Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) a transmis poziția sa privind implicațiile strategice majore ale propunerilor Comisiei Europene referitoare la reformarea arhitecturii bugetare a Uniunii Europene post-2027. Documentul a fost adresat prim-ministrului României, precum și miniștrilor Agriculturii, Investițiilor și Proiectelor Europene și Finanțelor, având în vedere relevanța directă a acestor portofolii în procesul decizional european și în conturarea poziției naționale.

În pregătirea bugetului multianual 2028–2034, Comisia Europeană conturează o viziune axată pe creșterea agilității Uniunii în fața crizelor și pe maximizarea eficienței utilizării fondurilor comune.

Principala propunere vizează integrarea marilor politici europene – inclusiv Politica Agricolă Comună (PAC), politica de coeziune, fondurile pentru climă, pescuit și dezvoltare regională – într-un fond unic, prealocat național și gestionat direct de statele membre. Această abordare presupune ca guvernele naționale să elaboreze strategii proprii și să decidă modul de alocare a fondurilor, în limitele unor condiții europene generale. La nivel central, Comisia ar păstra doar un fond dedicat competitivității și inovării și capacitatea de a stabili și verifica respectarea standardelor europene prin condiționarea accesului la finanțare.

Pentru PAC, implicațiile sunt semnificative:

• În unul dintre scenarii, întregul buget PAC – atât plățile directe (pilonul I), cât și dezvoltarea rurală (pilonul II) – ar fi integrat în planurile naționale de investiții și reforme.

• Se propune menținerea individualizată a bugetului PAC în cadrul fondului comun, dar cu o flexibilitate sporită în alocare, în funcție de prioritățile fiecărui stat membru.

• Eco-schemele ar putea fi transferate către pilonul II și considerate cofinanțate, ceea ce riscă să genereze tratament inegal între state, în funcție de capacitatea lor bugetară. Există temeri justificate că această flexibilitate ar putea masca reduceri reale ale bugetului PAC, prin transferul poverii financiare asupra statelor membre.

• Există riscul modificării arhitecturii în doi piloni a PAC și al pierderii coerenței unei politici comune, în favoarea unor abordări fragmentate, adaptate intereselor naționale.

„Criticii acestor propuneri – inclusiv comisarul pentru agricultură Christophe Hansen, miniștrii agriculturii din mai multe state membre și principalele organizații de fermieri – avertizează că astfel de reforme ar submina suveranitatea alimentară europeană, ar diminua vizibilitatea și forța politică a PAC, în ciuda importanței sale strategice pentru tranziția verde și securitatea alimentară. Deși menținerea separată a PAC și a politicii de coeziune rămâne oficial o opțiune, presiunile bugetare post-COVID și noile priorități europene cresc probabilitatea unei reforme structurale semnificative”, transmite Forumul APPR.

Având în vedere cele de mai sus, FAPPR solicită autorităților din România sprijinul instituțional în vederea susținerii la nivel european a următoarelor principii fundamentale:

1. Menținerea PAC ca politică europeană comună, cu buget dedicat și reguli clare, care să asigure tratament echitabil între state și fermieri.

2. Finanțare adecvată a sectorului, pe măsura ambițiilor privind rolul strategic al agriculturii în UE (cel puțin menținerea la nivelul din perioada de programare curentă, ajustat cu rata inflației).

3. Păstrarea arhitecturii în doi piloni, ca model echilibrat și funcțional care a susținut modernizarea și stabilizarea agriculturii europene.

4. Opoziția față de flexibilizări excesive sau transferuri de fonduri care pot afecta coerența, echitatea și eficiența PAC.

5. Garantarea unui cadru bugetar clar și predictibil pentru fermieri, adaptat realităților climatice și obiectivelor strategice europene.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Clubul Fermierilor Români a transmis Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale o serie de propuneri concrete pentru modificarea Regulamentelor (UE) 2021/2115 și 2021/2116, în contextul dezbaterilor europene actuale privind simplificarea și eficientizarea Politicii Agricole Comune (PAC).

Scrisoarea adresată ministrului Florin Barbu evidențiază nevoia unei abordări mai echilibrate și mai flexibile, care să țină cont de specificul național, volatilitatea piețelor și efectele tot mai vizibile ale schimbărilor climatice asupra fermierilor din țara noastră.

Printre principalele propuneri se numără:

• Actualizarea suprafeței de referință pentru calculul plăților directe la 9,87 milioane ha, în conformitate cu datele din anul agricol 2024 privind suprafața agricolă eligibilă, precum și o actualizare periodică ulterioară;

• Continuarea convergenței externe a plăților directe, pentru a reduce inechitățile între statele membre;

• Creșterea avansului din subvenții la 90% din suma totală, acordat încă din toamna anului de cerere;

• Creșterea bugetului PAC și consolidarea Rezervei de Criză, în condițiile în care sumele actuale sunt considerate insuficiente în fața noilor provocări;

• Introducerea unui mecanism de gestionare a riscurilor climatice și economice, adaptat fiecărui stat membru;

• Sprijinirea infrastructurii de îmbunătățiri funciare, cu accent pe irigații și desecare-drenaj;

• Simplificarea și debirocratizarea PAC, prin recunoașterea practicilor agricole deja existente, fără impunerea unor noi condiții administrative;

• Susținerea fermierilor din țările vecine Ucrainei, în contextul extinderii UE și a presiunii concurențiale generate de aceasta.

„Într-un context agricol marcat de crize suprapuse, modificările propuse Regulamentelor Europene trebuie să reflecte realitățile din fermele românești. Antreprenorii din acest sector economic au nevoie de stabilitate, predictibilitate și sprijin real pentru a putea face față provocărilor și crizelor actuale, tranziției către o agricultură sustenabilă, rezilientă și competitivă”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

În rândurile de mai jos redăm integral scrisoarea adresată ministrului Agriculturii de către Clubul Fermierilor.

Clubul Fermierilor Români, în calitatea sa de reprezentant al intereselor antreprenorilor din sectorul agricol susține adoptarea soluțiilor inovatoare imediate într-un context socioeconomic delicat, precum și implicarea activă în dezvoltarea comunităților rurale în scopul creșterii rezilienței sectorului și asigurarea securității și siguranței alimentare la nivel național. În acest sens, vă transmitem opinia noastră referitoare la propunerile Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) 2021/2115 în ceea ce privește sistemul de condiționalitate, tipurile de intervenții sub formă de plăți directe, tipurile de intervenții în anumite sectoare, dezvoltarea rurală și rapoartele anuale privind performanța și a Regulamentului (UE) 2021/2116 în ceea ce privește guvernanța datelor și a interoperabilității, suspendările plăților în legătură cu verificarea anuală a performanței și controalele și sancțiunile.

În urma consultărilor cu membrii noștri asupra propunerii Comisiei Europene de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/2115 și 2021/2116, vă înaintăm următoarele propuneri și observații:

1. Utilizarea fondurilor PAC doar pentru fermierii europeni. Este dificil de explicat fermierilor noștri de ce Comisia Europeană declară că nu există bani europeni pentru a-i compensa, având în vedere faptul că în ultima perioadă au fost direcționate peste 400 de milioane de euro din cadrul PAC către fermieri din țări terțe (Ucraina).

Propunerea de regulament subliniază că sprijinul PAC are ca obiectiv menținerea veniturilor fermierilor europeni și consolidarea competitivității agriculturii din UE, în contextul unor provocări economice, climatice și geopolitice fără precedent. Comunicarea „O Europă mai simplă și mai rapidă” și „Viziunea pentru agricultură și sectorul alimentar” accentuează nevoia de a folosi resursele PAC pentru a răspunde cât mai eficient acestor provocări în beneficiul cetățenilor și al fermierilor Uniunii. Direcționarea resurselor PAC către fermieri din țări terțe, fără mecanisme compensatorii adecvate pentru pierderile suferite de fermierii europeni, nu este aliniată cu principiile proporționalității, subsidiarității și coerenței menționate în temeiul regulamentelor 2021/2115 și 2021/2116.

2. Creșterea rezervei agricole de criză din marjele bugetare, rezerva fiind total insuficientă. În ultima perioadă, fermierii români au beneficiat de doar aprox. 3 euro/ha, o valoare mult prea mică față de pierderile înregistrate din cauza unor crize externe agriculturii.

Propunerea Comisiei recunoaște că rezerva pentru agricultură a fost utilizată în mod disproporționat pentru a face față dezastrelor naturale și fenomenelor climatice nefavorabile, în detrimentul obiectivului său principal – acela de a interveni în cazul perturbărilor pieței (art. 16 din Regulamentul 2021/2116). Documentul propune clarificarea utilizării acestei rezerve și introducerea unor noi instrumente de sprijin în situații de criză (art. 41a și 78a din Regulamentul 2021/2115). Cu toate acestea, menținerea plafonului financiar existent nu răspunde realităților din teren și frecvenței tot mai mari a crizelor. Prin urmare, este necesară consolidarea rezervei agricole printr-o creștere efectivă din marjele bugetare ale UE, pentru a asigura un răspuns adecvat și echitabil pentru fermierii afectați de intensificarea fenomenelor climatice și a crizelor geopolitice.

3. Continuarea convergenței externe în privința susținerii ambiției de echitate a cuantumurilor plăților directe și a unei agriculturi durabile într-un context geopolitic care impune provocări cu care Comisia Europeană nu s-a mai întâlnit. Comunicarea Comisiei exprimă faptul că inegalitățile regionale și sectoriale persistă în contextul în care multe regiuni rămân subdezvoltate. Continuarea convergenței externe trebuie să fie aliniată cu obiectivul unei UE echitabile și coezive, în care veniturile fermierilor să fie sprijinite proporțional cu provocările cu care se confruntă aceștia.

Comisia recunoaște că există în continuare disparități relevante între fermierii din diferite state membre în ceea ce privește nivelul sprijinului financiar disponibil, precum și capacitatea acestora de a accesa resurse pentru investiții, inovare și adaptare la tranziția către practici agricole durabile. În același timp, este reafirmată necesitatea unei agriculturi europene competitive și reziliente, capabilă să asigure securitatea alimentară și viabilitatea zonelor rurale în fața unor crize fără precedent. Continuarea procesului de convergență externă a plăților directe este esențială pentru a susține o distribuție mai echitabilă a resurselor PAC, în scopul consolidării coeziunii între regiuni și pentru a sprijini fermierii din statele membre cu niveluri istorice mai reduse ale sprijinului. Într-un moment în care solidaritatea și unitatea sunt imperative strategice, echilibrarea plăților directe între state devine o condiție necesară pentru menținerea încrederii în proiectul european și în politicile sale comune.

4. Creșterea bugetului Politicii Agricole Comune – cerințele actualei reforme PAC pentru fermieri au fost nerealiste: Să producă mai mult, cu mai puțin!

Reducerea bugetului plăților directe cu 5%, în condițiile în care plățile directe au fost reduse practic în plus cu 25% pentru finanțarea eco-schemelor, precum și diminuarea bugetară a Pilonului II - Dezvoltare Rurală cu 15% a condus la o marjă foarte redusă de câștig pentru fermieri. La nivelul României plata de bază, a scăzut la 97 euro/hectar, valoare care nu poate acoperi în niciun fel cheltuielile suplimentare pentru respectarea

cerințelor condiționalităților de mediu și sociale, GAEC și SMR, și nici valoarea arendei (în prezent, 250-350 euro/ha), așa cum s-a întâmplat în perioada 2014-2020.

Documentul propunerii recunoaște intensificarea efectelor schimbărilor climatice, presiunea crizelor externe și costurile ridicate asociate tranziției către practici agricole durabile. În acest context, subliniem importanța sprijinului financiar adaptat noilor provocări. Ajustarea mecanismelor de sprijin și creșterea alocărilor devin esențiale pentru ca fermierii să poată susține investițiile necesare și să rămână competitivi. Fără o consolidare a bugetului PAC, tranziția solicitată riscă să devină nesustenabilă economic pentru majoritatea exploatațiilor, în special în regiunile unde venitul agricol net este deja sub nivelul mediu european.

5. Creșterea ponderii plăților aferente Pilonului 1 în avans – fermierii au nevoie de fonduri mai ales în toamnă pentru a-și plăti creditele aflate la scadență. Mecanismul actual de scontare plăți în avans subvenții conduce la pierderi semnificative pentru fermieri, asociate dobânzilor și comisioanelor bancare (minim 15% din valoarea ratelor bancare) plătite de către aceștia. Propunem alocarea a 90% din suma totală a subvenției la nivel de fermă încă din toamna anului de cerere.

Subliniem necesitatea unei execuții bugetare mai flexibile și mai adaptate realităților economice din teren. Alinierea calendarului plăților directe la ciclul economic al fermierilor contribuie la eficiența utilizării fondurilor europene și la reducerea presiunii financiare sezoniere asupra beneficiarilor. O plată în avans majorată, distribuită la momentul critic al anului agricol (toamna), susține stabilitatea financiară a fermelor, reduce dependența de credite și răspunde obiectivelor de coeziune economică și echitate teritorială promovate de PAC.

6. Creșterea substanțială a Rezervei de Criză – suma actuală de 450 milioane euro/an pentru 27 state membre este total inadecvată având în vedere crizele cu care se confruntă fermierii europeni, crize externe sectorului agricol – creșterea prețurilor la energia electrică și gaze naturale, inputuri agricole, secete pedologice, războiul din Ucraina etc.

Considerăm că valoarea aferentă Rezervei de Criză ar trebui să fie de minim 1 miliard euro, astfel încât nevoile actuale și viitoare ale fermierilor europeni să poată fi satisfăcute.

Într-un context agricol din ce în ce mai instabil și imprevizibil, mecanismele de răspuns rapid și de sprijin financiar trebuie consolidate. Creșterea cuantumului rezervei este în deplină concordanță cu direcția strategică a Comisiei de a crea un buget flexibil și eficient, care să reflecte realitățile complexe cu care se confruntă sectorul agricol european.

7. Mecanisme de gestiune a riscurilor de mediu și pierdere financiară: ar fi utilă stimularea stabilirii unui instrument de gestiune a riscului, personalizat la nivelul fiecărui stat membru în funcție de valoarea despăgubirilor solicitate de fermieri în anumite momente de criză. Practic, solicităm realizarea unei analize privind riscul la nivelului statului membru din ultimii 5 ani, astfel încât valoarea alocată să fie diferită pentru cele 27 de țări. De exemplu, din ultimii 5 ani, în România seceta pedologică este prezentă la nivelul a 4 ani, aspect care implică un risc imens pentru decapitalizarea fermierilor și o presiune foarte mare asupra bugetului de stat.

Propunerea de modificare a regulamentului recunoaște utilizarea limitată a instrumentelor de gestionare a riscurilor și inadecvarea normelor actuale pentru anumite categorii de fermieri și tipuri de terenuri. Comisia admite că actualele scheme de sprijin nu reflectă pe deplin diferențele de vulnerabilitate climatică între statele membre. În acest context, dezvoltarea unor instrumente de risc diferențiate, adaptate specificului național, pot contribui direct la obiectivul de flexibilitate și relevanță a PAC, oferind un sprijin real în fața amenințărilor climatice recurente și severe. Astfel, propunerea privind dezvoltarea unor mecanisme de risc diferențiate la nivelul fiecărui stat membru răspunde acestei lacune și susține aplicarea unui principiu de flexibilitate adaptată realităților naționale.

8. Adoptarea unui instrument de susținere pentru fermierii din statele membre vecine Ucrainei, mai ales, în condițiile aderării acestei țări la UE (demers care implică o alocare estimată de peste 95 miliarde euro pentru ciclul european de 7 ani). Condițiile de mediu și calitatea produselor comercializate ar trebui să respecte normele europene de siguranță alimentară. Acest instrument trebuie să aibă menirea de a ajuta statele vecine să facă față provocărilor economice și de reglementare generate de contextul regional, având în vedere competitivitatea pe care o deține Ucraina (o suprafață a terenului agricol de 42 milioane hectare).

Extinderea Uniunii va necesita eforturi bugetare substanțiale și adaptări instituționale, cu impact direct asupra politicilor comune. Recunoașterea competitivității ridicate a Ucrainei, datorată în parte dimensiunii exploatațiilor și costurilor reduse de producție, impune luarea unor măsuri compensatorii pentru fermierii din țările vecine, în scopul evitării unor efecte negative asupra stabilității economice a exploatațiilor existente. Un instrument de sprijin în acest sens este în deplin acord cu principiile coeziunii economice, solidarității și protecției funcționale a pieței unice.

9. Stimularea introducerii rapide a rezultatelor cercetării și inovării în agricultură pentru a crește competitivitatea fermierilor europeni – noile tehnici genomice.

În urma Dialogului strategic pentru Viitorul Agriculturii UE și a documentului „Viziunea pentru agricultură și sectorul alimentar”, a rezultat că unul dintre factorii-cheie pentru

viitorul competitivității economice europene este capacitatea de a transforma cercetarea și inovarea în soluții aplicabile, cu impact direct asupra sectoarelor strategice. Agricultura este recunoscută ca domeniu prioritar pentru investiții în tehnologii moderne, având în vedere rolul său esențial în asigurarea securității alimentare și tranziției ecologice. În acest sens, sprijinirea integrării accelerate a rezultatelor științifice, în special prin utilizarea noilor tehnici genomice, reprezintă o direcție necesară pentru sporirea productivității, reducerea presiunii asupra mediului și creșterea rezilienței fermierilor în fața schimbărilor climatice.

10. Promovarea unor soluții care să permită producătorilor din cele 5 state membre ale UE (cele mai afectate de războiul din Ucraina) valorificarea remuneratorie a cerealelor. În sens fitosanitar, trebuie asigurat ca exporturile de cereale din Ucraina să ajungă la țările terțe care prezintă cea mai mare nevoie pentru asigurarea securității alimentare, fără a perturba piețele țărilor din proximitate. Astfel, trebuie reintrodus controlul sanitar-veterinar și fitosanitar la frontiera cu Ucraina pentru a nu discrimina produsele europene.

În acest sens, reintroducerea controalelor fitosanitare este justificată în acest cadru ca măsură de protejare a funcționării corecte a pieței unice, de prevenire a dezechilibrelor concurențiale și de asigurare a unui tratament echitabil pentru fermierii europeni, în raport cu importurile provenite din state terțe.

11. Debirocratizarea și simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC), astfel încât fermierii din țările care realizează deja lucrări agricole prietenoase cu mediul să poată beneficia de alocări financiare suplimentare fără impunerea unor noi condiții și cerințe. Practic, solicităm flexibilizarea aplicării PAC pentru a putea ține cont de condițiile specifice ale fiecărui stat membru.

Propunerea Comisiei vizează simplificarea semnificativă a sistemului de condiționalitate, reducerea complexității eco-schemelor și adaptarea controalelor administrative pentru a limita povara asupra fermierilor. În acest sens, recunoașterea și sprijinirea practicilor agricole durabile deja aplicate, fără impunerea unor noi obligații, răspunde obiectivului declarat de eficientizare a PAC și permite utilizarea mai echitabilă și orientată pe rezultate a fondurilor europene. Așadar, propunerea de a recompensa practicile existente fără impunerea de condiții suplimentare răspunde acestui obiectiv de reglementare proporțională și eficientă.

12. Identificarea a noi surse de finanțare, externe PAC pentru cerințele de mediu pe care fermierii trebuie să le aplice. În caz contrar, vor exista efecte asupra securității alimentare în ceea ce privește raportul dintre calitatea produselor și prețurile acestora.

În contextul creșterii cerințelor de mediu și al presiunilor economice asupra fermierilor, este necesară o abordare bugetară complementară care să sprijine implementarea tranziției verzi fără a afecta capacitatea de producție agricolă. Deși documentul propunerii nu prevede alocări din afara PAC, principiul flexibilității în utilizarea fondurilor și cel al eficienței în atingerea obiectivelor justifică extinderea surselor de finanțare printr-o mai bună coordonare cu alte instrumente europene existente. O astfel de complementaritate este esențială pentru a asigura echilibrul între sustenabilitate, competitivitate și securitate alimentară.

13. Politica Agricolă Comună se schimbă radical la fiecare 7 ani, aspect care provoacă mari probleme adminstrațiilor naționale și fermierilor; considerăm că ar trebui să se țină cont de lecțiile învățate, iar modificările să apară doar la nivelul acelor componente ale Politicii care nu și-au dovedit eficiența în a menține competitivitatea fermierilor europeni angajați în tranziția verde. Scopul principal primordial al Politicii Agricole Comune este asigurarea securității alimentare, motiv pentru care este esențial identificarea unui echilibru între producția agricolă și ambițiile de mediu.

Stabilitatea arhitecturii Politicii Agricole Comune reprezintă un factor esențial pentru eficiența implementării la nivel național și pentru menținerea încrederii fermierilor în politicile europene. Principiile evidențiate în propunerea Comisiei – precum flexibilitatea, eficiența și orientarea către rezultate – susțin indirect necesitatea unui cadru legislativ coerent și predictibil. În acest sens, revizuirea PAC ar trebui să vizeze cu prioritate acele componente care nu și-au dovedit eficiența, limitând modificările structurale frecvente care generează incertitudine și presiune administrativă. O abordare fundamentată pe lecțiile învățate din aplicarea anterioară ar permite consolidarea competitivității sectorului agricol european și asigurarea unui echilibru durabil între producția agricolă și obiectivele de mediu.

14. Creșterea puterii de negociere a fermierilor la nivelul lanțului valoric agroalimentar: fermierii nu reușesc să negocieze prețuri de vânzare care să le acopere nici măcar cheltuielile de producție, riscând astfel falimentul. Solicităm identificarea unor instrumente de criză care să diminueze acest risc prin reglarea pieței față de prețul listat la nivel de bursă, cu diferențe aproximativ de 20-30 euro/tonă, comparativ cu actuala perioadă în care diferențele ajung chiar și la 70 euro/tonă.

Volatilitatea prețurilor și dezechilibrele din lanțul agroalimentar afectează în mod direct viabilitatea economică a fermierilor, în special în contextul în care aceștia nu dețin o putere reală de negociere. Deși propunerea Comisiei nu tratează explicit acest subiect, principiile sale privind eficiența pieței și nevoia de intervenție rapidă în perioade de criză susțin necesitatea dezvoltării unor instrumente care să atenueze riscurile comerciale majore. Introducerea unui mecanism de corectare a decalajelor de preț între bursă și fermă ar reprezenta o măsură complementară de stabilizare a veniturilor agricole și de protejare a sustenabilității economice a exploatațiilor.

15. Condiționarea socială: riscă să lase loc la interpretări și abuzuri, cu impact negativ imediat asupra pierderii de subvenții ale Politicii Agricole Comune de către fermieri. Solicităm posibilitatea oferirii unei derogări până în anul 2027, fără efecte asupra obținerii subvențiilor de către fermieri – această perioadă va avea rolul de a evalua impactul acestei reglementări PAC, fără să afecteze accesul fermierilor la schemele de plată.

Aplicarea condiționalității sociale presupune introducerea unor noi obligații și riscuri de sancțiuni pentru fermieri, într-un context în care mecanismele de control, interpretare și coordonare interinstituțională sunt încă insuficient dezvoltate la nivelul multor state membre. În lipsa unei perioade de tranziție adecvate, există riscul apariției unor abuzuri administrative și a pierderii nejustificate a sprijinului financiar. În spiritul propunerii Comisiei de a adapta PAC la realitățile din teren și de a evita penalizările disproporționate, se justifică introducerea unei derogări temporare începând cu anul 2028, cu rol de evaluare și calibrare a măsurii. Această abordare ar permite o implementare coerentă și predictibilă, evitând afectarea accesului fermierilor la schemele de plată într-o perioadă deja marcată de presiuni economice și structurale.

16. Sprijinirea din Politica Agricolă Comună sau prin intermediul altor mecanisme de finanțare a infrastructurii principale și secundare de îmbunătățiri funciare (irigații și desecare-drenaj) în scopul oferirii unei siguranțe alimentare a spațiului comunitar, firește, prin optimizarea și eficiența utilizării acestei resurse extrem de importante, apa.

Creșterea rezilienței agriculturii europene la efectele schimbărilor climatice presupune investiții structurale în infrastructura de irigații, desecare și drenaj, cu rol esențial în menținerea capacității productive și în asigurarea securității alimentare la nivelul UE. Deși documentul propunerii Comisiei nu face referire directă la îmbunătățirile funciare, principiile privind eficiența utilizării resurselor și adaptarea la condițiile climatice susțin necesitatea sprijinirii acestor investiții, fie din bugetul PAC, fie prin mecanisme financiare complementare. O astfel de abordare contribuie la atingerea obiectivelor de sustenabilitate și la consolidarea unei agriculturi performante și competitive într-un context climatic tot mai imprevizibil.

17. Actualizarea suprafeței de referință utilizate pentru calculul plăților directe din Pilonul I al Politicii Agricole Comune.

În prezent, alocarea bugetului destinat plăților directe către România se realizează în baza unei suprafețe de referință stabilite în anul 2016, respectiv 9,24 milioane hectare. Însă,

conform celor mai recente date, suprafața agricolă eligibilă a crescut semnificativ, atingând în anul 2024 un total de 9,87 milioane hectare.

Menținerea unei suprafețe de referință care nu mai reflectă realitățile actuale ale sectorului agricol conduce la o repartizare disproporționată a fondurilor disponibile, diminuând cuantumul plăților directe pe hectar și afectând, în mod direct, veniturile fermierilor activi.

Considerăm că sprijinul dvs. în susținerea propunerilor enunțate anterior va putea influența pozitiv viitoarele decizii bugetare și de simplificare, care ar trebui să reflecte realitățile la nivel de ferme și să răspundă concret nevoilor antreprenorilor care contribuie direct la securitatea alimentară a Uniunii Europene. În urma propunerilor prezentate, reafirmăm importanța unei abordări echilibrate care să sprijine competitivitatea fermierilor români, să asigure stabilitatea pieței agricole și să faciliteze tranziția către un sistem agricol sustenabil.

Clubul Fermierilor Români rămâne disponibil pentru a continua strânsa colaborare cu Dvs. și instituția pe care o coordonați, ne angajăm să oferim expertiză, resurse și sprijin pentru a atinge obiective comune și pentru a consolida performanțele economice ale fermierilor din România. Suntem parteneri dedicați, deschiși la dialog și cooperare în beneficiul întregii comunități agricole din România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) anunță beneficiarii care au depus cerere de finanțare pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, sesiunea 1/2024 aferentă Intervenției DR-07, din cadrul Planului Strategic PAC 2023 – 2027 că termenul de depunere a cererilor de plată a fost prelungit până la data de 30 iulie 2025, inclusiv.

Sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă” se acordă anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (hectar), proprietarilor (inclusiv Unităților Administrativ Teritoriale) de păduri din Fondul Forestier Național, în baza unui angajament încheiat pentru o perioadă de 5 ani și vizează compensarea pierderilor de venit şi a costurilor suplimentare suportate de beneficiar ca urmare a implementării unuia sau a celor două pachete ale schemei de ajutor de stat:

• Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște, pentru care valoarea plăților compensatorii acordate este 38 euro/an/ha pentru întreaga suprafață inclusă în angajament;

• Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri, pentru care valoarea plății compensatorii acordate este 137 euro/an/ha pentru suprafaţa anuală pentru care se solicită sprijin în cadrul Pachetului 2. Acest pachet poate fi accesat numai împreună cu Pachetul 1.

Intensitatea sprijinului public nerambursabil acordat în baza schemei de ajutor de stat este de 100%.

Pentru suprafețe mai mari de 500 ha se aplică degresivitatea sprijinului financiar, astfel că nivelul plăților va fi ajustat.

Formularele de modificare a cererilor de plată pot fi depuse până la data de 30 iulie 2025, inclusiv.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 2023–2025 s-au desfășurat două sesiuni de depunere a proiectelor pe schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile destinate autoconsumului în sectorul agricol și industria alimentară. De acest sprijin pot beneficia întreprinderile din agricultură și industria alimentară, precum și organizațiile de îmbunătățiri funciare, pentru realizarea de capacități de producție (cu sau fără stocare) din surse solare sau eoliene, destinate consumului propriu. Finanțarea schemei este asigurată din Fondul pentru modernizare, gestionat de Ministerul Energiei, în timp ce Ministerul Agriculturii, prin AFIR, este administratorul schemei de ajutor de stat.

În cele două sesiuni de depunere desfășurate în perioada 2023–2025, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a primit 2.377 de proiecte cu o valoare totală de aproape 490 milioane de euro. Până în prezent, au fost semnate 583 de contracte de finanțare aferente primei sesiuni, cu o valoare cumulată de 110,5 milioane de euro, iar patru proiecte au fost deja finalizate.

Procesul de evaluare pentru a doua sesiune este în curs de finalizare, fiind deja analizate 910 cereri de finanțare în valoare de 92,4 milioane de euro. „Susținem fermierii și procesatorii români să devină independenți energetic și competitivi prin investiții în surse regenerabile. Este un pas esențial pentru modernizarea fermelor și reducerea costurilor de producție, mai ales într-un context climatic și economic tot mai dificil”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a transmis informații referitoare la implementarea Programului național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare INVESTALIM, aferent perioadei 2023 – 2026, aprobat prin OUG nr. 65/2023. Astfel, sunt semnate 20 de acorduri de finanțare, cu investiții de peste 3,6 miliarde lei.

Până la ora actuală, AFIR a încheiat 20 de acorduri de finanțare cu o valoare totală a investițiilor de 3.697.030.708 lei și o valoare a ajutorului de stat de 2.187.781.206 lei. Primele opt acorduri, semnate în luna octombrie 2024, au însumat investiții de 1.324.393.060 lei, cu un ajutor de stat de 882.650.438 lei. În perioada martie – aprilie 2025, au fost semnate încă 12 acorduri, cu o valoare totală a investițiilor de 1.486.458.089 lei și un ajutor de stat de 863.388.146 lei.

În prezent, primele opt întreprinderi beneficiare se află în etapa de demarare a investițiilor, respectiv au început lucrările de construcție sau au încheiat angajamente juridice ferme pentru achiziția echipamentelor necesare.

Proiectele contractate vizează dezvoltarea capacităților de procesare a produselor agroalimentare la nivel național și acoperă o gamă largă de activități eligibile, inclusiv prelucrarea și conservarea cărnii, a peștelui, a fructelor și legumelor, fabricarea produselor lactate, de morărit, de panificație și a zahărului.

Schema de ajutor de stat INVESTALIM beneficiază de un buget total de 590 de milioane de euro, asigurat din bugetul de stat pentru perioada 2023 – 2026. Ajutorul nerambursabil poate atinge un nivel de până la 57.750.000 euro per întreprindere, cu intensități de sprijin cuprinse între 30% și 70%, în funcție de tipul și dimensiunea beneficiarului.

Pentru anii următori, semnarea acordurilor de finanțare va depinde de alocarea bugetară disponibilă și de aprobarea creditelor de angajament prin legile bugetare anuale.

Lista finală a solicitărilor eligibile și alte detalii privind sesiunea de finanțare sunt disponibile pe site-ul oficial al AFIR: www.afir.ro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Guvernul României a adoptat Hotărârea privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 523/2023, prin care se instituie o schemă de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în acvacultură. Măsura vizează sprijinirea operatorilor economici din domeniul acvaculturii prin rambursarea diferenței dintre acciza standard și acciza redusă pentru cantitățile de motorină utilizate în activitățile specifice sectorului, în anii 2024 și 2025.

Conform actului normativ, cuantumul unitar al ajutorului de stat este stabilit astfel:

Pentru anul 2024:

• 1 ianuarie – 30 iunie: 1,746 lei/litru

• 1 iulie – 31 decembrie: 2,079 lei/litru

Pentru anul 2025: 2,213 lei/litru.

Pentru anul 2024, suma estimată pentru plata ajutorului de stat este de 500.000 lei, iar pentru anul 2025 este prevăzută o alocare de 1.500.000 lei, în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Această schemă are ca scop reducerea costurilor de producție pentru operatorii din acvacultură, consolidarea viabilității economice a sectorului și încurajarea continuității activităților în amenajările piscicole. Aplicarea măsurii contribuie, totodată, la compensarea efectelor negative ale creșterii prețurilor la resursele energetice și la menținerea competitivității operatorilor în plan național și european”, transmite MADR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) anunță anularea sesiunii de înscriere în cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului național de tractoare și mașini agricole autopropulsate, destinat producătorilor agricoli persoane fizice, program mult așteptat de agricultori încă din toamna trecută.

Luni, 12 mai 2025, la ora 10 s-a dat startul înscierii agricultorilor în program. Doar că, în scurt timp, aplicația informatică s-a blocat. Ne-au scris fermierii că nici n-au apucat să descarce cererea. Însă, au fost și norocoși, având în vedere că în două-trei minute fondurile erau deja epuizate, conform mesajului transmis de aplicație.

„Din cauza problemelor tehnice apărute în cadrul sesiunii de depunere a cererilor de finanțare pentru Programul Rabla pentru Tractoare, care a debutat astăzi la ora 10:00, generate de suprasolicitarea aplicației informatice, am decis anularea acestei sesiuni. Deși aplicația a permis înregistrarea cererilor într-un interval extrem de scurt, pe parcursul procesului de înscriere au fost înregistrate sincope și blocaje care au afectat funcționarea optimă. În acest context, pentru a asigura corectitudinea și echitatea accesului la finanțare, AFM va relua sesiunea de depunere la o dată ce va fi comunicată ulterior”, explică Florin Bănică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu.

Măsura anulării înscrierilor a fost determinată de un trafic extrem de ridicat înregistrat pe platforma informatică aferentă Programului „Rabla pentru Tractoare”, fapt ce a condus la funcționarea cu sincope a aplicației.
În prezent, se desfășoară o analiză tehnică detaliată pentru identificarea cauzelor care au dus la blocarea sistemului, nefiind exclusă posibilitatea existenței unui atac cibernetic.
Înscrierile vor fi reluate după verificări și rezolvarea deficiențelor aplicației informatice, la o dată care va fi stabilită și comunicată ulterior. „Ne cerem scuze pentru disfuncționalitățile apărute și vă asigurăm că vom depune toate eforturile pentru reluarea programului”, transmite AFM.

Reamintim că, prin Programul „Rabla pentru Tractoare”, autoritățile urmăresc sprijinirea producătorilor agricoli care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei agricole primare, în vederea achiziţionării de tractoare şi maşini agricole autopropulsate, inclusiv a accesoriilor agricole aferente noi, mai puţin poluante. Bugetul alocat programului este de 500 milioane de lei.

Valoarea de achiziţie a tractorului/maşinii agricole autopropulsate, inclusiv a accesoriilor agricole aferente, nu trebuie să depăşească echivalentul în lei al valorii de 55.000 euro, cu TVA inclusă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Toamna trecută ne-a purtat pașii în două ferme din județul Constanța, pentru a afla, la firul ierbii, realitățile a doi agricultori. La Fântânele, ne-am reîntâlnit cu un agricultor pasionat, Constantin Soare, iar la Agigea, cu Gheorghe Lămureanu, care lucrează împreună cu familia o mie de hectare. Într-un an dificil, unul dintre subiectele care stau pe buzele agricultorilor a fost cel al apei, o provocare pentru mulți dintre aceștia, care, din fericire, nu a mai fost atât de „fierbinte” în toamnă, după o vară caniculară venind ceva ploi.

Apa mult-așteptată vara și-a făcut simțită prezența abia spre toamnă. Dacă în luna august, în zona Fântânele au căzut 48 de litri în două reprize, luna septembrie a fost mai darnică, precipitațiile asigurând în jur de 75 de litri, un nivel mulțumitor care a permis înființarea culturilor în condiții normale.

Însă anul agricol 2023-2024 a fost unul nefavorabil tocmai din cauza lipsei precipitațiilor care a generat multe pierderi la culturile însămânțate atât toamna, cât și primăvara. Producțiile au fost destul de scăzute, în special la culturile de primăvară, la mazăre, porumb sau floarea-soarelui. Dintre toate, porumbul rămâne însă cel mai afectat, deoarece apa de care avea atât de multă nevoie în perioada de vegetație a lipsit. „Dar asta e… am mai trecut prin situații din astea, tragem speranța să mergem înainte, să putem găsi soluții financiare, economice. E motivul pentru care am încercat să ne constituim într-o organizație a utilizatorilor de apă pentru irigații (OUAI), în vederea reabilitării infrastructurii secundare, deoarece apa este o nevoie pe zona Dobrogea. Din păcate, unde nu e infrastructură principală, nu ai șanse să poți să repui în funcțiune sistemul de irigații”, ne-a zis Constantin Soare, care administrează o fermă de puțin peste o mie de hectare. „Unii mai blamează faptul că infrastructura pe care o deține ANIF-ul ar fi energofagă. Din păcate, aprecierile celor care gândesc în felul ăsta nu sunt tocmai realiste sau corecte. Fără o astfel de infrastructură nu aveam nicio șansă să putem iriga, aceasta fiind făcută de firme de proiectare specializate, de mari specialiști la vremea respectivă. Și astfel de investiții de o anvergură de maniera aceasta, după cum se constată, s‑au putut face numai într-un sistem centralizat – vezi cel anterior. Și trebuie să mulțumim și să apreciem că-l avem, și să facem uz de el”, a mai spus fermierul constănțean.

Păioasele, mai puțin pretențioase

Fermierii dobrogeni cunosc însă specificul zonei, cu precipitații mult mai reduse față de alte arii ale țării, astfel că în structura de culturi includ unele mai puțin „pretențioase”, așa cum sunt orzul, grâul, iar pentru primăvară floarea-soarelui, acolo unde se poate. „Culturile pe care le punem și care ne asigură, cât de cât, cel puțin recuperarea cheltuielilor și eventual ceva profit sunt culturile de păioase. În ultimii trei ani, am pus rapiță pe aproximativ 300 de hectare anual și am pierdut-o de fiecare dată, cauza fiind lipsa precipitațiilor, a umidității, care n-a permis generarea răsăririi. Anul acesta avem precipitații, dar atunci când am stabilit structura de culturi n-am mai luat în calcul cultivarea rapiței. Și am mers pe orz, pe grâu, în toamna aceasta, iar la condițiile pe care le avem tragem speranțe că va fi bine. Sunt culturi care sunt mai sigure decât rapița, floarea sau porumbul și, în situația dată, asta este strategia. Încercăm să ne încadrăm în obligațiile pe care le avem, să avem minimum trei culturi și așa mai departe, dar ponderea în structura de culturi o reprezintă păioasele”, arată Constantin Soare, care beneficiază de sprijin prin Pachetul 4 Culturi Verzi. Acest pachet de conservare a apei şi a solului are potenţialul de a diminua riscul scurgerilor de nutrienţi, în special a azotului, în timpul iernii și vizează atingerea obiectivelor Directivei-cadru Apă de a asigura o bună stare ecologică şi chimică a tuturor apelor.

„În structura de cultură a fiecărui producător agricol avem şi culturi de toamnă, şi de primăvară. Pachetul patru, culturi verzi şi culturile secundare, iar acolo unde n-ai pachetul patru, ai culturi secundare, că avem toate GAEG-urile pentru care trebuie să ţinem cont de obligaţii. Deci, după 1 octombrie avem dreptul, aşa cum este stabilit prin actul normativ care reglementează pachetul patru, să intrăm să pregătim terenul şi să semănăm cultura principală. Pentru celelalte terenuri care rămân pentru a fi semănate primăvara, pachetul patru – cultura verde rămâne în vegetație, înainte de semănat”, a detaliat fermierul. 

Susținerea statului, impuls pentru agricultori

În zona Dobrogei, infrastructura principală și cea secundară de irigații acopereau în jur de 450.000 de hectare până în 1989. Legat de demersurile făcute în zona Fântânele, de la proiectarea sistemului de irigații care urmează a fi pus în funcțiune, Constantin Soare spune că nu trebuie uitată contribuția unor decidenți care au înțeles nevoile din teren. „În mai 2017, ministrul Agriculturii, dl Daea, în funcție la acea dată, a reușit prin demersurile pe care le-a făcut cu Guvernul – deoarece așa cum bine știm orice subvenție acordată de către statul român fermierilor trebuie aprobată de către Comisia Europeană –, constatându-se că natura a început să creeze mari probleme în ce înseamnă lipsa precipitațiilor, s-a aprobat să se subvenționeze apa, să se livreze cu titlu gratuit OUAI-rilor. Deci statul aduce apă pe canalele principale, prin ANIF, care gestionează infrastructura respectivă, și o livrează cu titlu gratuit OUAI-urilor. S-a completat Legea 138, Legea îmbunătățirilor funciare, și s-a stabilit cu caracter permanent această regulă. Dacă nu aveam această regulă, nu discutam de irigații la nivel de România. Poate doar la cei care mai erau pe prima treaptă de pompare și atât”, povestește Constantin Soare.

Prețurile mult prea mari în lipsa acestor reglementări ar fi pus stop oricăror irigații pentru treptele de pompare secundare. Doar fermierii de pe prima treaptă de pompare, unde costul energiei este mai mic, ar mai fi avut cum să beneficieze de aceste sisteme.

„Eu am irigat până în 2004 inclusiv, moment în care la final, în decembrie 2004, s-a schimbat Legea îmbunătățirilor funciare, a apărut Legea 138 și prin conținutul ei s-a eliminat subvenția care făcea obiectul pompării apei, apa ce o aducea până la stație, până la hidrant, gratuit. Apa, la vremea respectivă, era 50 lei pe 1.000 de metri cubi. După ce s-a eliminat subvenția, pe mia de metri cubi am avut 2.000 de lei pentru treapta a treia, și pentru treapta a patra 4.000 lei. Dacă nu s-ar fi luat această decizie să se livreze cu titlu gratuit, nu discutam de irigații. Acela a fost declicul, momentul care m-a determinat să adun colegii din zona Fântânele, am constituit OUAI-ul și mai departe am făcut toate demersurile pentru depunere de proiect, în 2017. În 2018 am preluat toată infrastructura celor șase ploturi de irigații pe care le avem în portofoliu, în proprietate de la ANIF, cu titlu gratuit cum bine se știe, am făcut în paralel proiecte, ținând cont de Măsura 4.3 care permitea depunerea de proiecte”, a detaliat agricultorul care a depus la începutul anului 2019 proiecte pentru fiecare plot. În 2020, în martie, a semnat contractele de finanțare cu AFIR-ul.

Pandemia și explozia prețurilor au dus la întârzieri destul de mari, dar fermierii au găsit soluțiile pentru a merge mai departe. „Am reușit să determinăm Ministerul Agriculturii și tot Guvernul să înțeleagă că trebuie să ne ajusteze prețurile, având în vedere explozia acestora care a avut loc în 2021. În acest sens a apărut Ordonanța 64 care ne-a permis ajustarea prețurilor, care ne-a permis în continuare scoaterea la licitație și angajarea constructorilor, și începerea execuției lucrărilor, situație în care ne aflăm la momentul de față. Suntem cu toate cele șase proiecte în faza de execuție, în diverse faze de lucru”, a explicat Constantin Soare.

Cele șase ploturi deservesc suprafața totală de 5.350 de hectare. Suma alocată pe Submăsura 4.3 – Infrastructura de irigații, de un milion de euro plus, a fost suplimentată cu aproximativ 200.000 prin Ordonanța 64, dar nu acoperă necesarul. „În Ghidul sM 4.3, în 2018-2019, era stipulat că o organizație poate depune trei proiecte pentru același plot, dar în sesiuni diferite. Motivul era generat de această situație, că suma alocată pe un proiect – la data respectivă, un milion de euro – nu reușea să acopere reabilitarea întregii structuri, pentru că o iei cronologic: stația completă, cu alimentare cu energie, conductă principală și mai departe o antenă, două, trei, patru, în funcție de banii pe care-i avem. Acum însă nu reușim, din păcate, să ne acoperim întreaga suprafață. În 2019, în sesiunea următoare, când eu eram pregătit cu toate documentele, s-a schimbat Ghidul și nu s-a mai permis să depui al doilea rând de proiecte”, precizează Constantin Soare. Construcția unei stații de capacitate maximă, alimentată cu energie, cu o conductă principală la care se conectează două-trei antene, nu acoperă neapărat întreaga infrastructură necesară unui plot, în multe cazuri fiind necesare investiții pentru o a doua conductă principală cu antenele aferente. Însă legislația actuală a oprit depunerea de noi proiecte. „Ne-am trezit în situația în care, și în condițiile stabilite prin PNS, a fost stabilit că un beneficiar poate depune un singur proiect. Indiferent, în cazul nostru, vezi OUAI fiind, cu șase proiecte, aș fi putut să depun și ar fi fost necesar să depun proiect pentru fiecare plot în parte. Nu! Am avut dreptul, prin efectul conținutului PNS-ului, să depun un singur proiect, și am depus doar pe unul. Cu celelalte vom vedea ce vom face în continuare. Va fi o problemă, mai ales că PNS-ul, după cum știm, are valabilitate până în 2027. Banii care au fost pe DR 25 s-au alocat printr-o singură sesiune și sunt toți acoperiți prin proiectele depuse. Ne bucurăm că e cerere mare, motiv pentru care tragem speranțe că statul, Guvernul, MADR vor mai găsi surse financiare care să permită reabilitarea întregii infrastructuri, și secundare, și principale”, ne-a zis cu speranță agricultorul constănțean.

Mulți bani din buzunarul propriu

Din păcate, nici băncile nu vin în ajutorul fermierilor din aceste OUAI-uri, care sunt organizații nonprofit, cu activitate de utilitate publică. „Am reușit să determin banca cu care lucrez să înțeleagă că trebuie să ne acorde credit pentru implementarea proiectelor pe care le am în derulare și am accesate 11 milioane de lei credit de la o bancă, bani care fac obiect de plata facturilor și a bazei, și a TVA-ului facturilor cu constructorii”, a explicat Constantin Soare.

Aceste sume le sunt necesare pentru plata facturilor către constructori, cererile de plată către AFIR – în cazul de față, în număr de șapte, stabilite de la momentul semnării contractului pe toată perioada de derulare – și documentele trebuind să fie conforme, plus actele care atestă plata facturilor ce urmează a fi decontate. „Ca să poți cere banii la AFIR, trebuie să demonstrezi că i-ai plătit constructorului, și asta presupune să deții tu surse proprii. Motiv pentru care, repet, pentru toate cele șase ploturi am accesat un credit de 11 milioane de lei”, a completat agricultorul, mulțumit că el se află în situația fericită de a avea un constructor. Creșterea prețurilor la materiale și echipamente care fac obiectul realizării acestor investiții nu a atras prea multe firme interesate, chiar și în condițiile în care prin Ordonanța 64 s-a realizat ajustarea prețurilor cu un procent de 25%, care nu era tocmai acoperitor.

Aripile de ploaie, premieră în zonă

În prezent, se lucrează în paralel pe toate cele șase ploturi, ce aparțin sistemului de irigații Sinoe, care deservește 60.000 de hectare. Stația bază este amplasată pe malul lacului Golovița, pe latura de est a teritoriului, o sursă sigură de apă. „Are laturi comune cu lacul Razelm și, mai departe, printr-un canal care vine din brațul Sf. Gheorghe al Dunării, se deversează apă. Altfel spus, sursa de apă pentru sistemul de irigații Sinoe a fost, este și va fi permanentă. Fără semn de întrebare ca să spunem că nu mai avem apă, pentru că apa aceasta se deversează în mare și, din câte am aflat, nu știu cât de adevărat este, acest braț a fost făcut artificial, acum foarte mulți ani, tocmai cu scopul de a menține un nivel al apei în cele două lacuri”, a detaliat Constantin Soare.

Legat de aripile de ploaie, premieră în cadrul OUAI Fântânele, agricultorii speră ca la anul, acolo unde există antene, să se achiziționeze și să se monteze pivoții. „În sensul ăsta încerc să mai trag un semnal de alarmă către cei de la MADR, de la ANIF, să încerce să forțeze reabilitarea infrastructurii principale, care ar permite aducerea apei până la zona noastră și dincolo de zona noastră, până la Cogealac. Știu că Sistemul Sinoe a avut o primă etapă de reabilitare, finalizată acum, a două agregate din stația bază, cu schimbarea conductelor de refulare, cu diametrul de trei metri, plus o parte din canal. Acum este raliul în fază realizată de proiectare, urmează să fie depus, din ce informații am și eu. Asta presupune ca reabilitarea lui să se facă de la stația bază, încă un agregat principal, cu încă două-trei stații de repompare de pe o treaptă inferioară pe o treaptă superioară și pe toate canalele aferente până la Cogealac. Ca timp, raliul este realizat, trebuie pus, trebuie bani, pentru că totul e legat de bani, după care înțeleg că e posibil anul acesta, dacă nu în prima parte a anului următor, să se scoată la licitație, la pachet, partea de proiectare cu execuție. Ce presupune scoaterea la pachet? Că se câștigă timp, poate aproximativ un an. Ca moment când vom avea apă pe canal și vom putea iriga… Posibil 2026, trag speranțe. Până atunci, noi trebuie să ne finalizăm tot ce avem”, a completat agricultorul, care mai are doar de montat țeava pe 21 de kilometri.

„Vinovatul” succesului, optimismul

Totodată, Constantin Soare a depus un proiect și pe DR-35 și, având în vedere experiența dobândită, crede că va reuși finalizarea într-un an. „Ca producători agricoli, trebuie să încercăm să facem uz de toate oportunitățile pe care ni le oferă piața, Guvernul, MADR. Și în sensul ăsta aș scoate în evidență Creditul fermierului. Din păcate, mulți dintre colegi se plâng că nu au bani, că nu pot să-și ia mai departe… dar nu știu de ce nu îl accesează, pentru că este ca o mănușă, cu atât mai mult pentru cei care sunt în situații financiare mai precare. Pentru că iei o sumă de bani, o folosești pentru nevoi și plătești în următorii patru ani.” Constantin Soare rămâne optimist, pentru că, spune el, aceasta este o condiție obligatorie de reușită în agricultură.

Optimist rămâne și Gheorghe Lămureanu, în ciuda faptului că, de multe ori, cheltuielile îi depășesc profitul. „Chiar dacă faci zece tone pe hectar la grâu, nu reușești să acoperi cheltuielile, dacă dai și două ape grâului, una în toamnă, una în primăvară sau chiar și trei, uneori. N-am crezut că vom avea o asemenea situație și, dacă în primăvară situația încă era cu ceva speranțe, astăzi am ajuns în punctul în care suntem convinși că nu o vom duce pe roze până la sfârșitul anului. Și la noi, zic vecinii și colegii mei, e un caz mai fericit, că irig. Însă apa o pompez de la aproape o sută de metri adâncime din Canalul Dunărea – Marea Neagră cu priză directă”, ne-a spus Gheorghe Lămureanu, care își dorește să rămână cu o suprafață mai mică în exploatație, dar pe care să o irige și de zece ori, dacă e nevoie. Anul acesta, de la jumătatea lunii mai până în toamnă, nicio cultură nu a avut vreun aport de precipitații.

Patru ani de coșmar

Ultimii patru ani au fost „catastrofali” pentru fermierul din Agigea, atât din punctul de vedere al prețurilor, cât și al producției sau al aportului de precipitații. Agricultorul a sperat că măcar anul acesta să își revină prețul, dar cu 0,85-0,90 lei kilogramul de grâu, șansele sunt slabe. „Să-mi spuneți și mie dacă mai găsiți vreun produs care să coste un leu, în afară de prețul grâului. Și grâul trebuie să fie cu proteină peste 14 ca să iei un leu pe el. În 1990 era tot 0,90 lei, dar vindeam un kilogram de grâu și luam doi litri de motorină sau două kilograme de îngrășăminte. Sămânța nu te costa mai mult de 150-200 lei pe hectar. Acum, dacă vă spun cât a costat sămânța, că am semănat și un pic mai des anul ăsta, n-o să dormiți, alături de mine, la noapte. Cât au costat îngrășămintele, cât costă energia electrică, apa e gratuită, că ni se dau banii înapoi peste un an, însă dacă ar fi mai ieftine lucrurile astea, am și iriga mai mult ca să creăm cât de cât o rezervă pentru anul următor”, zice cu năduf Gheorghe Lămureanu, care a decis că dacă într-un an irigă porumbul, să nu mai irige grâul deoarece sunt foarte mari costurile la energie, manoperă și forță de muncă. Dacă în trecut iriga în medie cu 700-800 metri cubi la hectar, având rezerve pentru culturi viitoare, în prezent situația este cu mult diferită.

Costurile din ultimii ani s-au ridicat enorm la hectar, costuri ce însumează sămânța, lucrările agricole, piesele de schimb, motorina, forța de muncă. Ba mai mult, utilajele agricole au necesitat o întreținere mai costisitoare deoarece lipsa apei a îngreunat lucrările. „Vă dați seama că am arat cu bolovani. N-am reușit să pregătim, n-am avut o arătură de calitate, am lucrat cu discuri grele, mari, sau am făcut lucrări minime și n-am încorporat resturile vegetale, nici semințele de buruieni și cele de boabe străine, și anul următor o să cheltuim mai mult cu întreținerea culturilor, cu pregătirea patului germinativ”, a detaliat Gheorghe Lămureanu.

Din păcate, rata precipitațiilor din Germania, din Franța sau din Austria nu este similară cu cea din Dobrogea. La nivelul țării, Banatul are de trei-patru ori mai mare rata de precipitații. „Toate utilajele de pregătire a terenului, pe toate le-am distrus! Am schimbat anul trecut două mii de rulmenți la un Amazone sau un Horsch, pe care am dat 150.000 de euro să schimb la el 80 de rulmenți odată? E o catastrofă pentru noi din punct de vedere financiar! Și zic eu că puțină libertate dacă ne-ar da sau să prezentăm de la început un program. Păi noi facem lucrări din astea din 1980. Semănam și atunci, ca să nu cheltuim, semănam din disc. Apăruseră discurile acestea, tractoarele articulate de la Craiova, dădeam un disc și semănam porumbul după grâu. Deci am făcut și înainte și facem și acum. Am 60 de hectare de cultură dublă și am dat până acum patru ape. Unde o să ajung cu cheltuiala?”, întreabă fermierul de la Agigea.

În această situație, mulți fermieri întâmpină greutăți la a plăti leasing-urile, alții și-au pus proprietățile gaj pentru credite, iar producțiile nu justifică investițiile.

Aparatul administrativ, sperietoare

O politică agricolă mai prietenoasă cu producătorul ar fi de dorit, iar instituțiile statului să fie puncte de susținere, nu de stres. „Prea s-a încărcat aparatul administrativ și cel de control, și am început să ne fie teamă că vine Direcția agricolă în control sau APIA? N-ar trebui să ne fie teamă. Din contră, ar trebui să colaborăm cu ei... Nu vă mai spun că, acum vreo trei ani, pentru 3,32 lei ne-au blocat toate conturile în bănci. Deci ANAF-ul ne-a blocat toate conturile pentru 3,32 lei, care erau virați în plus! Era o simplă greșeală… Sunt oameni care ne controlează și care cred că noi chiar nu avem nimic de făcut și vor să ne dea neapărat de lucru să nu ne plictisim, să nu ne sinucidem văzând în ce situație dezastruoasă… Și nu glumesc, poate până acum am îndrăznit să mai glumesc, dar situația este tragică și oamenii ăștia care ne conduc, și în Parlament, și pe la Bruxelles, ar trebui să se gândească că, dacă nu se va egaliza cât de cât subvenția asta europeană cu a noastră, a celorlalți de dincolo de graniță, nu vom mai putea face concurență cu ei”, susține Gheorghe Lămureanu. Pe lângă subvențiile mai mari, și prețurile de vânzare sunt mai mari, și, cu toate acestea, atitudinea fermierilor europeni este mult mai fermă. „Și la ei sunt revolte, și la ei sunt fermieri nemulțumiți, pentru că nicăieri nu mai iubește lumea agricultura. Iubim doar să mâncăm, și de produs, nu... Am toată admirația față de ultimii trei-patru miniștri care au făcut o politică agricolă din ce în ce mai bună. Era mult mai dezastruoasă înainte. Suntem încurajați acum și să facem OUAI, și să irigăm, însă, ca să implementez un proiect european în 6, 7, 10 ani cât a durat celălalt, și pe ăsta deja am banii de patru ani ca să-l implementez, să dureze 6-7 ani, bănuiesc că birocrația este extraordinar de încărcată și dificilă ca să ne încurce”, apreciază Gheorghe Lămureanu.

Instituțiile statului trebuie să vină și în primul rând să informeze, și în al doilea rând să-l direcționeze pe fermier către calea cea bună. Fermierii speră că acolo unde s-a greșit, să fie îndrumați.

Astfel, nici pentru fermierii care au deja sistem funcțional de irigații situația nu este atât de luminoasă din punct de vedere economic, așa cum ar spera cei care se află la început de drum în instalarea acestor sisteme. „Mi-e teamă că nu pot să-i sfătuiesc pe colegii mei să facă ce am făcut eu, că mulți îmi spun: vezi?, ți-am zis să nu te apuci de irigații! Însă nici să așteptăm în continuare să primim ajutor de stat pentru calamități, subvenții și ajutoare suplimentare în loc să facem irigații consider că nu este o variantă bună. E păcat și ca Ministerul Agriculturii să plătească calamități și pierderi fermierilor, când banii ăștia ar putea fi investiți, dacă ar fi cu un pas înainte... Statul să facă un canal magistral, să dea apă pe el și să vedeți că fermierii vor uda... Îi sfătuiesc pe agronomi și pe fermieri să-și facă meseria și să împace și regulile astea europene, care ar trebui să fie mai prietenoase cu producătorul, pentru că, așa cum au început, mi-e teamă că vom mai putea continua discuind terenul sau făcând minimum-tillage după doi-trei ani când nu vom încorpora 20 de tone de paie”, ne-a zis în încheiere fermierul Gheorghe Lămureanu.

Articol de: DELIA CIOBANU & ȘTEFAN RANCU

CITEȘTE ȘI: Soluții de irigații

Generatoarele PTO, alternativă economică și eficientă pentru alimentarea diverselor echipamente în teren

Lupta cu solurile nisipoase

Până la 31 ianuarie 2025, inclusiv, pot fi depuse Cererile de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură aferente trimestrului IV al anului 2024 (perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2024), informează Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Ajutorul de stat de 2,079 lei/litru se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor  mecanizate în agricultură.

Cererile se depun la Centrele Judeţene ale APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, de către administrator/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul/reprezentantul legal şi este însoţită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.

CITEȘTE ȘI: „De la fermieri pentru fermieri”, 13 februarie 2025, Congresul Anual al Forumului APPR

Striker ST, un pulverizator autopropulsat inovator de la Caffini

RIDEMAX FROST, noua anvelopă BKT care face față cu succes provocărilor extreme de iarnă

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI! 

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) anunță că în perioada 2 – 31 decembrie 2024, inclusiv, se depun Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2025.

Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură se depun la Centrele Județene ale APIA sau al Municipiului București pe raza cărora sunt situate exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat, sau unde au fost depuse cereri de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață.

Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare se emite de către Centrele Judeţene APIA, în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la termenul limită de depunere al cererii.

Beneficiarii ajutorului de stat sunt:

• Producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare, care exploatează terenuri agricole, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

• Producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor şi care deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

• Organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, aşa cum sunt definite în Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

• Organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie.

Persoanele fizice pot fi acceptate ca potențiali beneficiari ai prezentei scheme dacă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil, dar nu mai târziu de data depunerii primei cereri trimestriale, se autorizează ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Condiții de acordare în funcţie de sectorul/sectoarele vegetal, zootehnic şi/sau îmbunătăţiri funciare în care îşi desfăşoară activitatea:

• Să fie înscrişi în Registrul unic de identificare (RUI) al APIA (să deţină ID fermier);

• Să fie înscrişi în evidenţele APIA cu suprafeţele de teren pe care le exploatează sau în Registrul plantaţiilor viticole, după caz;

• Să fie înscrişi în Registrul agricol cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spațiile protejate (sere și solarii), precum și cu efectivele de bovine/ ovine/caprine/porcine/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

• Să fie înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE)al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau să deţină document de înregistrare/autorizare sanitară veterinară pentru porci/păsări/familii de albine/ viermi de mătase, după caz;

• Suprafeţele de teren pe care le exploatează să fie de minimum un hectar inclusiv, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei,pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere și solare, pentru care se acordă schema de sprijin cuplat, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha. Prin excepție, pentru ciuperci sa iau în considerare suprafețele din adeverințele emise de primării.

• Să exploateze/să deţină/să crească animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat;

• Să utilizeze instalaţii de irigat acţionate cu motoare termice.

Cererea de acord prealabil se depune însoţită de următoarele documente:

• Copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare;

• Adeverinţă eliberată de Primărie cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spaţii protejate/cu efectivele de animale/păsări/familii de albine/ viermi de mătase, după caz;

• Adeverinţă eliberată de către Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole pentru suprafețele cu vie, după caz;

• Situația suprafețelor și a structurii estimative a culturilor pentru care solicită ajutorul de stat si/sau producția de ciuperci estimată;

• Copia documentului care atestă înregistrarea/autorizarea sanitară veterinară pentru porci/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

• Situația privind calculul efectivului rulat/mediu estimat anual, în funcție de specie, întocmită de beneficiar;

• Dovada că solicitantul nu figurează ca debitor la organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, furnizorul de apă şi de electricitate, după caz;

• Copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz;

• Cantitățile de motorină pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru sectorul îmbunătățiri funciare;

• Angajamentul solicitantului persoana fizică cu privire la autorizarea ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului anexa 5 din OMADR 1727/2015.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!