Miercuri – 24 martie 2021, fermierii au protestat la București, în Piața Victoriei, organizator fiind Alianța pentru Agricultură și Cooperare. Protestul a fost autorizat între orele 11 și 14 și, din cauza pandemiei de COVID-19, au putut participa doar o sută de agricultori.

Pe parcursul protestului, fermieri din diferite județe ale țării, președinți de asociații au vorbit, și-au spus păsurile, mesajul fiind unul singur: acordarea despăgubirilor pentru culturile afectate de seceta din anul 2020, despăgubiri promise de actualii guvernanți în campania electorală premergătoare alegerilor parlamentare din decembrie anul trecut.

Reprezentanții protestatarilor au discutat cu George Scarlat, președintele Comisiei pentru Agricultură din Senat, care i-a asigurat pe fermieri de sprijinul acțiunilor întreprinse de aceștia, iar în cursul săptămânii următoare, vor cere un răspuns din partea premierului României și în funcție de răspuns fermierii vor decide care este următorul pas. Șeful Executivului de la București n-a fost disponibil în ziua protestului agricultorilor, fiind în deplasare prin județul Dolj împreună cu președintele țării și ministrul Agriculturii, la plantat de copaci.

Același George Scarlat, fermier și el, a fost acum scos în față, „carne de tun”, ca și vara trecută la protestul cu tractoare al fermierilor din județul Constanța, când dobrogenii au fost asigurați că Ministerul Agriculturii este alături de ei, că la MADR se vor gândi programe special pentru condițiile existente în acea zonă a țării, că ministerul va face tot posibilul pentru a ajuta fermierii constănțeni să irige și multe alte promisiuni. Tot atunci, spre final de august 2020, George Scarlat, secretar de stat în MADR la acel moment, i-a asigurat pe agricultori că până la campania de primăvară 2021 vor avea în conturi banii reprezentând despăgubirile la culturile de primăvară afectate de seceta pedologică extremă manifestată în 2020.

Protestul din 24 martie a.c. demonstrează nu doar că foștii și actualii guvernanți nu au cuvânt, ci și că pentru ei agricultura nu contează.

Am fost prezentă la protestul constănțenilor și am înregistrat întregul discurs al lui George Scarlat, cât și discuțiile dintre fermieri și reprezentantul Guvernului României, reportaj pe care l-am difuzat la acea vreme în emisiunea România Agricolă, realizată de Revista Fermierului pentru AGRO TV. Era august. După câștigarea alegerilor din decembrie s-a șters totul, fermierii rămânând, ca mai mereu, cu promisiuni și speranțe deșarte.

Mai jos redăm din discursurile reprezentanților fermierilor, prezenți la protestul din 24 martie 2021, de la Guvern.

Emil Bălteanu, președinte ACCPT Iași (reprezentant APPR): „Le transmit parlamentarilor, clasei politice în ansamblul său că o țară fără pâine e o țară fără mâine. Sper ca semnalul nostru să fie auzit dintr-un colț de Piața Victoriei care ne îngrădește, dar sunt sigur că mii de fermieri, zeci de fermieri sunt alături de noi și ne privesc de acasă și și-au pus speranța că prezența noastră aici va da dovadă de hotărârea noastră de a merge mai departe în situația în care guvernanții nu vor da curs cererilor noastre. Ministrul Adrian Oros, deși anul trecut a promis că o să acorde despăgubirile pentru culturile afectate de secetă, anul acesta a susținut acest lucru cu și, drept urmare, promisiunile nu au fost respectate.”

Ionel Arion, președinte Federația PRO AGRO: „Guvernul nu și-a onorat promisiunile făcute către agricultori. Se împlinește un an de când tot arătăm conducerii guvernului, conducerii ministerului, ceea ce se întâmplă în fermele noastre. Se pare că, pentru dânșii, nu există agricultură. Aș vrea să vă amintim, domnule prim-ministru, azi, aici, fiind în fața dumneavoastră, că hrana nu este o opțiune, este o necesitate.”

Mircea Băluță, președinte UNCSV: „Protestul de azi e o necesitate, pentru a rezolva problemele fermierilor care au fost grav afectați de seceta pedologică din anul 2020, România fiind o țară care se bazează pe fermierul român. Deși Alianța pentru Agricultură și Cooperare a avut nenumărate întâlniri și discuții neconcretizate cu autoritățile, cu guvernanții, aceștia din urmă ar trebui să se dea și ei pe brazdă pentru a asigura un viitor al agriculturii românești. Nu ne este rușine de ceea ce solicităm, pentru că sunt lucruri care fac parte din normalitatea fermierilor din Vest. Acordați sau nu acordați aceste despăgubiri fermierilor români?”

Alexandru Baciu, vicepreședinte LAPAR: „Sunt încântat că mulți tineri sunt prezenți la protest și că aceștia încă nu au plecat din România. Pentru Guvernul României, acordarea despăgubirilor nu ar fi fost un efort atât de mare. Ce-ar fi însemnat aceste despăgubiri pentru colegii noștri care au suferit această secetă cumplită? Ce efort ar fi trebuit să facă Guvernul, statul român, în condițiile în care a cheltuit nenumărați bani pe măști, dezinfectanți, care nu și-au avut niciodată finalitatea sau nu și-au avut rostul? Pandemia există, n-am reușit s-o stopăm! Ar fi însemnat un efort, până la urmă, de 600 de milioane de lei, nu de un miliard. 600 de milioane care ar fi însemnat o gură de oxigen pentru mulți dintre dumneavoastră! Pe colegii din Moldova, care au venit astăzi, vreau să îi asigur că celelalte organizații sunt în totalitate aproape de ei.”

Tiberiu Stan, membru în Consiliul Director APPR și ACCPT Iași: „Ne-am adunat aici pentru a solicita un singur lucru, să fim tratați corect, să fim tratați ca fermierii europeni, deoarece atunci când e vorba de plătit impozite nu există excepții. Dar, când e vorba de susținut agricultura, suntem uitați. Cerem doar să fim tratați corect și să se respecte cuvântul dat! Prin promisiunile făcute de către ministrul Adrian Oros, fermierii au fost doar amânați, iar acum, la începerea anului agricol, mulți fermieri se află în imposibilitatea a-și înființa culturile agricole.”

Ion Notingar, fermier din comuna Miroslava - Iași și membru ACCPT Iași: „Subvenția acordată în România este jumătate din subvenția acordată în alte state membre ale Uniunii Europene, iar produsele noastre sunt de o calitate superioară comparativ cu cele din alte țări europene. Noi, datorită cuvântului dumneavoastră, am făcut credite agricole ca să ne putem continua dezvoltarea fermelor și să putem înființa culturile. Avem datorii la bănci și nu reușim să plătim ratele scadente. Până acum am avut niște acțiuni decente, dar vom continua dacă nu ni se va acorda ceea ce ni s-a promis. Nu vrem să transformăm tractoarele și utilajele agricole în niște obiecte pentru a bloca autostrăzile și drumurile publice, pentru a se respecta niște promisiuni care au fost făcute.”

Theodor Ichim, președinte Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD): „Anul acesta, un guvernant, administrator isteț, ar investi bani acolo unde ar exista un potențial, într-o afacere care se prefigurează a-i aduce banii înapoi foarte repede. Așa că, dați-ne despăgubirile pentru culturile de primăvară calamitate, pentru că oricum în agricultură le vom întoarce! Vom cumpăra îngrășăminte, combustibil, vom face toate lucrările necesare și vom avea producții care vor însemna bani în economie. O declarație oficială a unui ministru într-o țară civilizată este luată în serios de către cei cărora li se adresează. Domnule ministru, în baza declarațiilor dumneavoastră, colegii noștri au achiziționat inputuri cu scadență la momentul acordării despăgubirilor. Ne-ați adus în imposibilitate de plată! După ce fermierii s-au confruntat cu o calamitate naturală, acum se confruntă cu altă calamitate: minciunile oficialilor!”

Petru Dăscălescu, fermier din județul Iași - membru ACCPT Iași: „Domnilor guvernanți, nu încercați să dați acest pământ pe care noi îl trudim și pe care vrem să-l lăsăm copiilor noștri și copiilor copiilor noștri!”

Adrian Chirițoiu, fermier din Vaslui - membru ACCPT Iași: „Cifra de azi este zero. Zero kilograme de cereale, zero kilograme la porumb, zero kilograme la floarea-soarelui. În situația aceasta, în care nu am recoltat niciun bob anul trecut, suntem peste o sută de fermieri din Vaslui. Zero este și încrederea noastră în acest ministru al Agriculturii.”

Vergil Buche, fermier din județul Botoșani: „La Botoșani, jumătate din județ a făcut producție, iar jumătate nu, dar nu suntem vinovați, noi, cei care nu am reușit să facem. Am venit până aici nu ca să cerșim, ci ca să ni se dea ce ni s-a promis!”

Călin Matieș, actual senator de Alba, cel care a fondat și condus Federația Naţională a Producătorilor de Produse Tradiţionale din România, a venit la protestul fermierilor, purtând cu mândrie portul tradițional, și spunând că un miliard pe care l-ar fi acordat guvernul pentru despăgubirile culturilor afectate de seceta din anul 2020 s-ar fi întors ca plus valoare în bugetul statului – vreo cinci miliarde. „Fermierii sunt ultimii care se încăpățânează să plece din România și care mai oferă țării 20% din produsul alimentar românesc”, a punctat Călin Matieș.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Un proiect de hotărâre, aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, stabilește plafonul aferent plăţii pentru ajutor naţional tranzitoriu în sectorul zootehnic, pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine și caprine care se acordă pentru anul de cerere 2020, în limita sumei de 19.475.763 euro, în echivalent 94.895.655 lei, bani care se asigură de la bugetul MADR pe anul 2021.

Cuantumul per unitatea de măsură al ajutorului naţional tranzitoriu în sectorul zootehnic se calculează de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, prin raportarea sumei totale la efectivele de femele ovine și caprine eligibile.

Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii se fac în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020.

Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de zece zile de la data publicării (17 martie 2021), la adresa de email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe parcursul anului trecut și mai abitir în campania electorală pentru alegerile parlamentare, guvernanții de atunci și de azi le-au promis agricultorilor despăgubiri pentru culturile afectate de secetă. La culturile de toamnă mai sunt restanțe de dat. În ceea ce privește culturile însămânțate în primăvara lui 2020 și afectate de seceta pedologică fără precedent, în septembrie trecut fermierii primeau asigurări de la Ministerul Agriculturii, atât prin ministrul Adrian Oros, cât și prin secretarii de stat George Scarlat și Emil Dumitru, că la rectificarea bugetară din octombrie (care n-a mai fost atunci, ci mai târziu și fără banii pentru despăgubirea agricultorilor) vor fi cuprinse sumele necesare despăgubirilor. Apoi, până la alegerile din decembrie, fermierii au fost asigurați că în această primăvară, cel târziu, vor avea banii în conturi. După alegerile parlamentare s-a așternut tăcerea.

Noua conducere a țării s-a pus pe moșit bugetul anului 2021, iar despăgubirile pare-se că au fost uitate pe coclaurile bătătorite în campania electorală de toți cei care au fost și mai sunt în conducerea MADR, precum și de cei care acum sunt parlamentari ai partidelor care formează coaliția de guvernare.

Speranțele fermierilor s-au îndreptat către Parlamentul României, unde zilele trecute parlamentarii PSD au propus diverse amendamente la Legea bugetului de stat pe anul în curs, printre care și acordarea despăgubirilor pentru agricultorii ale căror culturi au fost afectate de secetă. Surpriză, însă! Tocmai ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a votat împotriva acordării despăgubirilor. La fel, împotrivă, au votat și alți parlamentari ai PNL, USR PLUS și UDMR, unii cu afaceri în agricultură, alții, care au fost în conducerea MADR pe vremea promisiunilor, cum e cazul lui Emil Dumitru. George Scarlat s-a abținut, ceea ce e egal cu împotrivă.

În ce țară ministrul Agriculturii votează și ia decizii împotriva agriculturii? E hilar, nu? Iată că se întâmplă în România, țara în care orice este posibil, după cum se vede. 

Ce i-a făcut să voteze împotrivă, totuși? Din ce aud, așa cum bănuiam, faptul că amendamentele la buget sunt inițiate de PSD, votul împotrivă a venit drept ceva firesc. Dar firesc este doar pentru clasa politică românească să procedeze în această manieră. În politica dâmbovițeană primează culoarea politică și nicidecum interesul cetățeanului. Dacă-i ordin, cu plăcere!

Credeți oare că are vreunul mustrări de conștiință? S-ar fi văzut, prin demisiile care ar fi fost deja depuse. Virtuți ca onoarea sau curajul nu și-au făcut loc în politica de la noi.

Indiferent de la ce partid vine o inițiativă legislativă, ea trebuie susținută de toată lumea, atâta timp cât este în avantajul cetățeanului. Așa arată normalul. În România anului 2021, exact asta nu se întâmplă, firescul lucrurilor arată altfel decât oriunde pe acest pământ.

Te-ai fi așteptat ca pentru „oamenii noi”, de la USR PLUS, să primeze cetățeanul român, în cazul de față fermierul, dar iată că „ce se naște din pisică șoareci mănâncă” – Ciocoii vechi și noi.

O Românie normală vom avea atunci când politicianul ajuns la guvernare va avea respect pentru cetățeanul care l-a trimis în fruntea țării, când politicianul nu va mai folosi banii publici pentru propriile-i interese, când toți cei angrenați în instituțiile statului vor ține seama de cetățeanul care le plătește salariile, care finanțează buzunarul statului. Încă o dată, buzunarul statului, nu al politicianului ori al funcționarului public!

Până atunci, noi să fim bine, că de rău se ocupă cei pe care i-am votat…

În fotografia care ilustrează articolul este coaliția care a votat împotriva fermierilor, doar pentru că amendamentele la Legea bugetului vin de la „partidul lui Ciolacu”.  

Zero proiecte depuse la AFIR pentru banii europeni destinați tinerilor din diaspora. Niciun tânăr pare că nu dorește să se întoarcă acasă pentru a-și face o afacere în agricultură. Iar tinerii de aici, din țară și de la „țară”, caută bani europeni la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, însă pentru ei fondurile europene s-au epuizat, iar pentru cei plecați în pribegie sunt disponibili 20 de milioane de euro pentru care nu s-a depus niciun proiect.

Diaspora reprezintă o masă electorală deloc de neglijat, după cum s-a văzut la ultimele alegeri, politicienii români bătându-se în promisiuni electorale pentru a câștiga voturile celor care muncesc în afara granițelor țării.

Și la urma urmei, s-a gândit cineva la profilul psihologic al celor care au plecat în străinătate? Au plecat ca să muncească, nu ca să conducă ferme. Bănuiesc că oferta nu era pentru cei cu profil de antreprenor, care deja au businessurile lor acolo pe unde s-au dus. Nu poți ademeni cu firimituri niște oameni care te-au părăsit tocmai pentru că-și doresc toată pâinea.

Statul, sau mai bine zis guvernantul, tot încearcă să-i momească pe cei care au plecat în străinătate, în principal din cauza lipsei perspectivelor, cu oferte financiare. Marea majoritate a celor din diaspora este bine stabilită acolo. Acasă, pe mulți nu-i așteaptă nimic, poate doar casa părintească, nu pământ, nu un mediu propice dezvoltării unui business. Or, să se întoarcă acum în România înseamnă să o ia de la zero, din nou, aici, acasă. De la zero, deoarece locurile natale nu-i așteaptă nici cu pământ și nici cu altele necesare pentru a pune bazele unei afaceri agricole. Cine are curaj să-și ia viața de la început pentru 40.000-50.000 de euro, cât e momeala europeană a politicianului român, mai ales că mai nimic nu s-a schimbat în țară și nici perspectivele nu încurajează revenirea pe meleagurile natale? Ca să nu mai pomenim că mulți dintre cei care și-au făcut casă afară nu mai au 20 de ani. În același timp, dintre cei care și-ar lua inima în dinți și s-ar întoarce pentru a-și face un rost aici cu banii europeni, mulți sunt trecuți de 40 de ani. Deci, aceștia nu mai sunt tineri, în opinia legiuitorilor. Un amic, tinerel de vreo 35 de ani, plecat în Italia, unde muncește de dimineață până seara într-o plantație viticolă, mi-a zis, citez: „Noi, cei din diaspora, nu mai credem minciunile guvernanților. Câți nu s-au întors și au început mici afaceri și s-au izbit de birocrație, de nepăsare, de controale care se lăsau cu daruri etc. Au pierdut bruma de economii făcute cu mult efort, au pierdut afacerile, în doi-trei ani li s-au năruit visele și au plecat din nou din țară. Cine să se întoarcă? Pentru un pumn de bani cu care nu au ce să facă? N-ai casă, n-ai pământ, n-ai cooperative, n-ai piață, n-ai școală pentru copii, n-ai infrastructură, n-ai sănătate – un dispensar în rural, n-ai un mediu stabil, solid pentru afaceri. La ce să te întorci?”.

Chiar așa, la ce să se întoarcă diaspora? La o situație de care a fugit? Cel de 42 sau 47 de ani nu e tânăr? Mie mi se pare că e încă în putere, are ceva pământ, o mică gospodărie la sat, o căsuță, ceva agoniseală, după ce a muncit prin fermele altor țări, are și ceva experiență. Pentru statul nostru, ăsta nu e tânăr!

În schimb, în țară sunt tineri, fermieri chiar, care își doresc fondurile europene nerambursabile pentru a se tehnologiza, pentru a se dezvolta. Și sunt mulți, doar că pentru ăștia din țară s-au terminat banii, vreo 23 de milioane de euro, în total, și s-au terminat repede, la scurt timp după lansarea măsurii.

Prin vara anului trecut, cred că în iulie, AFIR a lansat submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, în cadrul căreia au fost, cum am zis, 23 de milioane de euro pentru tinerii din țară și 20 de milioane pentru cei din diaspora.

Cu toată birocrația, fondurile pentru tinerii din țară s-au epuizat rapid. Cele pentru diaspora sunt disponibile și în ziua de azi.

Când au văzut insuccesul măsurii destinate diasporei, cei de la Ministerul Agriculturii s-au gândit, probabil, că tinerii plecați afară nu sunt interesați de bani din cauza condițiilor de accesare. Atunci, pe unele le-au eliminat, pe altele le-au îmbunătățit, astfel încât să înlesnească „accesul tinerilor din diaspora care vor să se instaleze ca tineri fermieri în zonele rurale și să dezvolte exploatații agricole”. După care, la începutul acestui an, AFIR a lansat, din nou, submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri - diaspora”, care se desfășoară în perioada 4 ianuarie – 4 mai 2021. „Ghidul solicitantului pentru această sesiune a fost modificat pentru a ușura accesarea finanțării nerambursabile pentru tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi sau manageri ai exploatației. În acest sens, au fost revizuite și clarificate condițiile și precondițiile pe care tinerii din diaspora trebuie să le îndeplinească pentru a depune proiectul, simplificându-se modalitatea de depunere a documentelor doveditoare a studiilor și a locului de muncă”, arăta AFIR la lansarea măsurii. Pot solicita finanțare europeană nerambursabilă tinerii fermieri din diaspora care au absolvit, în ultimele 60 de luni, înaintea depunerii cererii de finanțare, un program de studiu într-unul dintre domeniile: agricol, agroalimentar, veterinar sau economie agrară, la niveluri postuniversitar, universitar, preuniversitar, în țări membre ale Uniunii Europene sau țări terțe din UE.

Zero proiecte în continuare! 20 de milioane de euro la care râvnesc tinerii din țară, în timp ce pentru tinerii din diaspora acești bani sunt egali cu zero.

Pe toate canalele posibile, MADR și instituțiile subordonate, și chiar unii politicieni aflați la guvernare promovează masiv măsura pentru tinerii din diaspora. În van...

Nu știu dacă banii care vor rămâne necheltuiți vor ajunge până la urmă la tinerii din țară sau măcar în agricultura noastră. Ar fi bine să se întâmple așa. Să nu fie prea târziu, însă, știute fiind problemele cu care se confruntă fermierii.

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția print - februarie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

A fost adoptat Programul de lucru pentru 2021 referitor la acțiuni de informare/promovare privind produsele agroalimentare în UE și în țări terțe, cu un buget planificat de 182,9 milioane de euro. Ca urmare, DG AGRI și Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (CHAFEA) organizează seminarul de informare „Info Day” în zilele de 28 și 29 ianuarie 2021.

Evenimentul „Info Day” din acest an, dedicat tuturor potențialilor solicitanți eligibili să depună propuneri pentru programe de informare/promovare privind produsele agricole, va avea loc online și va include un spațiu virtual intitulat „Oportunități de piață” pentru schimb de informații care ar putea duce la noi parteneriate. Se recomandă celor interesați să se înscrie online pe platforma web dedicată evenimentului: https://info-day-calls-for-proposals2021.b2match.io/

Agenda „Info Day” 2021 include prezentarea noilor orientări de politică ocazionate de strategia „Farm to Fork” pentru un sistem alimentar mai durabil și modul în care acestea se raportează la activitățile de promovare, examinarea campaniilor de comunicare în contextul pandemiei COVID-19, precum și oferirea unei imagini de ansamblu cu privire la modul de  dezvoltare a campaniilor de comunicare cu impact asupra producției și consumului durabil în UE, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Sesiunile vor fi transmise în direct pe web, astfel:

• 28 ianuarie 2021: https://webcast.ec.europa.eu/info-day-on-the-calls-for-proposals-2021-28-01

• 29 ianuarie 2021: https://webcast.ec.europa.eu/info-day-on-the-calls-for-proposals-2021-29-01

Toate prezentările și înregistrările video vor fi disponibile online pe portalul CHAFEA.

Începând cu 6 ianuarie 2021, Asociația Europeană pentru Protecția Culturilor are o nouă denumire – CropLife Europe și o organizare diferită. Astfel, asociația CropLife Europe își extinde domeniul de activitate în zona de agricultură digitală și de precizie, inovație biotehnologică în domeniul plantelor, precum și biopesticide alături de pesticide.

Lansarea CropLife Europe are loc într-un moment în care factorii de decizie, instituțiile europene de la nivelul Uniunii Europene solicită din ce în ce mai mult sistemului agroalimentar să adopte un model mai durabil de producere a alimentelor.

„Suntem de părere că acest lucru se poate realiza cel mai bine printr-o abordare holistică, astfel încât o asociație activă care reprezintă o serie de tehnologii sub un singur acoperiș va fi mai bine echipată pentru a oferi soluțiile integrate necesare, pentru o agricultură mai durabilă și pentru a răspunde cerințelor în schimbare rapidă venite din partea societății și a politicilor aflate în evoluție continuă. Producerea unei cantități suficiente de alimente în mod durabil nu poate fi realizată prin simpla reducere a disponibilității soluțiilor de protecție și de hrană necesare plantelor care sunt cultivate de către fermieri. În schimb, trebuie să accelerăm dezvoltarea de noi soluții mai bune și mai eficiente, să încurajăm practici agricole îmbunătățite care utilizează mai multe tehnologii inovatoare pentru a produce hrană necesară în timp ce utilizează mai puține resurse”, a precizat Géraldine Kutas, directorul general al CropLife Europe.

În acest sens, membrii CropLife Europe vor continua să investească în cercetare și dezvoltare, punând accentul pe inovație pentru a sprijini producția de alimente în cantități suficiente, într-un mod corect, responsabil și durabil.

„Pactul Ecologic European al Comisiei Europene este un proiect revoluționar. Strategiile UE, De la fermă la consumator și Biodiversitate 2030, ne oferă tuturor o mare oportunitate, aceea de a practica o agricultură mai durabilă; de a ne asigura că Uniunea Europeană sprijină îndeplinirea obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă și să consolidăm în continuare securitatea alimentară nu numai în Europa, ci și la nivel global. Ne dorim ca industria noastră să facă parte din soluția care va contribui la îndeplinirea obiectivelor Pactului Ecologic European. Ne vom juca rolul nostru și sperăm că și alte părți interesate ni se vor alătura în gestionarea acestor subiecte cruciale”, a declarat Livio Tedeschi (BASF), președintele CropLife Europe.

Asociația extinsă CropLife Europe va cuprinde o gamă mai largă de subiecte, reprezentând o imagine completă a agriculturii moderne și a ofertelor membrilor ei, inclusiv:

• Pesticide și biopesticide utilizate în cultivarea organică a plantelor, pentru conservarea resurselor solului prin cultivare redusă sau cultivarea fără prelucrarea solului, precum și agricultura convențională;

• Aplicații digitale și de precizie care permit livrarea unei cantități minime de produs, la locul potrivit, în momentul potrivit;

• Caracteristici biotehnologice ale plantelor care vor permite culturilor să își exprime potențialul maxim în condiții dificile folosind mai puține resurse sau să ofere mai multe beneficii atunci când sunt integrate în alimentația oamenilor.

Laurențiu Tîrziu, legumicultorul ajuns primar la Belinț, județul Timiș, vrea să dezvolte comuna așa cum și-a dezvoltat viaţa personală şi viaţa antreprenorială. Animat de energia specifică vârstei, tânărul Laurențiu Tîrziu a dat afacerea cu legume a familiei pe scaunul de primar al comunei timișene Belinț, convins că va aduce o schimbare de mentalitate în administrația publică locală, dar și proiecte de care comuna are nevoie pentru o dezvoltare durabilă în viitor.

„Vin din mediul antreprenorial şi am experienţă în fonduri europene. Am accesat până acum cu succes două proiecte europene.”

Reporter: O luptă grea, ca mai toate bătăliile electorale de la sat, v-a propulsat în fruntea primăriei Belinț, din județul Timiș. Ce v-a motivat să intrați în politică, în lupta pentru fotoliul de primar?

Laurențiu Tîrziu: Sunt soţ, tată şi locuiesc în Belinţ de când m-am născut, vin din mediul antreprenorial şi am experienţă în fonduri europene. Am accesat până acum cu succes două proiecte pe fonduri europene şi în urmă cu patru ani am avut mai multe propuneri din partea cetăţenilor să încerc să dezvoltăm comuna exact aşa cum mi-am dezvoltat viaţa personală şi viaţa antreprenorială. Am încercat să adopt un nou mod de a face campanie. Cetăţenii au văzut în noi acea speranță de mai bine, am fost şase candidaţi, nu a fost uşor şi sunt foarte satisfăcut şi eu, cu echipa mea, că am schimbat modul de a face campanie. Un mod plăcut de a face campanie, un mod bazat pe exemplul personal şi nu bazat pe injurii, pe lucruri urâte.

„Îmi doresc să sprijinim mediul antreprenorial, ne dorim să atragem mediul antreprenorial aici, la Belinţ.”

Reporter: Ce lipseşte comunei Belinţ în momentul de faţă şi ce vă propuneţi să faceţi?

Laurențiu Tîrziu: În primul rând, administraţiei comunei Belinţ îi lipseşte un  mod coerent în abordarea problemelor, dar şi atitudinea personalului din administraţia noastră. Am foarte mare încredere că printr-o gestionare foarte bună a colectivului vom schimba această stare de fapt și o să dăm rezultate foarte bune.

Reporter: Veneam spre dvs. și deși nu locuiți chiar la drumul principal, am venit pe o stradă asfaltată, semn că infrastructura nu stă chiar rău în comuna Belinţ. Ce-ar mai fi de făcut?

Laurențiu Tîrziu: E adevărat, infrastructura în Belinţ şi Chizătău nu stă rău, dar mai avem două sate aparținătoare comunei, Gruni şi Babşa, unde străzile sunt asfaltate doar parțial. Suntem pe o listă de sinteză la Ministerul Dezvoltării și în cei patru ani am încrederea că o să reuşim să obţinem această finanţare pentru a fi asfaltată toată comuna. Mai avem nevoie de canalizare, care este  cuprinsă în programul Aquatim-ului, dar nu ştim din ce cauză nu s-a demarat acest proiect. Aşa cum am garantat în campania electorală şi în precampanie, şi în discuţiile cu oamenii, o să mă implic în așa fel încât să realizăm împreună această mare dorinţă a cetăţenilor comunei Belinţ.

În aprozarul La belinţanu’ se comercializează legumele din propria fermă, dar și de la alți producători

Reporter: Există deja o cooperativă la Belinț, care funcţionează bine, cu rezultate. Au reuşit ceea ce puţini legumiculturi din zona de vest au reuşit în ultimii ani, să intre pe mult-râvnita piaţă a marilor lanțuri de magazine. Întrebarea este dacă această formă de asociere sau o alta e menită să-i ajute pe cei care produc şi dacă vă veţi implica în a-i sprijini pentru a se uni în astfel de forme asociative?

Laurențiu Tîrziu: Sigur că da. Îmi doresc, cum să nu. O să-i sprijinim, noi suntem deschişi, eu, ca persoană, în primul rând, sunt deschis la orice cooperare, la ajutor, pentru că nu am niciun interes. Din această cauză sunt acolo şi lumea mi-a dat această încredere, ca să ajut. Îmi doresc să sprijinim mediul antreprenorial, ne dorim să atragem mediul antreprenorial aici la Belinţ.

Reporter: Veniţi din acest mediu antreprenorial, aveţi două proiecte câştigate. Ce înseamnă businessul ăsta pentru dvs., cum l-aţi dezvoltat? Care a fost baza de plecare?

Laurențiu Tîrziu: Pot să spun că mi-a schimbat viaţa. Am terminat facultatea tot în domeniul alimentar, controlul şi expertiza produselor agroalimentare la Agronomie, după aceea am terminat masterul, iar apoi am încercat să mă angajez în domeniu. Din păcate, nu am reuşit. Între timp, a apărut șantierul pentru construcţia autostrăzii aici la Belinţ, am depus un CV şi aici, am reuşit, m-au repartizat la laborator. Am muncit cinci ani aici la autostradă. După patru ani și jumătate, s-a născut băieţelul meu. Apoi s-a terminat contractul aici și ar fi trebuit să plecăm la alt contract. Apăruseră și fondurile europene pentru tinerii fermieri şi m-am gândit în felul următor: decât să plec, mai bine încerc ceva pe cont propriu și rămân alături de familie. Tot timpul, am simţit o atracţie faţă de satul meu şi n-am vrut să plec nici atunci. Am simţit că nu mă lăsa ceva. Şi am zis: hai să merg după intuiţie. Ce să fac, ce fac eu? Aveam un salariu foarte bun la firmă. Îmi propuseseră chiar și o mărire de salariu ca să merg cu ei la Decea, la următorul contract, dar n-am acceptat. M-am decis să accesez un proiect pe fonduri europene pe „tânărul fermier”. Dacă mă ajută bunul Dumnezeu să-l prind, rămân la Belinţ şi încerc altceva – îmi spuneam. Am depus proiectul şi în toamna aceluiași an, prin noiembrie, am primit un e-mail în care eram anunțat că proiectul este eligibil. Am zis: iau totul în serios, merg la suma maximă de 50.000 de euro, patru hectare suprafaţă trebuia lucrată cu legume, plus extindere. Am semnat contractul în decembrie, după aceea în martie mi-au intrat banii şi am reuşit să îmi achiziţionez utilajele care m-au ajutat foarte mult, au simplificat munca mea şi a familiei. Am avut un mare noroc şi în familie...

Reporter: Concret, ce aţi făcut cu banii ăştia, 50.000 de euro?

Laurențiu Tîrziu: Am cumpărat în primul rând utilaje. Mi-am cumpărat un tractoraş pentru legume, de 45 CP, nu nou, second-hand, mi-am cumpărat un combinator, mi-am cumpărat o maşină de plantat ceapă, maşină de scos ceapă, maşină de plantat varză cu irigator automat, tambur cu aripă de ploaie pe o lungime de 200 de metri cu furtun j63, se rulează automat, o maşină de scos cartofi cu buncăr. Vă spun sincer că astfel mi-am uşurat munca extraordinar de mult.

Reporter: Şi aţi pornit de la patru hectare.

Laurențiu Tîrziu: Am pornit de la patru hectare de teren, dar conform obligațiilor din proiect, am mai cumpărat teren și m-am extins. Inițial, am colaborat cu cooperativa din Belinţ. Produceam, dar iarna era aşa: noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, şase luni de zile nu aveai rulaj, în schimb făceai vânzare bună în perioada de vară. Am livrat marfă şi la Profi la Timişoara la depozit, prin cooperativă, preţurile nu erau foarte mari, dar nici mici, erau undeva la nivelul de mediu. Trebuia să asiguri calitate tot timpul şi nu puteai să supravieţuieşti, părerea mea. Știţi cum e când ai o familie mare, trebuie să ai și un venit constant. Şi atunci eu m-am gândit în felul următor: să încerc să-mi deschid un punct de vânzare la Lugoj, la 15 km de Belinţ. Până să iau decizia asta, maică-mea mergea la piaţă la Reşiţa și nu era deloc confortabil pentru ea. În noiembrie am luat această decizie, am găsit un spaţiu în 14 noiembrie, am semnat contractul de închiriere şi mi-am propus până în 1 decembrie să-i dau drumul.

„Tatăl meu va rămâne acasă şi se va ocupa în locul meu de tot ceea ce m-am ocupat eu. Din moment ce structura este făcută, treburile merg acum de la sine. Vreau să demonstrăm că suntem o generaţie care poate schimba de la atitudine şi până la modul de a face administraţie, mai flexibil, mai dinamic și mai aproape de cetățean.”

Reporter: Şi v-aţi făcut un aprozar...

Laurențiu Tîrziu: Da, mi-am făcut un aprozar, spaţiu pe care plătesc o chirie de 600 de euro pe lună. N-am știut nimic despre ce înseamnă activitatea asta, dar am zis că îl ţin până în martie, când începem treaba în câmp. Dacă dă Dumnezeu să meargă, rămâne deschis, iar dacă nu, îl închidem.

Reporter: Şi a mers, pentru că e deschis şi în momentul de faţă.

Laurențiu Tîrziu: Exact, a mers. Practic, am mers în paralel şi cu aprozarul, şi cu agricultura. Nu a fost uşor, dar eu sunt ambiţios şi mi-a reuşit chestia asta.

Reporter: Mă gândesc că şi pentru ai casei, într-un fel, a fost mai uşor decât să meargă în piaţă la Reşiţa. Mai bine la Lugoj, la doi paşi de casă, într-un spaţiu închis, încălzit, de bine, de rău, e altceva decât în piaţă.

Laurențiu Tîrziu: Vara, spațiul este climatizat, deci am asigurat condiții mult mai bune. Am venit cu produsele noastre de bază, am mai redus puţin, n-am mai pus ardei, n-am mai pus vinete, dar am pus cartofi, varză, ceapă şi în cantităţi mari, care să ne ajungă tot anul la vânzare, culturi care se pretează mult mai bine la munca mecanizată. Pe lângă, la produsele astea am venit cu un preţ mic, aşa ne-am atras şi clienţii. Am pus un slogan, „La belinţanu’ ”, aşa ne-am făcut cunoscuţi, lumea ne apreciază, am reuşit să achiziţionăm chiar în acest an, în decembrie împlinim trei ani, după doi ani și jumătate, încă un spaţiu acolo lângă, am deschis cel de-al doilea aprozar şi treburile merg bine.

Reporter: Apropo de felul în care v-aţi dimensionat producţia ca să puteţi face faţă, vă întreb dacă vinetele, roşiile, ardeii şi ceea ce nu mai produceţi dvs. nu era mai bine să le luaţi din Belinţ, direct de la producători?

Laurențiu Tîrziu: Am cooperat cu producători, inclusiv pentru ceapă verde şi ridichii primăvara, pe o mulţime, dintre cei care mi-au cerut, eu am încercat să-i ajut, bineînţeles în limita rulajului zilnic. Aşa am procedat, întâi am luat de la producătorii locali ce au avut ei și nu am produs eu, restul, am cumpărat din piața de gros de la Mehala, din Timișoara.

Reporter: Ce a însemnat al doilea proiect şi care a fost suma de care aţi beneficiat?

Laurențiu Tîrziu: Eu și soţia ne-am chinuit să accesăm fonduri pentru un salon de coafură şi machiaj, soţia mea fiind foarte pasionată în acest domeniu. Inițial, am încercat să-l deschidem aici, în mediul rural, dar, din păcate, nu ne-a reuşit. Doi ani la rând am încercat, ea nu a mai vrut, a fost foarte dezamăgită, însă eu am insistat: haide să mai încercăm o dată şi pe mediul urban. Dumnezeu ne-a ajutat, am obţinut o finanţare de 32.000 de euro și am deschis un salon de coafură şi machiaj la Lugoj. Acum e o perioadă mai nefastă pentru acest domeniu, dar nu putem spune că ne bazăm pe acest salon, este un job al soției...

Reporter: ...care la un moment dat va funcționa, investiţia fiind făcută deja.  Oricum, lucrurile se complică pentru dvs. odată cu trecerea la Primăria Belinț, pentru că va trebui să împăcaţi cumva şi businessul privat, şi nevoile comunităţii. Cum v-aţi gândit că veţi face faţă?

Laurențiu Tîrziu: Aşa este, dar eu când fac un pas tot timpul mă gândesc de două sau de trei ori înainte. Tatăl meu, care a fost viceprimar opt ani aici la Belinţ, va rămâne acasă şi se va ocupa în locul meu de tot ceea ce m-am ocupat eu. Din moment ce structura este făcută, treburile merg acum de la sine. Soţia mea nu prea a fost de acord să fac pasul spre a candida, spre primărie, dar mă bucur că în final a înţeles. A fost dorinţa mea să demonstrăm că suntem o generaţie care poate schimba de la atitudine şi până la modul de a face administraţie, mai flexibil, mai dinamic și mai aproape de cetățean.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2020

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Foto: arhiva personală Laurențiu Tîrziu

Începând cu 1 ianuarie 2021, Marea Britanie va deveni țară terță în raport cu Uniunea Europeană, fapt ce va genera o serie de modificări referitoare la introducerea controalelor fitosanitare și a formalităților vamale în cadrul relațiilor comerciale cu produse agroalimentare și piscicole.

Pe 17 decembrie 2020 a avut loc seminarul online cu tema „Sectorul agroalimentar românesc din perspectiva schimburilor comerciale cu Marea Britanie, de la 1 ianuarie 2021”, organizat de Ministerul Agriculturii, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Direcția Generală a Vămilor și Camera de Comerț și Industrie a României.

Secretarul de stat din MADR, Gheorghe Ștefan a deschis seminarul și a subliniat: „Ministerul Agriculturii este direct interesat în dinamizarea fluxurilor comerciale, ținând cont de viitoarea concurență pe piața britanică, în special pentru produsele agroalimentare care au ponderea cea mai însemnată în cadrul exporturilor românești către Marea Britanie, cum ar fi: carne de pasăre, vinuri, cereale, preparate și conserve din legume și carne, produse de brutărie și patiserie etc”. Oficialul MADR a reamintit că, pe perioada negocierilor dintre UE și Regatul Unit, Ministerul Agriculturii a desfășurat un proces amplu de consultare publică cu principalele asociații, organizații și federații din agricultură, industria alimentară și pescuit pentru definitivarea poziției sectoriale având în vedere impactul și importanța relațiilor comerciale pe relația cu Marea Britanie.

Sectorul agroalimentar european este îngrijorat din cauza unui regulament al Uniunii Europene care ar urma să se aprobe și care va afecta sectoarele agricol și forestier. Este vorba de actul delegat de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului pentru stabilirea criteriilor tehnice de screening, pentru determinarea condițiilor prin care o activitate economică se califică drept o contribuție substanțială la climă, reducerea schimbărilor climatice sau adaptarea la schimbările climatice, și pentru a determina dacă această activitate economică nu cauzează vreun prejudiciu semnificativ oricăruia dintre celelalte obiective de mediu.

Reprezentanții sectorului agroalimentar susțin că actul delegat ia o poziție puternică și disproporționată față de sectoarele agricol și forestier, care, cu siguranță, nu sunt beneficiarul principal al produselor financiare pe care se concentrează Regulamentul 2020/852. Toate organizațiile naționale membre ale Copa-Cogeca sunt îngrijorate cu privire la viitor. Alianța pentru Agricultură și Cooperare, membră Copa-Cogeca, anunță că a fost transmis un document de poziție către instituțiile europene cu rol de decizie în acest dosar. „Am comunicat, de asemenea, tuturor autorităților române implicate riscurile și repercusiunile pentru sectorul agroalimentar și pentru România ale aprobării acestui act delegat și am solicitat retragerea acestuia. Nu suntem de acord nici cu lipsa de reprezentativitate din grupul de experți tehnici și de pe platforma nou-creată. Privitor la activitățile economice bioenergetice, criteriile tehnice sunt nepractice, nefezabile și, mai presus de orice, necesită eforturi disproporționate. Dacă actul delegat ar fi aprobat în forma prezentată, producătorii din sectorul agroalimentar, silvic și nu numai vor putea accesa finanțări doar dacă se respectă simultan toate criteriile menționate în anexa actului delegat”, precizează reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

Practic, prin actul contestat se creează două sisteme paralele și constrângeri suplimentare față de prevederile Politicii Agricole Comune. Producătorii din sectorul agroalimentar și cooperativele agricole vor avea costuri mult mai mari pentru finanțare sau vor avea din ce în ce mai greu acces la finanțare. Producătorii reamintesc că, în România, deja au un acces limitat la finanțare și costuri mai mari decât media europeană.

„Producătorii din sectorul agroalimentar și cooperativele trebuie să se poată baza pe sprijin pentru a continua să investească în metode de producție mai durabile, în tehnologii și afaceri mai inteligente, prin măsuri de adaptare. Garantarea accesului la resurse financiare este cheia, inclusiv la cele alocate în vederea recuperării în urma pandemiei de COVID-19. Este important ca în acest proces să se realizeze un bilanț și să se aibă în vedere legislația deja existentă, precum și munca agricultorilor, a proprietarilor de păduri și a cooperativelor, în ameliorarea durabilității în agricultură și silvicultură”, transmit reprezentanții sectorului agroalimentar românesc.

Punctele de vedere ale autorităților și organizațiilor profesionale din țările membre UE în legătură cu actul delegat de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 sunt așteptate până mâine, 18 decembrie 2020.

Foto: Titan Machinery România

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a aprobat și a făcut până în prezent plăți de șapte miliarde de euro către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice locale, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Astfel, gradul de absorbție al PNDR 2020 a ajuns la peste 71%.

Din totalul fondurilor nerambursabile plătite de AFIR, peste 3,6 miliarde de euro au fost făcute pentru proiectele de investiții în mediul rural, pentru decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor, pentru acțiunile și investițiile Grupurilor de Acțiune Locală, pentru investiții de reducere a efectelor dezastrelor naturale.

Prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) au fost făcute plățile compensatorii către fermieri în valoare totală de peste 3,3 miliarde de euro.

Pentru dezvoltarea fermelor mici, 28.326 de fermieri au beneficiat prin AFIR de plăți în valoare de 217,7 milioane de euro. De asemenea, 11.320 de tineri fermieri au primit, până în prezent, fonduri totale de peste 428 de milioane de euro.

Tot prin PNDR 2020, au fost finanțate 2.132 de investiții de utilitate publică pentru care AFIR a plătit autorităților publice locale fonduri nerambursabile de peste 951,5 milioane euro.

Pentru procesarea produselor agricole au fost contractate 686 proiecte de modernizare și dezvoltare a unităților de procesare, valoarea finanțărilor nerambursabile plătită fiind de peste 198,4 milioane euro.

Valoarea plăților efectuate de AFIR către Grupurile de Acțiune Locală (GAL) se ridică la 356,6 milioane euro. Plățile au avut ca scop acordarea de sprijin pentru dezvoltarea strategiilor de dezvoltare locală, pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale GAL și sprijin pentru cheltuieli de funcționare și animare.

Pentru investiții în exploatații agricole și pomicole, 2.480 de fermieri au beneficiat de fonduri europene nerambursabile de peste 731,9 milioane de euro. Investițiile pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice au contabilizat plăți de 374,7 milioane de euro, bani plătiți pentru 828 de contracte de finanțare.

Obiectivul asumat pentru 2020, plăți de un miliard de euro, a fost depășit

AFIR, doar în ultimul an, până în prezent, a efectuat plăți în valoare de peste 1,4 miliarde de euro către fermieri. În aceeași perioadă, instituția a plătit 166 milioane euro autorităților locale, beneficiarii publici ai PNDR 2020. De asemenea, Grupurile de Acțiune Locală au beneficiat, prin subprogramul LEADER, de plăți în valoare de 86,3 milioane de euro.

„Contextul actual, epidemiologic, economic, dar și condițiile naturale precum seceta, au adăugat o complexitate foarte mare demersurilor pe care AFIR le-a avut de făcut pentru a asigura o absorbție totală a fondurilor nerambursabile. Ținta de plăți asumată de către AFIR pentru 2020, în perspectiva unui an fără situații de forță majoră sau criză climatică, a fost în octombrie 2019, de un miliard de euro. Agenția a reușit nu doar să îndeplinească acest obiectiv, dar l-a și depășit, fapt ce nu ar fi fost posibil fără implicarea și profesionalismul atât al beneficiarilor PNDR 2020, cât și al experților AFIR de la nivel central, regional și județean”, a precizat Mihai Moraru, director general AFIR.

Tot în acest an financiar, au fost transferate procesatorilor 65,8 milioane de euro, iar antreprenorilor 27,3 milioane de euro.

Pentru abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Foto: MEWI