ajutor de stat - REVISTA FERMIERULUI

Vineri, 30 iunie 2023, s-a aprobat Hotărârea de Guvern prin care se prelungește valorificarea tomatelor și în perioada 1-15 iulie 2023, inclusiv, pentru cultivatorii înscriși în Programul „Tomata” de susținere a producției de roșii din spațiile protejate.

Actul normativ aprobat modifică și termenul limită până la care se pot depune documentele justificative la direcțiile agricole județene, respectiv până la data de 18 iulie 2023, inclusiv.

Inițial, producția obținută trebuia valorificată până la data de 30 iunie, însă din cauza temperaturilor fluctuante din primăvara anului 2023, reprezentanții cultivatorilor de legume au invocat întârzierea perioadei de fructificare a tomatelor și au transmis solicitări pentru prelungirea acestui termen.

Din informațiile comunicate de direcțiile pentru agricultură județene, reiese că, până la această dată, valorifică producția obținută circa 80% din numărul cultivatorilor înscriși în Programul „Tomata”.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

În vederea stimulării producției interne de bunuri alimentare, prin programul național multianual INVESTALIM se acordă susținere financiară pentru dezvoltarea și modernizarea industriei alimentare, în perioada 2023 – 2026. Schema de ajutor de stat a fost aprobată în ședința de Guvern din 30 iunie 2023. 

Programul INVESTALIM va fi derulat de către MADR, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), având un buget maxim, pentru perioada 2023 – 2026, de 2,9 miliarde lei, respectiv echivalentul a aproximativ 600 milioane de euro (148 milioane euro anual).

Prin acest program se vor acorda ajutoare de stat regionale pentru susținerea investițiilor în achiziționarea de active pentru înființarea de unităţi noi, extinderea capacităţii unei unităţi existente, diversificarea producţiei prin fabricarea unor produse noi.

Prin această schemă de ajutor de stat vor fi construite unități de procesare în următoarele domenii:

  • Prelucrarea și conservarea cărnii

  • Industria peștelui

  • Industria cartofilor

  • Domeniul sucurilor din fructe și legume

  • Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor

  • Fabricarea uleiurilor și grăsimilor

  • Fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor

  • Fabricarea produselor de morărit

  • Fabricarea pâinii

  • Fabricarea zahărului

  • Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă și a animalelor de companie

Investițiile realizate în cadrul INVESTALIM trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii principale:

  • Să aibă o valoare totală, fără TVA, de minimum 2.500.000 lei, respectiv echivalentul a aproximativ 500.000 euro;

  • Să demonstreze eficienţa economică şi viabilitatea pe toată durata implementării investiţiei şi încă 5 ani de la data finalizării acesteia;

  • Să îndeplinească indicatori cantitativi şi calitativi stabiliți;

  • Să genereze contribuţii la dezvoltarea regională, prin plata de taxe şi impozite la bugetul consolidat al statului şi la bugetele locale, pentru perioada implementării investiţiei şi încă 5 ani de la data finalizării acesteia;

  • Să genereze un efect multiplicator cuantificabil în economie prin atragerea altor investiții conexe şi dezvoltarea furnizorilor locali de produse şi servicii.

  • Întreprinderea are obligaţia de a menţine în stare de funcţionare investiţia iniţială realizată, pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la data finalizării acesteia.

Beneficiarii sunt operatori economici constituiți conform Legii nr. 31/1990. Aceștia trebuie să asigure o contribuție financiară de cel puțin 25% din costurile totale ale proiectului de investiții, din resurse proprii, sub o formă care să nu facă obiectul niciunui alt ajutor public.

Pentru asigurarea contribuției proprii, beneficiarii pot contracta finanțări de la instituții de credit. Aceste finanțări se acordă cu respectarea normelor interne proprii ale instituțiilor de credit, în baza unui contract de credit, și sunt garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA.

Cuantumul ajutoarelor de stat acordate prin Programul INVESTALIM se stabilește cu respectarea condițiilor prevăzute de HG 311/2022 privind intensitatea maximă a ajutorului de stat regional în perioada 2022 – 2027, pentru investiţiile iniţiale.

În cadrul Programului, AFIR emite acorduri de finanțare pana la data de 31 decembrie 2026, iar plățile se efectuează pana la 31 decembrie 2031. 

 

Condiții de eligibilitate pentru beneficiarii Programului INVESTALIM

 

a) Să realizeze o investiţie în România, în unul dintre sectoarele industriei alimentare;

b) Să nu se încadreze în categoria „întreprinderilor în dificultate” definite conform art. 2 alin. (18) din Regulament;

c) Să nu se afle în procedură de executare silită, insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operaţională, lichidare sau suspendare temporară a activităţii;

d) Să nu facă obiectul unor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau în cazul în care asemenea decizii au fost emise acestea au fost executate, conform prevederilor legale în vigoare;

e) Să nu fi efectuat o relocare către unitatea în care urmează să aibă loc investiţia iniţială pentru care se solicită ajutorul în ultimii doi ani anteriori înregistrării cererii de acord pentru finanţare şi, la momentul înregistrării cererii, oferă un angajament că nu vor face acest lucru pentru o perioadă de până la doi ani după finalizarea investiţiei iniţiale pentru care se solicită ajutorul;

f) Să nu înregistreze obligaţii fiscale restante şi alte creanţe bugetare administrate de organul fiscal central, definit potrivit art.1 pct. 31 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

g) Să aibă rentabilitatea cifrei de afaceri mai mare decât zero în unul din ultimele trei exerciţii financiare încheiate;

h) Să aibă capitalurile proprii pozitive în ultimul exerciţiu financiar încheiat.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

România, Bulgaria, Ungaria, Polonia și Slovacia au primit vot pozitiv din partea statelor membre pentru granturi în valoare totală de 100 milioane de euro pentru compensarea pierderilor economice cauzate de importurile de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina, în cadrul Comitetului pentru organizarea comună de piață.

Plecând de la primul pachet în valoare de 56 milioane euro aprobat în 3 aprilie a.c., Comisia Europeană propune aprobarea celei de-a doua tranșe în valoare de o sută de milioane euro pentru cele cinci state membre afectate de importurile de cereale. În plus, CE a adoptat un nou regulament privind măsurile autonome cu valabilitate 15 septembrie 2023, care prevede interzicerea importurilor pentru principalele produse alimentare.

Astfel, României îi revine suma de 29.730.000 euro, în timp ce restul statelor vor primi: 9.770.000 euro - Bulgaria; 15.930.000 euro - Ungaria; 39.330.000 euro - Polonia; 5.240.000 euro - Slovacia.

Regulamentul oferă posibilitatea celor cinci țări să adauge granturi suplimentare în procent de până la 200%, cu condiția ca plățile să nu distorsioneze piața sau să producă supra-compensații, iar plățile să fie realizate până la 31 decembrie 2023.

Totodată, Comisia Europeană a precizat că pachetul de sprijin financiar țintește compensarea parțială a celor mai afectați fermieri de importurile de cereale din Ucraina pentru cele cinci state membre vecine conflictului. Cheia de alocare a avut în vedere nivelul plăților directe, nivelul comerțului cu cereale și fluctuațiile aferente.

Până la cel târziu 30 septembrie 2023, cele cinci țări vor notifica CE cu privire la:

  • Descrierea măsurilor care trebuie luate;

  • Criteriile utilizate pentru a determina metodele de calcul al ajutorului și justificarea repartizării ajutorului între fermieri;

  • Impactul preconizat al măsurilor în vederea compensării fermierilor pentru pierderile economice cauzate de importurile de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina;

  • Acțiunile întreprinse pentru atingerea impactului preconizat al măsurilor;

  • Acțiunile întreprinse pentru evitarea denaturării concurenței și a supra compensării;

  • Prognoza pentru plățile cheltuielilor Uniunii defalcate pe lună până la 31 decembrie 2023;

  • Nivelul sprijinului suplimentar acordat în temeiul articolului 2 alineatul (2);

  • Acțiunile întreprinse pentru a controla eligibilitatea fermierilor și pentru a proteja interesele financiare ale UE.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că face plățile aferente măsurii de sprijin care se acordă producătorilor agricoli din sectorul cereale, în conformitate cu prevederile HG nr. 352/2023.

Suma autorizată la plată este de 99.233.407,06 lei (20.099.940,82 euro) pentru un număr de 7.577 de beneficiari și se asigură astfel: 49.616.610,77 lei (10.049.951,75 euro) din finanţare externă nerambursabilă prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA); 49.616.796,29 lei (10.049.989,07 euro) de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2023.

Obiectivul acestei scheme de susținere financiară îl reprezintă asigurarea unui grant financiar acordat pentru compensarea cheltuielilor angajate de producătorii agricoli din sectorul cereale pentru depozitarea în spaţii proprii sau depozitarea în custodie la terţi a cantităţilor de grâu obţinute din producţia proprie a anului 2022 şi înregistrate în aceste spaţii la data de 1 februarie 2023.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Guvernul a aprobat schema de ajutor de stat ce are ca scop acoperirea costurilor administrative pentru întocmirea și menținerea registrului genealogic, precum și a costurilor aferente testelor pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului.

Cuatnumul maxim al schemei de ajutor de stat pentru perioada 2023-2027 este de 561.571.180 lei, din care 173.901.190 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, respectiv 387.669.990 lei pentru speciile ovine şi caprine.

Valoarea ajutorului de stat, acordat pe cap de animal/an, pentru întocmirea şi menţinerea registrelor genealogice este de maximum:

  • 60 lei pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline şi ecvine;

  • 35 lei pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine;

  • 100 lei pentru porcine.

Pentru testele efectuate de terţi sau în numele unor terţi pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului, suma acordată pe cap de animal/an este de maximum:

  • 140 lei, în cazul testării performanţelor producţiei de lapte, şi 60 lei - în cazul testării performanțelor producţiei de carne, pentru rasele de animale din speciile taurine şi bubaline;

  • 35 lei, în cazul testării performanţelor producţiei de lapte, 35 lei - în cazul testării performanțelor producţiei de carne, 30 lei - în cazul testării performanțelor producţiei de lână, pentru rasele cu lână fină, şi 36 lei - în cazul testării performanțelor producţiei de pielicele, pentru rasele de animale din speciile ovine şi caprine.

Suma alocată ajutorului de stat pentru perioada 1 iulie - 31 decembrie 2023 este de maximum 39.000.000  lei credite de angajament, din care 16.926.000 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine şi 22.074.000 lei pentru speciile ovine şi caprine, respectiv 24.000.000 lei credite bugetate, din care 10.416.000 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine și 13.584.000 lei pentru speciile ovine şi caprine.

Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor menționate anterior este:

  • de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrelor genealogice;

  • de până la 70 % din costurile aferente testelor efectuate de terţi sau în numele unor terţi pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic a efectivelor de animale.

Ajutoarele de stat  sunt furnizate sub formă de servicii subvenţionate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv, întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei de produse agricole.

Cererile inițiale anuale de solicitare a ajutoarelor de stat completate de către solicitanţi, avizate de către ANZ, se depun în perioada 1-15 decembrie a anului precedent celui pentru care se solicită ajutorul de stat la centrele judeţene ale APIA, respectiv al municipiului Bucureşti pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului.

Prin excepţie, pentru anul 2023, cererile iniţiale de solicitare a ajutoarelor de stat, aferente serviciilor realizate în perioada iulie-decembrie 2023, completate de către solicitanți și avizate de către ANZ, se depun în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și 31 iulie 2023, inclusiv.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Uniunea „Salvăm Țăranul Român” solicită prelungirea termenului limită de recoltare a tomatelor până la data de 31 iulie 2023, inclusiv, pentru cultivatorii înscriși în programul de susținere a producției de roșii din spațiile protejate. De asemenea, producătorii din sectorul horticol mai cer Ministerului Agriculturii înființarea unei direcții de horticultură în cadrul MADR, direcție necesară pentru a dezvolta programe și politici adecvate sectorului.

„În urma analizei situației cultivatorilor de tomate înscriși în Programul de susținere a producției de tomate în spații protejate, de către Departamentul de Horticultură al Uniunii Salvăm Țăranul Român, pe baza informațiilor venite de la membrii noștri din țară, de la fermierii înscriși în program și chiar de la autorități locale, s-a ajuns la concluzia că foarte mulți fermieri înscriși în program riscă să nu îndeplinească cerința impusă în program de a comercializa cantitatea minimă cerută pentru a fi eligibili (3.000 kg/1.000mp) din cauză că temperaturile diurne, dar mai ales cele nocturne din luna februarie până la jumătatea lunii iunie s-au aflat cu mult sub media normală pentru această perioadă, lucru confirmat de ANM prin caracterizările lunare emise. Temperaturile au avut valori de la 10 grade până la 2 grade. Au fost și două perioade de minimum 5 zile când temperaturile nocturne în lunile aprilie și mai au coborât până la minus 10 grade Celsius. Totodată, au fost perioade foarte mari de timp cu nebulozitate atmosferică, peste 75%, în perioada februarie – iunie. Toate acestea au avut ca efect dezvoltarea mult mai înceată a plantelor, avortarea florilor, creșterea dezechilibrată, apariția bolilor de tip mană, făinare și putregaiuri și bineînțeles deprecierea cantitativă și calitativă a tomatelor, ducând la recoltarea întârziată a fructelor. Conform ANM am avut cele mai scăzute temperaturi din ultimii 50 ani, fiind emise și avertizări meteo în acest sens”, arată Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) din județul Olt.

Reprezentantul producătorilor punctează că programul se adresează tuturor cultivatorilor de tomate în spații protejate din țară, cu sau fără sisteme de încălzire. Potrivit lui Ion Păunel, doar 1% din producătorii înscriși în program au sisteme de încălzire în sere și solarii. „Se știe faptul că timpurietatea unei plante este dată de suma gradelor de căldură acumulate pe o perioadă determinată de timp, deci în cazul nostru perioada de recoltare a fost decalată cu cel puțin 20-30 zile. De aceea solicităm Ministerului Agriculturii și Guvernului României prelungirea termenului de recoltare până la 31 iulie 2023. Și, desigur, pentru a stimula producția de tomate și a nu dezechilibra piața în lipsa acestora în perioadele în care în România se poate produce în mod tradițional fără a mai crea blocaje sau supraproducții. Totodată, siguranța și securitatea alimentară trebuie să primeze, iar fermierii să nu fie constrânși să aplice tratamente și tehnologii neadecvate pentru maturare”, a conchis Ion Păunel, președintele SPA Olt.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Restricțiile privind importurile de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea-soarelui din Ucraina au fost prelugite de Comisia Europeană până la data de 15 septembrie 2023. Cinci țări, România, Polonia, Slovacia, Bulgaria și Ungaria, interzic importul cerealelor ucrainene, permițând doar tranzitul către alte state. Potrivit lui Achim Irimescu, ministru plenipotențiar în cadrul Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană, CE va aproba, pe 12 iunie 2023, despăgubiri de o sută de milioane de euro din rezerva de criză, pentru fermierii din cele cinci state membre UE. România va primi aproape 30 milioane de euro.

Ministrul plenipotențiar în cadrul Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană, Achim Irimescu, a menționat că fondurile destinate fermierilor români pentru compensarea pierderilor generate de importurile ieftine din Ucraina se vor dovedi insuficiente. „Ministerul Agriculturii a evaluat pierderile României la trei miliarde de euro, în timp ce Comisia Europeană le-a evaluat la două miliarde. Trebuie să se știe că, la nicio criză, niciodată, din bani europeni nu se compensează sută la sută producătorul. Acum, Comisia vine cu o compensare de o sută de milioane de euro, din care României urmează să-i revină circa 30 de milioane de euro, sumă pe care statul român o poate tripla din bugetul național, dacă are bani”, a precizat Achim Irimescu.

achim irimescu decembrie 2015 9

Conform oficialului, există interes mare la nivel european pentru cerealele din Ucraina, fiind țări care se bucură de prețurile mici ale produselor ucrainene. Achim Irimescu a dat exemplu Spania, a cărei zootehnie are nevoie an de an de două milioane de tone de porumb din import. La fel, Portugalia importă un milion de tone de porumb. Și Italia este o mare importatoare, iar Olanda importă vreo 3,5 milioane de tone de porumb din Ucraina. „Pentru aceste țări a fost bine că au venit cereale ieftine din Ucraina”, a punctat Achim Irimescu. El a adăugat că cele cinci state membre UE în care se interzice importul de cereale ucrainene au solicitat prelungirea restricțiilor cu un an sau măcar până la finalul lui 2023. Însă, decizia Bruxellesului rămâne interzicerea importurilor de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea-soarelui din Ucraina până la 15 septembrie 2023 și, în funcție de situație, există posibilitatea unei noi prelungiri a restricțiilor.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print!!!

Publicat în Știri

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că face plata aferentă ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură, pentru cantitățile de motorină utilizate în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2023 (trimestrul I/2023).

Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare care urmează a fi plătită este de 89.515.233,00 lei pentru un număr de 10.729 beneficiari, cu cantitățile de motorină determinate cu acciza redusă de 58.540.501,001 litri.

Cantitățile de motorină pentru trimestrul I din 2023 care beneficiază de ajutor de stat se regăsesc în tabelul de mai jos.

motorina apia

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Noua Politică Agricolă Comună pare că dă bătăi de cap producătorilor agricoli români, așa cum se întâmplă, în fapt, de fiecare dată când Europa vine cu noi reguli și măsuri. Ideile din Planul Național Strategic (PNS) 2023-2027, spun fermierii, sunt bune, dar nu sunt aplicabile azi pentru ce avem noi în economie şi în agricultura românească.

Se vede că niciodată România nu e pregătită pentru noile politici europene, cu toate că înainte ca legislația să intre în vigoare este prezentată, dezbătută, este făcută cunoscută celor cărora li se adresează. Și totuși, românii sunt nepregătiți, de fiecare dată. Undeva este o ruptură, un scurtcircuit.

Să fie comunicarea autorităților cu producătorii deficitară? Posibil, dacă ne uităm la „Caravana Cunoașterii”, cu care ministrul Petre Daea se plimbă prin toată țara ca să explice PNS-ul și care pare a fi doar un exercițiu de imagine pentru cel care are în mâini frâiele Ministerului Agriculturii, având în vedere că participanții pleacă de la aceste întâlniri la fel de nelămuriți cum au venit. Pe de altă parte, e treaba unui ministru să le descâlcească producătorilor regulamentele europene, ministerele având destui specialiști care, tehnic, știu mai bine cu ce și cum se mănâncă lucrurile astea?

Există dialog între autorități și organizațiile profesionale. Adevărat. Dar dialogul chiar e real ori tot un exercițiu de imagine? Să ne reamintim negocierile pentru PNS, fermierii cunoșteau o variantă trimisă la Bruxelles, iar când Planul a fost aprobat, au văzut o cu totul altă variantă. Și nu e un exemplu unic.

Organizațiile profesionale transmit mai departe membrilor informații, informări, le arată și le explică ce se discută și ce se negociază la București și la Bruxelles. Aici intervine cea mai mare problemă a agriculturii românești. Avem multe asociații, federații, ligi de producători agricoli, cooperative și prea puțini membri în aceste organizații. Presupun că majoritatea celor care se ocupă cu agricultura nu face parte din vreo asociere, din păcate. Și, tot din păcate, majoritatea nu citește, nu ascultă radio și nu se uită la tv. Nu poți să spui că nu ești pregătit când ai avut la dispoziție o mulțime de surse de informare. Cred că toată mass-media, presa agricolă în special, a transmis informații despre ce se întâmplă la Bruxelles, despre noile măsuri ale PAC, le-a explicat împreună cu specialiștii și fermierii. Însă fractura există și nu facem nimic pentru a o corecta. De ce? Pentru că, la români, „merge și așa”.  

A început campania de primăvară și s-ar putea „să nu mai meargă și așa”. Mă refer la eco-schema „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil”, care, dacă sunt îndeplinite anumite condiții, prevede niște subvenții pentru fermieri. Însă ei, fermierii, spun că sunt nepregătiți pentru măsurile din această eco-schemă. Trebuie să cultive pe o pondere minimă din totalul terenului arabil declarat culturi leguminoase bogate în proteină vegetală, fixatoare de azot, care se pot recolta, precum: soia, mazăre de consum/furajeră, măzăriche, sparcetă, trifoi, facelia, fasole, fasoliță, ghizdei, năut, lupin, linte, bob, lucernă, arahide, amestecuri de leguminoase și graminee perene. Ponderea minimă este de 10% în anul 2023 și de 5% începând cu 2024.

Am vorbit cu agricultori care au înfiinţat în toamnă 95% din culturi, au pus grâul, orzul, rapiţa şi au cam terminat 95% din suprafeţe, unii dintre ei. Acum, în primăvară, de unde să mai scoată 10% pentru leguminoase?

O altă problemă e sămânța. Există pe piață atâta sămânță de leguminoase? Să zicem că este sămânță, că este teren suficient, ce face fermierul cu recolta? Unde o vinde? Că la noi nu e desfacere pentru astfel de culturi.

Soluțiile. Nu prea sunt. Mi-au zis unii fermieri că probabil vor renunța la acea subvenție și vor continua anul acesta cu structura pe care și-au stabilit-o la începutul anului agricol 2022-2023. Alții așteaptă derogări. Și uite cum, din derogare în derogare, „merge și așa”, nepregătiți.

Câți vor rezista, oare? Deja, lupta pentru supravieţuire a fermierilor români este destul de dificilă. Seceta, prețurile tot mai mari la input-uri și tot mai mici la producția agricolă, „tranzitul” cerealelor din Ucraina pun sub semnul întrebării afacerile agricole. Vor urma câțiva ani în care fermierii nu-şi vor pune problema de profit, ci mai degrabă de a trece anul şi a o lua de la capăt.

 

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – martie 2023
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Editorial

Săptămâna trecută, pe 4 mai 2023, a fost adoptată o Hotărâre prin care se aprobă, pentru anul în curs, schema „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de cartof de consum”.

Suma totală alocată este de 14.800.000 lei, reprezentând echivalentul a maximum 2.960.000 euro, iar cuantumul per beneficiar este de 200 euro/ha. Pentru a obține sprijinul financiar, cultivatorii de cartofi trebuie să obțină o producție minimă de 15 tone/ha, din care să comercializeze cel puțin 6 tone/ha până la data de 17 noiembrie.

Cererea de înscriere în program trebuie depusă începând cu data intrării în vigoare a actului normativ și până cel târziu la data de 19 mai, inclusiv.

Valorificarea producției se va face până cel târziu la data de 17 noiembrie, inclusiv, iar depunerea documentelor justificative se va realiza până la 20 noiembrie, inclusiv. Ulterior, Direcțiile Agricole Județene transmit situația centralizatoare la MADR până la data de 5 decembrie, inclusiv.

Pentru a putea beneficia de sprijin financiar, producătorii agricoli trebuie să respecte următoarele condiții de eligibilitate:

  • Să utilizeze o suprafață cultivată cu cartof de consum de minimum 0,3 ha inclusiv;

  • Să obțină o producție de minimum 15 tone/ha de pe suprafața înscrisă în program, din care să comercializeze cel puțin 6 tone/ha până la data de 17 noiembrie a anului de cerere;

  • Să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu cartof de consum, în anul 2023;

  • Să facă dovada producției minime realizate prin documente justificative, în funcție de forma de organizare, respectiv: copia rapoartelor fiscale de închidere zilnică / factura / fila/filele din carnetul de comercializare.

Beneficiarii pot fi din următoarele categorii:

  • Producători agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător, valabil până la 31 decembrie 2023;

  • Producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008;

  • Producători agricoli societăți agricole, constituite potrivit prevederilor Legii nr. 36/1991;

  • Producători agricoli persoane juridice.

Pentru înscrierea în Program se va depune o cerere însoțită de următoarele documente:

  • Copie a B.I./C.I. solicitant sau al/a reprezentantului legal, dacă cererea este depusă prin reprezentant legal/împuternicit;

  • Copie a atestatului de producător valabil până la 31 decembrie 2023;

  • Împuternicire/procură notarială și o copie a B.I./C.I a unui reprezentant, după caz;

  • Copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea;

  • Dovadă cont activ bancă/trezorerie;

  • Adeverința, în original, din Registrul agricol conform înscrisurilor aferente anului 2023, care atestă suprafața de teren cultivată cu cartof de consum utilizată de solicitant în baza oricărui act juridic care conferă dreptul de folosință asupra terenului în cauză;

  • Declarații pe propria răspundere.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

newsletter rf

Publicitate

Nuseed Launch MPU RO 300x250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Corteva

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista