După 31 decembrie 2024, formularele Registrului agricol 2020-2024 nu mai pot fi utilizate. Prin urmare, a fost aprobat un act normativ care reglementează atât registrul agricol pentru perioada 2025-2029, cât și formularele aferente.

Registrul agricol se elaborează pentru o perioadă de cinci ani, datele fiind completate anual de către autoritățile administrației publice locale. Astfel, noul act normativ actualizează Registrul agricol pentru perioada 2025 – 2029.

Primarii comunelor, orașelor și municipiilor trebuie să ia măsuri pentru tipărirea noului registrului agricol pe suport de hârtie, sau, după caz, să asigure funcționarea sistemului de gestiune electronică a acestuia, utilizând noile formulare. Datele înscrise în formulare sunt utilizate de Institutul Național de Statistică; Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației; Ministerul Finanțelor; Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și de alte instituții. De asemenea, aceste date sunt utilizate în procedura de verificări încrucișate pe care le execută APIA în vederea acordării schemelor de sprijin pentru producătorii agricoli.

Actul normativ prin care este actualizat Registrul agricol oferă posibilitatea de a înscrie datele referitoare la gospodăriile populației și la societățile/asociațiile agricole, precum și la orice alte persoane fizice și/sau juridice care dețin teren în proprietate/folosință/concesiune și/sau animale.

Totodată, în Registrul agricol pentru perioada 2025 - 2029 au fost introduse reglementări privind înregistrarea suprafețelor piscicole care sunt utilizate temporar de către fermieri ca suprafețe agricole, conform prevederilor legislației europene în vigoare.

CITEȘTE ȘI: Reținerea zăpezii, sursă de apă și de protecție a culturilor

Energia electrică pentru irigații, fonduri suplimentare pentru acoperirea costurilor

Subvenția pentru motorina utilizată în agricultură pentru 2025 poate fi cerută la APIA

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În zilele de 21 și 22 octombrie 2024, la Luxemburg are loc reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit. Din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale participă secretarul de stat Sorin Moise.

Concluziile privind o politică agricolă comună (PAC) post-2027 orientată spre fermieri reprezintă un punct important de pe agenda Consiliului AgriFish la care participă miniștrii Agriculturii din toate țările Uniunii Europene.

Țara noastră solicită necesitatea extinderii aplicării Cadrului Temporar de Criză și Tranziție în sectorul agricol, precum și creșterea plafonului individual de ajutor per întreprindere agricolă.

România și partenerii săi solicită Comisiei Europene să analizeze urgent realitățile cu care se confruntă fermierii și să crească plafonul individual aplicabil sectorului agricol primar la 560.000 euro per beneficiar. „Pentru a preveni falimentul fermierilor și a susține redresarea sectorului, România propune prelungirea perioadei de aplicare a acestui ajutor până la cel puțin 30 iunie 2025”, transmite Sorin Moise.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Încep prin a spune că nu țin partea nimănui și doar vreau să privească fiecare obiectiv problema la care mă refer. Îmi asum supărarea tuturor și „hate-ul” (că tot e la modă, sâc!) pe care-l voi atrage, însă, haideți, măcar în al doisprezecelea ceas, să nu mai ascundem gunoiul sub preș. Deja izul e de hoit. Hoitul agriculturii.

Încă o dată autoritățile vin cu măsuri pompieristice, iar poporul le acceptă. Doar că acum, în 2024, economia țării este într-o așa stare de degradare, că mâna întinsă către „bolnav”, în speță agricultura, nu mai poate ajuta pe toată lumea. Pe unii îi va omorî azi, iar restul se va duce, cel mai probabil, treptat, dar mai repede decât ne putem imagina.

Știu, scenariul e sumbru. Asta e realitatea zilelor noastre, din păcate.

De ce s-a ajuns aici? Pentru că am ascuns gunoiul sub preș și ne-am mulțumit cu ce-am primit, fără să ne proiectăm în viitor. Clima s-a schimbat, vremurile sunt tulburi, cu pandemii, războaie, boli la animale. Oamenii s-au schimbat… în rău. Iar în România nimeni nu s-a gândit în peste 30 de ani la viitor. Toți se agită pentru propriile buzunare. Dar, ne convine sau nu, buzunarul tău, cu buzunarul meu, cu buzunarul lui sunt legate.

Viitor înseamnă strategie. Exact asta îi lipsește României, agriculturii, STRATEGIE.

Cine-i de vină pentru lipsa viitorului și a stării deplorabile în care ne aflăm? Toți suntem vinovați. Politicienii își fac jocurile, la fiecare patru ani aruncă „sacul cu îngrășăminte” pentru voturi. Iar producătorii agricoli, până să vină schimbările astea climatice și restul problemelor/provocărilor, posibil și scârbiți de clasa politică, de autorități, ca mai toată populația, de altfel, și-au văzut de mai micile sau mai marile lor afaceri. Azi nu mai „merge și așa”.

Fermierul român, când s-a băgat în cooperativă și a venit un neica nimeni care i-a oferit cu 50 de bani mai mult pe carne, lapte, legume, grâu sau ce-o mai fi avut el de vânzare, nu s-a gândit că rupe o za din cooperativă și a vândut în afara acestei structuri. Apoi, când acei cumpărători au dispărut din piață, că, deh, vremuri grele, fermierul nostru a vrut să se întoarcă la cooperativă. Ce să vezi, ca el au făcut și alții, iar cooperativa s-a închis. „Nu merg, dom`le, cooperativele!” Zău? Păi, n-au cum să meargă, dacă sunt dorite doar la greu. O comuniune înseamnă și la bine, și la greu.

Aceeași poveste și cu organizațiile profesionale. Vrem organizații, vrem oameni capabili în ele, care să facă lucruri, să le miște, să ne reprezinte în discuțiile cu autoritățile, dar nu băgăm mâna-n buzunar să plătim cotizații. Și atunci, la noi, asociațiile sunt reprezentate de fermieri care își cheltuiesc banii și timpul mergând peste tot și cerând sprijin pentru întreaga tagmă. Cu ce să plătească o asociație un jurist, un contabil, un om de comunicare, un lobbist, dacă n-are în spate fermieri plătitori de cotizație? Și atunci e simplu să zici: „Nu merg, dom`le, asociațiile!”.

Cu așa sector dezbinat, politicienii și guvernanții fac ce și cum vor. D-aia suntem azi aici, adică în sărăcie.

Mi-a luat cam mult să ajung la problemă și, sincer vă spun, cred că s-ar putea scrie zeci de mii de pagini despre agricultura postdecembristă, problemele și oamenii ei.

Așadar, subiectul e vestita ordonanță care suspendă rambursarea datoriilor restante, a ratelor dobânzilor și comisioanelor scadente datorate de fermieri furnizorilor și distribuitorilor de inputuri agricole, precum și interzicerea aplicării de către creditori (furnizori sau distribuitori) a unor măsuri de recuperare a creanțelor scadente.

Există un lanț, fermier–distribuitor–producător. Orice za ai scoate, omori întreg lanțul.

Să fim sinceri și să recunoaștem, fermierul preferă să lucreze cu distribuitorul, de cele mai multe ori cu plata la recoltă sau cu mai multe rate, decât să meargă la bancă să ia bani pentru cumpărarea de inputuri. Lanțul ăsta comercial merge bine, o spun toți cei care fac parte din el. Aaa, da, au apărut în piața asta a inputurilor și neserioși. Ăștia au vrut câștiguri rapide, s-au dus cu prețuri de nerefuzat către agricultori (care, apropo, câți citesc contractele comerciale sau plătesc juriști ca să-i ajute?) și i-au prins în plasa lor, ca acum să-i execute. Distribuitorii ăia vechi în piață, cu renume bun, care stau alături de fermieri în mod real, nu joacă murdar. Însă unii agricultori, pe românește, au pus botul la mocangeală și trag ponoasele.

Că tot am adus vorba de mocangeală. Mă tot întreb cum e posibil „să cumperi” tractor de lux de pe internet la juma` preț. Chiar nu te întrebi dacă acel vânzător există? Se pare că nu, iar astfel de țepe sunt la ordinea zilei. La fel, se vând pe internet produse falsificate de protecția plantelor. Culmea, au succes în rândul… exact, al fermierilor.

Acum înțelegeți de ce spun că vine miros de hoit de sub preșul agriculturii? Analizați-vă obiectiv fiecare, înainte să aruncați pumnalul.

Revenind la ordonanța mult disputată, suspendarea datoriilor fermierilor și restul măsurilor așa cum sunt ele puse în actul normativ, cel mai probabil, va afecta întregul sector agricol, incluzând aici nu doar furnizorii, distribuitorii și producătorii de inputuri, ci și fermierii, mai ales pe cei mici și mijlocii.

Decapitalizarea sectorului distribuției de inputuri nu este o soluție, având în vedere că agricultura românească se finanțează într-o proporție covârșitoare prin credit furnizor (peste 1,5 miliarde de euro, spun cifrele). Agricultorul nu prea are acces la alt tip de finanțare.

Ordonanța asta s-ar putea să-i bage în faliment pe furnizorii de inputuri. Și ce dacă, o să spuneți unii. În prezent, situația financiară a agricultorilor e precară. Câți au acces la bănci? Prea puțini. Și dacă distribuitorul de inputuri nu-l mai poate finanța pe fermier, acesta cum, cu ce și de unde își va lua sămânța, îngrășămintele, toate cele necesare câmpului? De pe internet?! Dați-mi voie să râd...

Prin urmare, gândiți global soluțiile, că degeaba omorâți capra vecinului, dacă de pe urma ei mâncați și voi.

Întregul lanț comercial fermier–distribuitor–producător trebuie sprijinit, finanțat și protejat. Cum? Punându-se toate părțile la masa discuțiilor. Ei, vedeți de ce e bună asocierea?

Iar autoritățile să-și facă treaba și să găsească soluții, împreună cu toți cei implicați în problemă.

Mai vreau să zic ceva, care iar îi va supăra pe unii. Citiți, informați-vă, luați-vă informațiile de la specialiști, ascultați și treceți prin filtrul gândirii voastre orice informație. Altfel, veți continua să vă gestionați afacerile după ureche (unii). Și se vede că nu e bine, nicidecum profitabil. Eu, una, m-am săturat de câte inepții văd pe social media, în grupurile de agricultori. E plin internetul de prostii. Găsiți-vă surse de informare care să vă facă performanți și atunci poate nu va mai zice consumatorul de hrană că tot stați cu mâna întinsă la banii publici.

Uniți-vă, stați aproape unii de alții și nu mai căutați chilipiruri, că la final s-ar putea să vă coste, chiar mult.

Faceți, împreună cu autoritățile, cu specialiștii, de pildă, strategii pe apă, irigații, asigurări, riscuri, aduceți-vă aportul la adoptarea unei legislații adecvate vremurilor.

Negocierile pe ordonanța suspendării datoriilor fermierilor s-au finalizat. Rămâne de văzut când și în ce formă va apărea actul normativ în Monitorul Oficial. Până atunci, punctele agreate de toate părțile în urma întâlnirilor de la Ministerul Agriculturii le găsiți aici: Ordonanța suspendării datoriilor și „Creditul fermierului”, în linie dreaptă. 

Închei așa cum o face un fermier ale cărui gânduri sunt prezente în Revista Fermierului, Ștefan Gheorghiță: „În rest, numai de bine”. 

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

CITEȘTE ȘI: Fermierul anului 2024, și *utut, și cu banii luați de propriul stat

Fermierii, mai săraci și discriminați de o legislație șchioapă

Cu toate că deține locul întâi în topul producătorilor de porumb și de floarea-soarelui și al treilea loc între producătorii de grâu din Uniunea Europeană (UE), agricultura României rămâne sub influența unor factori generatori de incertitudine, se precizează într-o analiză cu privire la sectorul agroalimentar mondial, realizat de Euler Hermes.

Concret, spun analiștii companiei citate, în ciuda unor investiții importante pentru modernizarea nivelului tehnologic, nivelul producțiilor agricole înregistrate la noi în țară este în continuare puternic influențat de condițiile meteorologice. De asemenea, asocierile între fermieri, ca vectori de creșteri ai productivității, prin exploatarea unor suprafețe mari, nu sunt prevalente sau se află în stadii incipiente. Nu în ultimul rând, mai precizează specialiștii Euler Hermes, sectorul agrozootehnic românesc este în continuare dependent de subvenții, iar gradul de absorbție a fondurilor europene este insuficient.

Chiar și așa, sectorul agricol al țării noastre rămâne un contribuabil relativ constant în formarea produsului intern brut (PIB), deși cu un aport ușor mai scăzut, la 4.3% în 2018 față de 4.4% în 2017, creșterea estimată a economiei pentru anul trecut situându-se în jurul lui 4.1%.

„Raportarea unor recolte în creștere la grâu, orz, orzoaică și recordul înregistrat la producția de porumb de aproximativ 15 milioane de tone în 2018 constituie semnale pozitive pentru cifra de afaceri a companiilor din domeniu pentru prima jumătate a anului 2019”, menționează analiștii companiei. „De altfel, evoluția comerțului cu ridicata a produselor agricole și animalelor vii din primele două luni ale anului în curs este încurajatoare – peste 20% în termeni reali, față de 6-7% pentru întreg sectorul agregat al comerțului cu ridicata (excluzând comerțul cu autovehicule și motociclete) și confirmă evoluțiile din anul precedent”.

În fine, în ceea ce privește numărul de insolvențe înregistrare în sectorul agricol autohton, deși pe un trend descrescător în 2018 și în primele luni ale anului 2019, acesta fluctuează în banda obișnuită de 4-5% din total.

„Procentul urmează îndeaproape contribuția sectorului la formarea produsului intern brut”, au conchis specialiștii implicați în analiză.

Insolvența în agricultura mondială, o problemă serioasă

Potrivit rezultatelor aceleiași analize, la nivel mondial, se va înregistra o creștere a insolvenței în rândurile agricultorilor, ca urmare a persistenței prețurilor mult prea scăzute ale recoltelor obținute. În sectorul prelucrării alimentelor, au loc presiuni pentru a fi respectate reguli mai stricte privind siguranța alimentară.

În schimb, nișa băuturilor este în plină formă pentru o creștere viitoare.

Cei de la Euler Hermes au realizat inclusiv o viziune „în oglindă” asupra domeniului agroalimentar mondial, una similară analizei SWOT. Potrivit calculelor analiștilor, pe termen mediu se întrevăd perspective favorabile sectorului de profil, susținute de creșterea globală a populației, cât și de creșterea cererii, având în vedere dezvoltarea unei noi clase de mijloc. De asemenea, structura financiară a companiilor din sectorul alimentar este destul de bună în comparație cu media globală. Nu în ultimul rând, se întrevede un trend crescător în subsectorul băuturilor, în special în sectorul premium.

Reversul medaliei este și el bine conturat în analiză. Astfel, precizează specialiștii Euler Hermes, sectorul alimentar suferă din cauza prețurilor scăzute ale bunurilor de origine agricolă, iar procesatorii alimentari se confruntă cu marje reduse.

Dependența puternică a industriei de procesare a alimentelor de principala sa destinație (adică de retaileri) reprezintă o altă problemă, în timp ce producțiile agricole, la nivel global, continuă să fie afectate de secetă și/sau de inundații.

Scădere a prețurilor alimentelor

De multe ori catalogat drept al doilea cel mai bun sector în ceea ce privește riscul după produse farmaceutice, industria agroalimentară se luptă acum să își mențină poziția de invidiat. În primul rând, agenții economici agroalimentari globali suferă de o scădere a prețurilor alimentelor din primăvara anului trecut.

Conform rezumatului analizei, în ciuda unui reviriment scurt, înregistrat în prima jumătate a anului 2018, indicele FAO al prețurilor la alimente la nivel mondial (inclusiv carne, zahăr, legume, cereale și produse lactate) a scăzut din nou. La sfârșitul anului trecut, acesta s-a diminuat cu -8% (an/an) și înregistrează o creștere negativă și în prezent. Acest lucru face cu atât mai dificil pentru producătorii agroalimentari să-și îmbunătățească marjele. De asemenea, aceasta reduce, în cele din urmă, rentabilitatea industriei ca întreg. În al doilea rând, tensiunile comerciale dintre SUA și China ar putea continua să influențeze producția de alimente cu agricultorii din SUA, care ar putea reduce totalul suprafețelor cultivate cu soia, deoarece China reduce conținutul de proteine din hrana pentru animale.

Între timp, companiile din sectorul alimentar de produse ambalate trebuie să abordeze cererea slabă a consumatorilor, puterea limitată a prețurilor și inflația costurilor logistice în contextul optimizării portofoliului, în special în America de Nord. Întrucât se angajează să plătească pentru serviciile care dau bunuri livrate la momentul potrivit, se confruntă, de asemenea, cu o inflație semnificativă a costurilor de transport de marfă, în special în subsectorul de băuturi. În regiunea din Asia, acestea sunt mai adaptate să reziste competiției din partea micilor întreprinderi alimentare care se străduiesc să câștige cota de piață prin intensificarea reducerilor de prețuri.

Consolidări

În acest an, sectorul agroalimentar poate accentua consolidarea segmentelor fragmentate și a piețelor internaționale. Creșterea cotei pe piețele fragmentate este, în mod normal, mai puțin costisitoare decât achizițiile mari, ceea ce s-ar putea potrivi pentru companiile americane, precum KRAFT HEINZ, care pare capabilă să suporte o povară ridicată a îndatorării.

Piețele internaționale pot fi atractive pentru firmele care se luptă să genereze creștere într-o piață foarte matură, precum cea a Americii de Nord. Concurența pe piața alimentară și a băuturilor din Asia s-ar putea intensifica în 2019, pe măsură ce creșterea tensiunilor comerciale amenință creșterea economică și erodează încrederea consumatorilor. Cu toate acestea, demografia favorabilă a regiunii și clasa de mijloc extinsă ar trebui să o poziționeze pentru o creștere mai rapidă decât pe piețele mai mature, cum ar fi America de Nord și Europa de Vest, în următorii trei ani.

Euler Hermes este liderul global în asigurarea de credit comercial şi un recunoscut specialist în domeniul garanţiilor şi al colectării creanţelor. Cu mai mult de 100 de ani experienţă, compania oferă clienţilor săi business-to-business (B2B) servicii financiare care sprijină managementul creanţelor comerciale şi al lichidităţilor. Reţeaua proprie de informaţii urmăreşte şi analizează schimbările de zi cu zi ale solvabilităţii corporative în rândul companiilor mici, medii şi multinaţionale în pieţe ce reprezintă 92% din PIB-ul global. Cu sediul principal în Paris, compania este prezentă în peste 50 de ţări, cu 6.050 de angajaţi. Euler Hermes este o filială a Allianz, evaluată AA de către Standard & Poor’s. Compania a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 2,6 miliarde de euro în 2017 şi a asigurat tranzacţii de afaceri la nivel mondial de 894 de miliarde de euro în expunere, la sfârşitul anului 2017.