Compania AgriCloud aduce și promovează în România, Bulgaria și Republica Moldova un nou concept benefic atât pentru natură, cât și pentru nevoile oamenilor: agrivoltaic. Astfel, AgriCloud lansează o nouă linie de business, respectiv servicii de consultanță pentru panouri solare peste culturile agricole existente.

Ideea de agrivoltaic îmbină atât utilizarea panourilor solare în agricultură pentru a produce energie, cât și posibilitatea de a produce hrană, pe același teren. Acest concept implică montarea panourilor solare la o înălțime mai mare decât cultura existentă pe sol, lăsând solul de sub panouri disponibil pentru producția agricolă.

Dacă este implementată corect, soluția agrivoltaic aduce beneficii, precum:

• Panourile solare reduc evaporarea umidității din sol. Utilizând acest sistem se reduc pierderile de umiditate din sol cu până la 40%;

• Apa utilizată pentru curățarea panourilor solare poate fi apoi reciclată pentru irigarea culturilor;

• Vegetația de sub panouri are un stres termic redus și crește eficiența energetică a panourilor;

• Animalele și culturile de sub panouri necesită, de asemenea, mai puțină apă. Un studiu a constatat că, pe măsură ce temperaturile au crescut la sfârșitul primăverii, mieii care se plimbau sub panouri solare necesitau cu aproape un litru mai puțină apă pe zi decât mieii care pășunau pe câmpuri deschise;

• O analiză a practicilor agrivoltaice a constatat că productivitatea terenurilor a crescut cu 70%.

„Toate aceste beneficii apar, însă, doar dacă aceste sisteme sunt realizate la parametrii optimi atât pentru dispunerea panourilor solare astfel încât să poată capta și produce cât mai multă energie, cât și pentru plante care trebuie să beneficieze de anumiți parametri pentru creștere. Nu poți merge pur și simplu pe un teren și să montezi panouri în modul obișnuit, ci trebuie făcute niște analize. În acest sens, AgriCloud derulează deja, împreună cu USAMV București, un proiect de cercetare, iar împreună cu un grup de fermieri din sud-estul României și un număr de podgorii din zona Valea Călugărească pregătește un proiect de 650 MWh, utilizând sistemul agrivoltaic”, precizează Marcel Ionescu, CEO AgriCloud.

Această nouă practică ecologică și eficientă, spune Marcel Ionescu, este deja recunoscută și sprijinită de către Guvernul României care a lansat o schemă de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare. Costurile deductibile în cadrul acestei linii de finanțare sunt de până la un milion de euro pentru primul MWh instalat, iar apoi de până la 500.000 de euro pentru ce de-al doilea MWh instalat.

AgriCloud susține folosirea noilor tehnologii în zona de agricultură și oferă tuturor celor interesați informații despre cum pot eficientiza terenurile agricole și cum pot beneficia de această linie de finanțare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a propus în cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish), desfășurat la Bruxelles marți - 25 iulie 2023, prelungirea derogării pentru toți fermierii europeni de la implementarea cerințelor GAEC 7 și GAEC 8 și pentru anul 2024, privind rotația culturilor (GAEC 7), respectiv cea privind asigurarea unui procent minim din suprafața agricolă dedicat zonelor sau caracteristicilor neproductive (GAEC 8).

Propunerea României s-a bucurat de susținerea mai multor state membre, având în vedere prelungirea războiului din Ucraina, precum și faptul că impactul de mediu al acestor derogări este unul minim. Comisia Europeană urmează să analizeze propunerea țării noastre în vederea aprobării acesteia.

„Doresc să atrag atenția asupra provocărilor majore cu care se confruntă fermierii din Uniunea Europeană din cauza efectelor războiului din Ucraina, a fenomenelor meteo extreme și a inflației care a generat majorări greu de suportat ale prețurilor la inputuri și să vă propun adoptarea unor măsuri pentru a reduce impactul negativ al tuturor acestor factori de risc și pentru a evita falimentul multor ferme.

După cum cunoașteți, posibilitățile de intervenție sunt extrem de limitate, iar pierderile suferite de fermieri sunt semnificative. Mulți dintre fermieri sunt în pericol să nu își mai poată continua activitatea, fapt ce reprezintă un risc major pentru securitatea alimentară a UE și nu numai.

Spre exemplu, în România, fermierii s-au confruntat cu un deficit de apă major după doi ani de secetă, iar în acest an, deși în majoritatea zonelor cantitățile de precipitații au fost mulțumitoare, producțiile nu sunt la nivelul așteptat. Este posibil ca în unele zone pierderile de producție, chiar la culturile de toamnă, să atingă până la 50% față de media ultimilor cinci ani. Este o provocare majoră pentru fermierii noștri care nu vor reuși să își acopere costurile ridicate de producție, care se dovedesc în continuare foarte ridicate.

De asemenea, importurile din Ucraina au cauzat reducerea prețurilor la cereale și oleaginoase, cauzând fermierilor români pierderi importante, pentru că au fost puși în situația extrem de complicată de a-și valorifica produsele la prețuri mai mici decât costurile de producție.

Salutăm intervenția Comisiei Europene, care a adoptat unele măsuri menite să sprijine fermierii afectați, însă, din păcate, sprijinul acordat este în continuare mic în comparație cu pierderile suferite de producători și rezolvă doar în parte situația dificilă în care aceștia se află. Nici bugetele naționale nu au fost în măsură să reducă pierderile fermierilor și de aceea considerăm că în continuare este nevoie de soluții și derogări care să ajute fermierii să evite falimentul.

În acest sens, propunem derogarea de la implementarea cerințelor GAEC 7 și GAEC 8 și în anul 2024, pentru a le permite fermierilor să compenseze măcar parțial pierderile foarte mari, reducând din presiunea pe care aceștia o resimt. Considerăm că o continuare a acestor derogări este firească, în condițiile în care asistăm, din păcate, la prelungirea războiului din Ucraina. De asemenea, impactul de mediu al acestei derogări este minim. De altfel, România face deja mari eforturi pentru biodiversitate, având un milion de hectare de teren care nu mai este utilizat în agricultură la care se adaugă alte 850.000 ha teren fertil din zona de protecție pentru sistemele de irigații.

Totodată, România consideră că este necesară o preocupare permanentă a Comisiei pentru identificarea unor soluții inovatoare în sprijinul fermierilor, din afara bugetului Politicii Agricole Comune, având în vedere că provocările cu care ne confruntăm sunt în mare măsură din afara sectorului agricol”, a spus ministrul Florin Barbu în intervenția sa din Consiliul AgriFish.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Până la 31 iulie 2023, inclusiv, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) primește cereri iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru perioada 1 iulie – 31 decembrie 2023, cereri avizate de către ANZ. Cererile se depun la Centrele judeţene APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului.

Conform OUG nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, publicată în Monitorul Oficial nr. 602/30.06.2023, valorile maxime ale ajutoarelor de stat se calculează pentru perioada 1 iulie – 31 decembrie 2023, după cum urmează mai jos.

Pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei:

• 30 lei/cap pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline şi ecvine;

• 17,5 lei/cap pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine;

• 50 lei/cap pentru rasele de animale din speciile porcine.

Pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale:

• 70 lei/cap în cazul testării performanţelor producţiei de lapte şi 30 lei/cap în cazul controlului producţiei de carne pentru rasele de animale din speciile taurine şi bubaline;

• 17,5 lei/cap în cazul testării performanţelor producţiei de lapte, 17,5 lei/cap în cazul producţiei de carne, 15 lei/cap în cazul producţiilor de lână pentru rasele cu lână fină şi 18 lei/cap în cazul producţiei de pielicele pentru rasele de animale din speciile ovine şi caprine.

Cererea iniţială anuală pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor trebuie să fie  însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică (copie CUI/CIF);

b) acreditarea solicitantului pentru efectuarea serviciului de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei/ recunoașterea ca societatea de ameliorare a solicitantului în scopul desfășurării unui program de ameliorare cu animale de reproducție de rasă pură înscrise în registrul genealogic condus sau înființat de aceasta și decizia de aprobare a programului/programelor de ameliorare derulate la rasa/rasele pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ;

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciului de întocmire și menținerea registrelor genealogice, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona “întreprindere nou-înfiinţată”;

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, respectiv partea terță desemnată în programul de ameliorare aprobat, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ;

f) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice;

g) declarația pe propria răspundere din care să rezulte dacă beneficiează sau nu de dreptul de deducere a TVA.

Cererea iniţială anuală de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale trebuie să fie însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică (copie CUI/CIF);

b) acreditarea solicitantului pentru prestarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sau autorizarea ca parte terță pentru efectuarea testării performanțelor, eliberată de ANZ;

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciului de determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona “întreprindere nou-înfiinţată”;

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, respectiv partea terță desemnată în programul de ameliorare aprobat sau adeverinţă eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ;

f) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice;

g) declarația pe propria răspundere din care să rezulte dacă beneficiează sau nu de dreptul de deducere a TVA.

Documentele transmise vor purta sintagma „conform cu originalul”, însușite prin semnătura solicitantului și vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a ajutorului de stat și la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Vineri, 30 iunie 2023, s-a aprobat Hotărârea de Guvern prin care se prelungește valorificarea tomatelor și în perioada 1-15 iulie 2023, inclusiv, pentru cultivatorii înscriși în Programul „Tomata” de susținere a producției de roșii din spațiile protejate.

Actul normativ aprobat modifică și termenul limită până la care se pot depune documentele justificative la direcțiile agricole județene, respectiv până la data de 18 iulie 2023, inclusiv.

Inițial, producția obținută trebuia valorificată până la data de 30 iunie, însă din cauza temperaturilor fluctuante din primăvara anului 2023, reprezentanții cultivatorilor de legume au invocat întârzierea perioadei de fructificare a tomatelor și au transmis solicitări pentru prelungirea acestui termen.

Din informațiile comunicate de direcțiile pentru agricultură județene, reiese că, până la această dată, valorifică producția obținută circa 80% din numărul cultivatorilor înscriși în Programul „Tomata”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În vederea stimulării producției interne de bunuri alimentare, prin programul național multianual INVESTALIM se acordă susținere financiară pentru dezvoltarea și modernizarea industriei alimentare, în perioada 2023 – 2026. Schema de ajutor de stat a fost aprobată în ședința de Guvern din 30 iunie 2023. 

Programul INVESTALIM va fi derulat de către MADR, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), având un buget maxim, pentru perioada 2023 – 2026, de 2,9 miliarde lei, respectiv echivalentul a aproximativ 600 milioane de euro (148 milioane euro anual).

Prin acest program se vor acorda ajutoare de stat regionale pentru susținerea investițiilor în achiziționarea de active pentru înființarea de unităţi noi, extinderea capacităţii unei unităţi existente, diversificarea producţiei prin fabricarea unor produse noi.

Prin această schemă de ajutor de stat vor fi construite unități de procesare în următoarele domenii:

• Prelucrarea și conservarea cărnii

• Industria peștelui

• Industria cartofilor

• Domeniul sucurilor din fructe și legume

• Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor

• Fabricarea uleiurilor și grăsimilor

• Fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor

• Fabricarea produselor de morărit

• Fabricarea pâinii

• Fabricarea zahărului

• Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă și a animalelor de companie

Investițiile realizate în cadrul INVESTALIM trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii principale:

• Să aibă o valoare totală, fără TVA, de minimum 2.500.000 lei, respectiv echivalentul a aproximativ 500.000 euro;

• Să demonstreze eficienţa economică şi viabilitatea pe toată durata implementării investiţiei şi încă 5 ani de la data finalizării acesteia;

• Să îndeplinească indicatori cantitativi şi calitativi stabiliți;

• Să genereze contribuţii la dezvoltarea regională, prin plata de taxe şi impozite la bugetul consolidat al statului şi la bugetele locale, pentru perioada implementării investiţiei şi încă 5 ani de la data finalizării acesteia;

• Să genereze un efect multiplicator cuantificabil în economie prin atragerea altor investiții conexe şi dezvoltarea furnizorilor locali de produse şi servicii.

• Întreprinderea are obligaţia de a menţine în stare de funcţionare investiţia iniţială realizată, pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la data finalizării acesteia.

Beneficiarii sunt operatori economici constituiți conform Legii nr. 31/1990. Aceștia trebuie să asigure o contribuție financiară de cel puțin 25% din costurile totale ale proiectului de investiții, din resurse proprii, sub o formă care să nu facă obiectul niciunui alt ajutor public.

Pentru asigurarea contribuției proprii, beneficiarii pot contracta finanțări de la instituții de credit. Aceste finanțări se acordă cu respectarea normelor interne proprii ale instituțiilor de credit, în baza unui contract de credit, și sunt garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA.

Cuantumul ajutoarelor de stat acordate prin Programul INVESTALIM se stabilește cu respectarea condițiilor prevăzute de HG 311/2022 privind intensitatea maximă a ajutorului de stat regional în perioada 2022 – 2027, pentru investiţiile iniţiale.

În cadrul Programului, AFIR emite acorduri de finanțare pana la data de 31 decembrie 2026, iar plățile se efectuează pana la 31 decembrie 2031. 

Condiții de eligibilitate pentru beneficiarii Programului INVESTALIM

a) Să realizeze o investiţie în România, în unul dintre sectoarele industriei alimentare;

b) Să nu se încadreze în categoria „întreprinderilor în dificultate” definite conform art. 2 alin. (18) din Regulament;

c) Să nu se afle în procedură de executare silită, insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operaţională, lichidare sau suspendare temporară a activităţii;

d) Să nu facă obiectul unor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau în cazul în care asemenea decizii au fost emise acestea au fost executate, conform prevederilor legale în vigoare;

e) Să nu fi efectuat o relocare către unitatea în care urmează să aibă loc investiţia iniţială pentru care se solicită ajutorul în ultimii doi ani anteriori înregistrării cererii de acord pentru finanţare şi, la momentul înregistrării cererii, oferă un angajament că nu vor face acest lucru pentru o perioadă de până la doi ani după finalizarea investiţiei iniţiale pentru care se solicită ajutorul;

f) Să nu înregistreze obligaţii fiscale restante şi alte creanţe bugetare administrate de organul fiscal central, definit potrivit art.1 pct. 31 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

g) Să aibă rentabilitatea cifrei de afaceri mai mare decât zero în unul din ultimele trei exerciţii financiare încheiate;

h) Să aibă capitalurile proprii pozitive în ultimul exerciţiu financiar încheiat.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

România, Bulgaria, Ungaria, Polonia și Slovacia au primit vot pozitiv din partea statelor membre pentru granturi în valoare totală de 100 milioane de euro pentru compensarea pierderilor economice cauzate de importurile de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina, în cadrul Comitetului pentru organizarea comună de piață.

Plecând de la primul pachet în valoare de 56 milioane euro aprobat în 3 aprilie a.c., Comisia Europeană propune aprobarea celei de-a doua tranșe în valoare de o sută de milioane euro pentru cele cinci state membre afectate de importurile de cereale. În plus, CE a adoptat un nou regulament privind măsurile autonome cu valabilitate 15 septembrie 2023, care prevede interzicerea importurilor pentru principalele produse alimentare.

Astfel, României îi revine suma de 29.730.000 euro, în timp ce restul statelor vor primi: 9.770.000 euro - Bulgaria; 15.930.000 euro - Ungaria; 39.330.000 euro - Polonia; 5.240.000 euro - Slovacia.

Regulamentul oferă posibilitatea celor cinci țări să adauge granturi suplimentare în procent de până la 200%, cu condiția ca plățile să nu distorsioneze piața sau să producă supra-compensații, iar plățile să fie realizate până la 31 decembrie 2023.

Totodată, Comisia Europeană a precizat că pachetul de sprijin financiar țintește compensarea parțială a celor mai afectați fermieri de importurile de cereale din Ucraina pentru cele cinci state membre vecine conflictului. Cheia de alocare a avut în vedere nivelul plăților directe, nivelul comerțului cu cereale și fluctuațiile aferente.

Până la cel târziu 30 septembrie 2023, cele cinci țări vor notifica CE cu privire la:

• Descrierea măsurilor care trebuie luate;

• Criteriile utilizate pentru a determina metodele de calcul al ajutorului și justificarea repartizării ajutorului între fermieri;

• Impactul preconizat al măsurilor în vederea compensării fermierilor pentru pierderile economice cauzate de importurile de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina;

• Acțiunile întreprinse pentru atingerea impactului preconizat al măsurilor;

• Acțiunile întreprinse pentru evitarea denaturării concurenței și a supra compensării;

• Prognoza pentru plățile cheltuielilor Uniunii defalcate pe lună până la 31 decembrie 2023;

• Nivelul sprijinului suplimentar acordat în temeiul articolului 2 alineatul (2);

• Acțiunile întreprinse pentru a controla eligibilitatea fermierilor și pentru a proteja interesele financiare ale UE.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că face plățile aferente măsurii de sprijin care se acordă producătorilor agricoli din sectorul cereale, în conformitate cu prevederile HG nr. 352/2023.

Suma autorizată la plată este de 99.233.407,06 lei (20.099.940,82 euro) pentru un număr de 7.577 de beneficiari și se asigură astfel: 49.616.610,77 lei (10.049.951,75 euro) din finanţare externă nerambursabilă prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA); 49.616.796,29 lei (10.049.989,07 euro) de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2023.

Obiectivul acestei scheme de susținere financiară îl reprezintă asigurarea unui grant financiar acordat pentru compensarea cheltuielilor angajate de producătorii agricoli din sectorul cereale pentru depozitarea în spaţii proprii sau depozitarea în custodie la terţi a cantităţilor de grâu obţinute din producţia proprie a anului 2022 şi înregistrate în aceste spaţii la data de 1 februarie 2023.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Guvernul a aprobat schema de ajutor de stat ce are ca scop acoperirea costurilor administrative pentru întocmirea și menținerea registrului genealogic, precum și a costurilor aferente testelor pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului.

Cuatnumul maxim al schemei de ajutor de stat pentru perioada 2023-2027 este de 561.571.180 lei, din care 173.901.190 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, respectiv 387.669.990 lei pentru speciile ovine şi caprine.

Valoarea ajutorului de stat, acordat pe cap de animal/an, pentru întocmirea şi menţinerea registrelor genealogice este de maximum:

• 60 lei pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline şi ecvine;

• 35 lei pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine;

• 100 lei pentru porcine.

Pentru testele efectuate de terţi sau în numele unor terţi pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului, suma acordată pe cap de animal/an este de maximum:

• 140 lei, în cazul testării performanţelor producţiei de lapte, şi 60 lei - în cazul testării performanțelor producţiei de carne, pentru rasele de animale din speciile taurine şi bubaline;

• 35 lei, în cazul testării performanţelor producţiei de lapte, 35 lei - în cazul testării performanțelor producţiei de carne, 30 lei - în cazul testării performanțelor producţiei de lână, pentru rasele cu lână fină, şi 36 lei - în cazul testării performanțelor producţiei de pielicele, pentru rasele de animale din speciile ovine şi caprine.

Suma alocată ajutorului de stat pentru perioada 1 iulie - 31 decembrie 2023 este de maximum 39.000.000  lei credite de angajament, din care 16.926.000 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine şi 22.074.000 lei pentru speciile ovine şi caprine, respectiv 24.000.000 lei credite bugetate, din care 10.416.000 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine și 13.584.000 lei pentru speciile ovine şi caprine.

Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor menționate anterior este:

• de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrelor genealogice;

• de până la 70 % din costurile aferente testelor efectuate de terţi sau în numele unor terţi pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic a efectivelor de animale.

Ajutoarele de stat  sunt furnizate sub formă de servicii subvenţionate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv, întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei de produse agricole.

Cererile inițiale anuale de solicitare a ajutoarelor de stat completate de către solicitanţi, avizate de către ANZ, se depun în perioada 1-15 decembrie a anului precedent celui pentru care se solicită ajutorul de stat la centrele judeţene ale APIA, respectiv al municipiului Bucureşti pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului.

Prin excepţie, pentru anul 2023, cererile iniţiale de solicitare a ajutoarelor de stat, aferente serviciilor realizate în perioada iulie-decembrie 2023, completate de către solicitanți și avizate de către ANZ, se depun în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și 31 iulie 2023, inclusiv.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Uniunea „Salvăm Țăranul Român” solicită prelungirea termenului limită de recoltare a tomatelor până la data de 31 iulie 2023, inclusiv, pentru cultivatorii înscriși în programul de susținere a producției de roșii din spațiile protejate. De asemenea, producătorii din sectorul horticol mai cer Ministerului Agriculturii înființarea unei direcții de horticultură în cadrul MADR, direcție necesară pentru a dezvolta programe și politici adecvate sectorului.

„În urma analizei situației cultivatorilor de tomate înscriși în Programul de susținere a producției de tomate în spații protejate, de către Departamentul de Horticultură al Uniunii Salvăm Țăranul Român, pe baza informațiilor venite de la membrii noștri din țară, de la fermierii înscriși în program și chiar de la autorități locale, s-a ajuns la concluzia că foarte mulți fermieri înscriși în program riscă să nu îndeplinească cerința impusă în program de a comercializa cantitatea minimă cerută pentru a fi eligibili (3.000 kg/1.000mp) din cauză că temperaturile diurne, dar mai ales cele nocturne din luna februarie până la jumătatea lunii iunie s-au aflat cu mult sub media normală pentru această perioadă, lucru confirmat de ANM prin caracterizările lunare emise. Temperaturile au avut valori de la 10 grade până la 2 grade. Au fost și două perioade de minimum 5 zile când temperaturile nocturne în lunile aprilie și mai au coborât până la minus 10 grade Celsius. Totodată, au fost perioade foarte mari de timp cu nebulozitate atmosferică, peste 75%, în perioada februarie – iunie. Toate acestea au avut ca efect dezvoltarea mult mai înceată a plantelor, avortarea florilor, creșterea dezechilibrată, apariția bolilor de tip mană, făinare și putregaiuri și bineînțeles deprecierea cantitativă și calitativă a tomatelor, ducând la recoltarea întârziată a fructelor. Conform ANM am avut cele mai scăzute temperaturi din ultimii 50 ani, fiind emise și avertizări meteo în acest sens”, arată Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) din județul Olt.

Reprezentantul producătorilor punctează că programul se adresează tuturor cultivatorilor de tomate în spații protejate din țară, cu sau fără sisteme de încălzire. Potrivit lui Ion Păunel, doar 1% din producătorii înscriși în program au sisteme de încălzire în sere și solarii. „Se știe faptul că timpurietatea unei plante este dată de suma gradelor de căldură acumulate pe o perioadă determinată de timp, deci în cazul nostru perioada de recoltare a fost decalată cu cel puțin 20-30 zile. De aceea solicităm Ministerului Agriculturii și Guvernului României prelungirea termenului de recoltare până la 31 iulie 2023. Și, desigur, pentru a stimula producția de tomate și a nu dezechilibra piața în lipsa acestora în perioadele în care în România se poate produce în mod tradițional fără a mai crea blocaje sau supraproducții. Totodată, siguranța și securitatea alimentară trebuie să primeze, iar fermierii să nu fie constrânși să aplice tratamente și tehnologii neadecvate pentru maturare”, a conchis Ion Păunel, președintele SPA Olt.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Restricțiile privind importurile de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea-soarelui din Ucraina au fost prelugite de Comisia Europeană până la data de 15 septembrie 2023. Cinci țări, România, Polonia, Slovacia, Bulgaria și Ungaria, interzic importul cerealelor ucrainene, permițând doar tranzitul către alte state. Potrivit lui Achim Irimescu, ministru plenipotențiar în cadrul Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană, CE va aproba, pe 12 iunie 2023, despăgubiri de o sută de milioane de euro din rezerva de criză, pentru fermierii din cele cinci state membre UE. România va primi aproape 30 milioane de euro.

Ministrul plenipotențiar în cadrul Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană, Achim Irimescu, a menționat că fondurile destinate fermierilor români pentru compensarea pierderilor generate de importurile ieftine din Ucraina se vor dovedi insuficiente. „Ministerul Agriculturii a evaluat pierderile României la trei miliarde de euro, în timp ce Comisia Europeană le-a evaluat la două miliarde. Trebuie să se știe că, la nicio criză, niciodată, din bani europeni nu se compensează sută la sută producătorul. Acum, Comisia vine cu o compensare de o sută de milioane de euro, din care României urmează să-i revină circa 30 de milioane de euro, sumă pe care statul român o poate tripla din bugetul național, dacă are bani”, a precizat Achim Irimescu.

Conform oficialului, există interes mare la nivel european pentru cerealele din Ucraina, fiind țări care se bucură de prețurile mici ale produselor ucrainene. Achim Irimescu a dat exemplu Spania, a cărei zootehnie are nevoie an de an de două milioane de tone de porumb din import. La fel, Portugalia importă un milion de tone de porumb. Și Italia este o mare importatoare, iar Olanda importă vreo 3,5 milioane de tone de porumb din Ucraina. „Pentru aceste țări a fost bine că au venit cereale ieftine din Ucraina”, a punctat Achim Irimescu. El a adăugat că cele cinci state membre UE în care se interzice importul de cereale ucrainene au solicitat prelungirea restricțiilor cu un an sau măcar până la finalul lui 2023. Însă, decizia Bruxellesului rămâne interzicerea importurilor de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea-soarelui din Ucraina până la 15 septembrie 2023 și, în funcție de situație, există posibilitatea unei noi prelungiri a restricțiilor.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print!!!