat pe pagina de internet a AFIR – www.afir.info – la secțiunea Dezbatere publică. Toți cei interesați pot transmite observații și propuneri de modificare a Ghidului solicitantului pentru sM 4.3 – componenta Infrastructură de irigații pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., în termen de 10 zile de la data publicării pe site-ul AFIR (respectiv, 11 mai 2017).

Vizita de vineri a avut loc la Amenajarea de irigaţii Pietroiu-Ştefan cel Mare, iar delegația oficială condusă de Liviu Dragnea, însoțit de Petre Daea, ministrul de resort, a trecut în revistă nodul hidrotehnic NH I/II și canalul de aducţiune.

De asemenea, s-a mers la Staţia de Punere sub Presiune -SPP- OUAI Movila din judeţul Ialomiţa, reabilitată prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.