Romanian Agri Trade Summit are loc pe 22 februarie 2023 la NORD Events Center by Globalworth din București și reunește Vestul și Estul, Nordul și Sudul Europei și țările aflate în bazinul Mării Negre. Elita agribusiness-ului internațional vine în țara noastră pentru o întâlnire directă între fermieri, firme de trading, de distribuție, de procesare, de logistică, companii de genetică și instituții financiare, tot spectrul de agribusiness de top din Europa. Gazda evenimentului este Cezar Gheorghe, analist, expert în comerțul cu cereale, renumit și apreciat atât pe plan local, cât și internațional.

Poziționat ca primul eveniment internațional de agribusiness din România, Romanian Agri Trade Summit își propune să reconfirme poziția geostrategică a României și să creeze cadrul propice încheierii unor parteneriate profitabile între fermierii români și companii de top locale sau europene, lucru care este asigurat de varietatea participanților la prima sa ediție.

„Romanian Agri Trade Summit aduce la aceeași masă autorități, fermieri și companii de top din domeniile de trading, distribuție, procesare, genetică și logistică din România, pentru a dezbate situația actuală și a identifica împreună oportunitățile de explorat pentru dezvoltarea agribusiness-ului românesc, în beneficiul tuturor părților implicate. Romanian Agri Trade Summit este prin excelență evenimentul de Agri Trade al României. Avem alături parteneri importanți din toate segmentele relevante pentru agribusiness și suntem convinși că ziua de 22 februarie 2023 va ocaziona multe prezentări și dezbateri interesante și cu aplicabilitate în business, precum și multe întâlniri productive de business 1 la 1”, declară Cezar Gheorghe, AGRIColumn.

Salutat și susținut de comunitatea de agribusiness, Romanian Agri Trade Summit beneficiază și de sprijinul autorităților locale și internaționale, din partea cărora se vor adresa participanților, în cadrul sesiunii de deschidere: Nicolae Ionel Ciucă - premierul României; Janusz Wojciechowski - comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală; Mircea Geoană - secretar general adjunct al NATO; Alicia Hernandez - Regional Agricultural Counselor, USDA; Achim Irimescu - ministru plenipotențiar Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană și Sorin Moise - secretar de stat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Romanian Agri Trade Summit pune în discuție teme actuale stringente pentru agribusiness în cadrul panelurilor și sesiunilor de prezentare, care vor crea cadrul propice unui dialog complex între analiști de renume, autorități și jucători majori din piața agricolă locală și internațională. Panelurile dedicate Suportului pentru Agribusiness, Trading-ului de mărfuri și Procesării la nivel intern vor viza felul în care se poate coagula interesul comun și vor ocaziona discuții aplicate între reprezentanții principalilor jucători din domeniu și participanții din sală.

Agenda completă a evenimentului poate fi consultată pe site-ul dedicat Romanian Agri Trade Summit.

Romanian Agri Trade Summit este organizat de AGRIColumn și Godmother și propune un model inedit de eveniment în industrie, combinând în aceeași zi sesiuni de paneluri de discuții pe teme de impact în agribusiness cu o secțiune extinsă de expoziție și zone dedicate pentru discuții de business 1 la 1.

Lista expozanților include companii de top locale și internaționale, precum: ADM, Agricover, Agrinvest, Ameropa, Agrinvest Credit, Blue Ocean Trading Services, Barchart, BUNGE, Cargill, DroneBox, EAST Grain, Grainbow, Plant an App și Sunar Group of Companies.

Primei ediții Romanian Agri Trade Summit i s-au alăturat în calitate de parteneri, Agricover (Gold), Corteva Agriscience™ (Gold), Ameropa (Silver),  BCR (Silver), Boromir (Silver), Agrinvest și Agrinvest Credit (Silver), COMVEX (Silver), East Grain (Silver), Expur (Silver), ING (Silver), Mobexpert (Silver), Timac Agro (Silver), UBM (Silver) și Ssang Yong (Bronze) precum și trei din „companiile ABCD”, liderii tradingului de cereale la nivel mondial: ADM (Silver), Bunge (Silver) și Cargill (Silver). În plus, APAD, Clubul Fermierilor Români, LAPAR, Pro Agro și UNCSV - unele dintre cele mai mari asociații de fermieri din România susțin Romanian Agri Trade Summit, în calitate de organizații partenere.

Evenimentul este sprijinit în calitate de parteneri media de către: Revista Fermierului, România Agricolă, 9am.ro, Agri Business Job, Agrobiznes, Agro Jurnal, Business Press Agricol, Cotidianul Agricol, Gazeta de Agricultură, New Money, retail.ro și Wall-Street.ro, precum și de mediaTRUST în calitate de partener de monitorizare, Porsche București NORD în calitate de partener de mobilitate și La Fântâna și Kafune ca parteneri de hidratare.

Biletele de participare la Romanian Agri Trade Summit  pot fi achiziționate până în ziua evenimentului, prin intermediul site-ului dedicat https://agritradesummit.ro/bilete/ sau prin intermediul asociațiilor de fermieri, aplicându-se un preț special cu discount pentru fermierii români.

Până în acest moment, au fost deja achiziționate și rezervate peste 400 de bilete de participare la Romanian Agri Trade Summit, de către companii locale și internaționale care urmează să participe, inclusiv ca expozanți, în cadrul conferinței. 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (APPR) anunță începerea Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, ajuns, în 2023, la cea de-a treia ediție. Evenimentul sportiv al Forumului APPR este un proiect de responsabilitate socială.

„Ne dorim ca această a treia ediție să reprezinte un real succes pentru toți cei implicați. Pe parcursul celor două ediții ale Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor am trăit, alături de fermieri și parteneri din domeniu, momente remarcabile, pline de emoție și devotament”, a precizat Alina Crețu, director executiv Forumul APPR.

Foto: Forumul APPR

Campionatul Național de Fotbal al Fermierilor 2023 are patru etape, fiecare desfășurându-se conform calendarului de mai jos, cu începere de la ora 10:00:

• 31 ianuarie: etapa Ialomița – Sala de sport din cadrul Complexului sportiv „1 Mai”;

• 2 februarie: etapa Constanța – Sala sporturilor „Simona Amânar”;

• 7 februarie: etapa Timișoara – DAF Junior;

• 9 februarie: etapa Iași – Hotel Capitol.

Campionatul Național de Fotbal al Fermierilor reprezintă un eveniment sportiv dedicat amatorilor, la care se poate înscrie orice persoană de sex bărbătesc, membru al Forumului APPR.

Foto: Forumul APPR, stânga: Maria Cîrjă - Corteva Agriscience; dreapta - Alina Crețu - Forumul APPR

„Campionatul Național de Fotbal al Fermierilor a pornit de la nevoia de a arăta cine sunt fermierii României și cât de mult sunt implicați în comunitățile locale. Mediul rural reprezintă o provocare pentru dezvoltarea proiectelor sociale și culturale, dar fermierii sunt acolo și se implică activ în susținerea cluburilor sportive, a taberelor de creație, a școlilor și a programelor sociale, educaționale și artistice. Implicarea lor a dus la rezultate reale, iar Campionatul Național de Fotbal al Fermierilor este unul din proiectele care mobilizează oamenii și companiile din agricultura românească”, a punctat Alina Crețu.

Foto: Forumul APPR

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Organizatorii primului eveniment internațional de agribusiness din România, Romanian Agri Trade Summit, anunță primii vorbitori confirmați: Achim Irimescu - ministru plenipotențiar Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană; Janusz Wojciechowski - comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală; Mircea Geoană - secretar general adjunct al NATO și Sorin Moise - secretar de stat MADR.

Romanian Agri Trade Summit are loc pe 22 februarie 2023 la NORD Events Center by Globalworth din București și va reuni Vestul și Estul, Nordul și Sudul Europei și țările aflate în bazinul Mării Negre. Elita Agribusiness-ului internațional vine la București pentru o întâlnire directă între fermieri, firme de trading, de distribuție, de procesare, de logistică, companii de genetică și instituții financiare – tot spectrul de agribusiness de top din Europa. Gazda evenimentului va fi Cezar Gheorghe - analist, expert în comerțul cu cereale, renumit și apreciat atât pe plan local, cât și internațional.

„Inițiativa organizării Romanian Agri Trade Summit este salutată și susținută atât de autorități, de fermieri și de principalii cumpărători atât pe plan intern, cât și internațional. Avem alături parteneri importanți din toate segmentele relevante pentru agribusiness, confirmând faptul că Romanian Agri Trade Summit este prin excelență evenimentul de Agri Trade al României. Ne bucurăm să putem anunța că avem alături deja Clubul Fermierilor Români, LAPAR și UNCSV, unele dintre cele mai mari asociații de fermieri de la noi din țară, precum și companii de top din domeniile de trading, distribuție, procesare, genetică și logistică din România și din Europa, mulți dintre aceștia alăturându-se deja demersului nostru în calitate de parteneri sau expozanți iar lista lor continuă să crească”, a declarat Cezar Gheorghe, AgriColumn.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va fi prezent la Romanian Agri Trade Summit cu un stand dedicat în zona de expoziție, unde participanții vor putea discuta direct cu reprezentanții MADR pe tot parcursul evenimentului.

Romanian Agri Trade Summit va pune în dezbatere teme actuale stringente pentru agribusiness în cadrul panelurilor și sesiunilor de prezentare, care vor crea cadrul propice unui dialog complex între analiști de renume, autorități și jucători majori din piața agricolă locală și internațională. Panelurile dedicate finanțării în agribusiness, trading-ului de mărfuri și procesării la nivel intern vor viza felul în care se poate coagula interesul comun și vor ocaziona discuții aplicate între reprezentanții principalilor jucători din domeniu și participanții din sală.

Agenda completă a evenimentului va fi detaliată în curând și va putea fi consultată pe site-ul dedicat Romanian Agri Trade Summit.

Evenimentul este organizat de AgriColumn și Godmother și propune un model inedit de eveniment în industrie, combinând în aceeași zi sesiuni de paneluri de discuții pe teme de impact în agribusiness cu o secțiune extinsă de expoziție și zone dedicate pentru discuții de business 1 la 1.

În acest moment, lista expozanților include pe lângă standul MADR, companii de top locale și internaționale, precum: ADM, Agrinvest, Ameropa, Agrinvest Credit, Blue Ocean Trading Services, Barchart, BUNGE, Cargill, EAST Grain și Grainbow. Acestora continuă să li se alăture constant și alți expozanți, iar lista este actualizată pe site-ul oficial Romanian Agri Trade Summit.

Primei ediții Romanian Agri Trade Summit i s-au alăturat deja, în calitate de parteneri, Agricover (Gold), Corteva Agriscience™ (Gold), Ameropa (Silver),  Boromir (Silver), Agrinvest și Agrinvest Credit (Silver), COMVEX (Silver), East Grain (Silver), Expur (Silver) și UBM (Silver), precum și trei din „companiile ABCD”, liderii tradingului de cereale la nivel mondial: ADM (Silver), Bunge (Silver) și Cargill (Silver). În plus, Clubul Fermierilor Români, LAPAR și UNCSV - unele dintre cele mai mari asociații de fermieri din România susțin Romanian Agri Trade Summit, în calitate de organizații partenere.

Evenimentul este sprijinit în calitate de parteneri media de către: Revista Fermierului, România Agricolă, Agro Jurnal, Gazeta de Agricultură, Business Press Agricol, Cotidianul Agricol, 9am.ro, Wall-Street.ro, retail.ro și New Money, precum și de mediaTRUST în calitate de partener de monitorizare.

Biletele de participare la Romanian Agri Trade Summit s-au pus în vânzare și pot fi achiziționate prin intermediul site-ului dedicat https://agritradesummit.ro/bilete/, iar biletele achiziționate prin intermediul asociațiilor de fermieri beneficiază de un preț special cu discount. Site-ul Romanian Agri Trade Summit include, de asemenea, și un formular de contact pentru companiile care doresc mai multe detalii sau doresc să se alăture evenimentului în calitate de expozanți sau parteneri.

Până în prezent, au fost deja achiziționate și rezervate 200 de bilete de participare la Romanian Agri Trade Summit, de către companii locale și internaționale care urmează să participe, inclusiv ca expozanți, în cadrul conferinței. 

Cezar Gheorghe – AgriColumn, analist, expert și consultant pentru comerțul cu cereale, este de părere că atât la porumb, cât și la semințele de floarea-soarelui se vor înregistra creșteri ușoare ale prețului, începând cu luna februarie.

Analistul le transmite fermierilor care au stocuri de porumb că prețul ar mai putea crește ușor în următoarea perioadă. „Am putea să mai vedem creșteri de 5 sau 10 euro pe tonă în viitorul apropiat, însă grâul se va agăța ca un bolovan de gâtul porumbului și nu îl va lăsa să crească deoarece grâul furaj va substitui porumbul în rețete. Dar, pentru cei care au stocuri de porumb, încă este bine și nu trebuie să intre în panică”, a declarat Cezar Gheorghe în cadrul unui eveniment organizat de compania Grain Bags România pe 12 ianuarie anul acesta.

La semințele de floarea-soarelui, prețul ar urma să crească începând cu luna februarie 2023, pentru că procesatorii au nevoie de materie primă, însă nu se va mai atinge niciodată un preț de 1.150 dolari pe tonă, cum s-a întâmplat în martie 2022. „După jumătatea lunii noiembrie 2022 am spus că prețul seminţelor de floarea-soarelui va creşte gradual după 10 - 12 februarie 2023. Deja, astăzi, vedem procesatori care oferă 550-560 dolari/tonă, faţă de 525-530 dolari/tonă înainte de sărbători. Potenţialul la seminţele de floarea-soarelui există, dar să nu credeţi că se vor duce în cer, nu vom mai vedea niciodată, dar niciodată, 1.150 de dolari/tona de seminţe, ca anul trecut la începutul lui martie, însă poate că vom atinge un nivel de 570-580-585 dolari/tonă şi cam atât”, a mai zis Cezar Gheorghe.

Pe 22 februarie 2023, la București, are loc primul eveniment internațional de agribusiness din țara noastră - Romanian Agri Trade Summit, la NORD Events Center by Globalworth și va reuni Vestul și Estul, Nordul și Sudul Europei și țările aflate în bazinul Mării Negre. Nume răsunătoare din agribusiness-ul internațional vin la București pentru o întâlnire directă între fermieri, firme de trading, de distribuție, de procesare, de logistică – tot spectrul de agribusiness de top din Europa. Gazda evenimentului este Cezar Gheorghe, analist, expert în comerțul cu cereale, renumit și apreciat atât pe plan local, cât și internațional.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

BASF a dat startul seriei simpozioanelor de iarnă dedicate fermierilor, pe 17 ianuarie 2023, în județul Constanța, la Mamaia. Evenimentul din această iarnă se desfășoară sub titulatura „Congresul pentru înfrumusețarea culturilor”, iar echipa de specialiști BASF va ajunge în toată țara pentru a prezenta noul portofoliu de produse.

Simpozioanele de iarnă BASF marchează startul noului sezon în agribusiness, desfășurându-se într-un turneu național, în cele mai mari orașe din țară.

Fermierii au ocazia să descopere cele mai noi tendințe în materie de îngrijirea plantelor, prin intermediul tehnologiilor revoluționare XR Star și XR Care pentru a putea proteja frumusețea culturilor de cereale.

Așa cum am precizat, primul eveniment a avut loc marți -  17 ianuarie, la Hotel Del Mar, în stațiunea Mamaia. Următorul simpozion se va desfășura pe 20 ianuarie, la Brăila, la Regal Events Ballroom.

Fermierii din Alexandria (Teleorman) și zonele adiacente sunt așteptați pe 24 ianuarie, la Edma Hotel. Pe 27 ianuarie va avea loc al patrulea eveniment, la Giurgiu, restaurant Perla. În ultima zi a lunii, pe 31 ianuarie 2023, „Congresul pentru înfrumusețarea culturilor” va ajunge la Călărași, la Centrul Cultural Județean.

Pe 3 februarie 2023, echipa BASF va ajunge la Craiova, pentru simpozionul dedicat fermierilor din zona Olteniei, la hotelul Ramada. Următoarea oprire va fi în Moldova, la Iași, pe 7 februarie, la restaurantul La Castel.

Simpozioanele de iarnă BASF 2023 ajung și în vestul țării. Pe 14 februarie, la Timișoara, la Venue Ballroom & Events, iar pe 17 februarie, la Oradea, la Opera Events.

Toate evenimentele încep la ora 10:00. „Invităm fermierii să-și ocupe locul binemeritat printre Stiliștii BASF, pentru a înțelege mai bine cum putem oferi culturilor un plus de frumusețe, folosind cele mai noi tehnologii în domeniul protecției plantelor. Împreună protejăm frumusețea!”, transmite compania BASF Agricultural Solutions România.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Primul eveniment internațional de agribusiness din România, Romanian Agri Trade Summit are loc pe 22 februarie 2023 la NORD Events Center by Globalworth din București și va reuni Vestul și Estul, Nordul și Sudul Europei și țările aflate în bazinul Mării Negre. Nume răsunătoare din agribusiness-ul internațional vin la București pentru o întâlnire directă între fermieri, firme de trading, de distribuție, de procesare, de logistică – tot spectrul de agribusiness de top din Europa. Gazda evenimentului va fi Cezar Gheorghe - analist, expert în comerțul cu cereale, renumit și apreciat atât pe plan local, cât și internațional.

Biletul de participare la Romanian Agri Trade Summit asigură accesul la sesiunile de conferință, zona de expoziție, precum și posibilitatea de programare de întâlniri de business 1 la 1 cu factorii de decizie de la companiile de top prezente la eveniment.

Prețul unui bilet de participare la evenimentul de o zi este de 150 euro, iar pentru fermierii din România se aplică un discount considerabil, biletele putând fi achiziționate prin intermediul asociațiilor locale de fermieri la doar 150 lei.

În perioada de pre-sale au fost rezervate aproape 100 de bilete de participare la eveniment, de către companii locale și internaționale care urmează să participe, inclusiv ca expozanți, în cadrul conferinței. Lista completă a expozanților va fi disponibilă în curând pe site-ul oficial Romanian Agri Trade Summit.

„Romanian Agri Trade Summit este prin excelență evenimentul de Agri Trade al României, confirmând poziția geostrategică a țării noastre, poziționată drept cea mai predictibilă și sustenabilă origine regională din această industrie. În plus, acest eveniment subliniază rolul fundamental al fermierilor români și va oferi cadrul propice pentru reconfirmarea și recalibrarea colaborărilor dintre fermierii români și principalii cumpărători atât pe plan intern, cât și internațional. Anunțul organizării Romanian Agri Trade Summit a fost primit cu mult entuziasm atât de asociațiile de fermieri, cât și de jucători de top din domeniile de trading, distribuție, procesare și logistică din România și din Europa, mulți dintre aceștia alăturându-se deja demersului nostru în calitate de parteneri sau expozanți, iar lista lor continuă să crească”, a declarat Cezar Gheorghe, AgriColumn.

Romanian Agri Trade Summit va pune în dezbatere teme actuale stringente pentru agribusiness în cadrul panelurilor și sesiunilor de prezentare, care vor crea cadrul propice unui dialog complex între analiști de renume, autorități și jucători majori din piața agricolă locală și internațională. Panelurile dedicate Logisticii, Trading-ului de mărfuri și Procesării la nivel intern vor viza felul în care se poate coagula interesul comun și vor ocaziona discuții aplicate între reprezentanții principalilor jucători din domeniu și participanții din sală.

Agenda completă a evenimentului va fi detaliată în curând și va putea fi consultată pe site-ul dedicat Romanian Agri Trade Summit.

Romanian Agri Trade Summit este organizat de AgriColumn și Godmother și propune un model inedit de eveniment în industrie, combinând în aceeași zi sesiuni de paneluri de discuții pe teme de impact în Agribusiness cu o secțiune extinsă de expoziție și zone dedicate pentru discuții de business 1 la 1.

Primei ediții Romanian Agri Trade Summit i s-au alăturat deja, în calitate de parteneri, Corteva Agriscience™ (Gold), Boromir (Silver), COMVEX (Silver), East Grain (Silver) și Expur (Silver), precum și trei dintre „companiile ABCD”, liderii tradingului de cereale la nivel mondial: ADM (Silver), Bunge (Silver) și Cargill (Silver).

Evenimentul este sprijinit în calitate de parteneri media de către: Revista Fermierului, România Agricolă, Gazeta de Agricultură, Business Press Agricol, Cotidianul Agricol, 9am.ro, Wall-Street.ro, retail.ro și New Money, precum și de mediaTRUST în calitate de partener de monitorizare.

Biletele de participare la Romanian Agri Trade Summit s-au pus în vânzare și pot fi achiziționate prin intermediul site-ului dedicat https://agritradesummit.ro/bilete/, iar biletele achiziționate prin intermediul asociațiilor de fermieri beneficiază de un preț special cu discount. Site-ul Romanian Agri Trade Summit include, de asemenea, și un formular de contact pentru companiile care doresc mai multe detalii sau doresc să se alăture evenimentului în calitate de expozanți sau parteneri.

Cu pași repezi se duce și 2022, iar, normal, ca orice om care are o aplecare spre trecerea timpului din ce în ce mai apăsată, dată mai mult de vârstă decât de înțelepciune, mă gândesc ce a fost bun și ce a fost rău din felia de timp care se pregătește de neantul trecutului.

Pentru mulți dintre noi, cei care robotim în agricultură, 2022 este un an ca oricare altul, mai bun sau mai rău, în funcție de pe unde ne-a hărăzit Dumnezeu să ne desfășurăm activitatea noastră de fermieri, și poate acesta ar trebui să fie cel mai important lucru care ar trebui să ne călăuzească judecata. Dar, din păcate, cred că asta nu este de ajuns dacă dorim să ne referim la agricultură ca la un ocean care trebuie să ne ofere condiții de viață cât mai bune tuturor.

PNS, fără nicio viziune

Dacă ar fi să ne gândim la cel mai important moment al acestui an pentru viitorul agriculturii în următoarea perioadă, poate pe primul loc ar fi faptul că agricultura a avut un examen de licență în 2021 și, din păcate, am fost departe de a avea o prestanță onorabilă, fiind la limita repetenției, în condițiile în care abia pe ultima sută de metri, cu răsuflarea șuierând, am reușit să încropim un amărât de Plan Național Strategic (PNS), fără nicio viziune de dezvoltare (cu o intenție, din păcate, nereușită în cazul ministrului Chesnoiu), fără dorință de reformare și fără căi de a aduce agricultura în rândul sectoarelor care să asigure esența supraviețuirii noastre ca națiune cu drept de a respira și gândi pe această planetă.

Pentru cei care poate nu înțeleg sau nu vor să o facă, agricultura este singura activitate care permite oamenilor să aibă luxul de a se manifesta și altfel decât sub forma unor apucături animalice, știind că un om flămând nu poate pricepe sau crea forme de artă, tehnice, sportive sau de orice altă natură, adică, mai pe românește, cu burta goală nu prea poți să te deosebești de maimuță.

Totuși trebuie să menționăm și o ,,calitate deosebită” a PNS-ului, care este iubită și glorificată de toată clasa politică, respectiv pomana socială, criteriul majoritar care a stat la baza acestui document, de altfel fapt recunoscut și în expunerea de justificări a acestuia, dar într-un limbaj mai cosmetizat ca pentru urechile fine ale birocraților bruxellezi.

Revenind la PNS-ul nostru, cel de toate zilele, acesta a avut trei moașe, și toate trei miniștri, plus o întârziere la naștere, dar, din păcate, toate cele trei moașe nu au avut capacitatea de a impune realizarea unui program cu adevărat strategic și care să ducă la realizarea unui mediu potrivit pentru nașterea și dezvoltarea acestui bebeluș, reprezentat de viitorul agriculturii românești. Asta din diferite motive, unii nu au putut, alții nu au fost lăsați de partid sau alții nu au vrut, dar în toate cazurile, din nefericire, rezultatul a fost același.

O primă măsură necesară, în opinia mea, ar fi fost reformarea structurii administrative a agriculturii și industriei alimentare românești, iar cu titlu de exemplu ne putem gândi la mult clamata și nerealizata reformare a agențiilor subordonate care duduie de ,,rezultate” – și am în vedere în special cazul ANSVSA și numeroasele ,,bătălii câștigate” de aceasta în asanarea pestei porcine sau AFIR-ul, care este un exemplu de ,,dezvoltare” a sistemelor birocratice la nivel de artă renascentistă târzie, la fel de întârziată ca viziunea conducerii perindată sau existentă acolo, sau, nu în ultimul rând, ADS-ul cu al său rol de dezvoltare a tinerilor fermieri cu nivel de arendă care reprezintă echivalentul a 2-2,5 ani de plată a arendei în țări precum Franța, Belgia, Germania sau Polonia (mă refer la programul tinerilor cu 50 ha).

Un alt exemplu poate și mai interesant, dar și mai dramatic, în același timp, îl constituie modul de organizare și activitatea depusă de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale de la noi, în comparație cu omologul său francez, de exemplu, care este intitulat Ministerul Agriculturii și Suveranității Alimentare (numai titlul, și este o imensă schimbare de înțelegere și asumare), lucruri care ar fi trebuit văzute și analizate de zeci de ani de demnitarii noștri dâmbovițeni, care atunci când au bântuit prin Franța precum stafia lui Dracula, au fost ocupați cu discuții filozofice despre mici și plachia de crap de Dunăre, acompaniată de Aligote de Niculițel, plus imaginații cu minunatele folcloriste românești, în loc să îi fi preocupat să vadă și să înțeleagă cum s-ar putea reforma birocrația administrației  românești, pentru a putea fi mai eficienți și pe bani mai puțini.

Dar situația în care ne găsim, chiar dacă ne este greu să acceptăm, a fost posibilă fiindcă demnitarii noștri nu aveau o bază de înțelegere, adică, mai pe românește, nu au avut și nu au pregătirea managerială de bază necesară (le mai lipsesc multe altele, dar nu este subiectul de acum). Ce este mai rău, nici nu sunt conștienți de aceste lipsuri și nici nu vor să învețe ceva, iar de a aduce pe unii mai pricepuți pe lângă ei ar fi fost de-a dreptul blasfemie de partid. În schimb, la protocol am fost la nivel înalt și am reușit să lăsăm o puternică impresie și atât.

Suntem departe de civilizația europeană

Ce face MADR la noi cam știm și ce este mai rău simțim în activitatea de zi cu zi, dar să vedem cu ce se ocupă ministerul de resort francez, dintr-o țară unde orientările de stânga sunt foarte puternice, adică aplecarea este foarte puternică spre micul și mediul fermier.

Deci vorbim despre un minister al agriculturii, dintr-o țară, Franța, care are circa 28 de milioane de hectare de teren arabil, adică de circa 2,2 ori mai mult decât România, și care are un număr de doar 457.000 de exploatații agricole, toate, cu personalitate juridică, adică o suprafață medie de circa 62 ha/exploatație.

Mai mult, Ministerul Agriculturii francez se ocupă, pe lângă activitățile regăsite și la omologul românesc, și de multe altele suplimentare, cum ar fi: de păduri (gestionarea și exploatarea acestora), de ape, de industrie alimentară, de organizarea teritoriului în mediul rural, de învățământul agricol liceal, profesional și superior, de cercetare (singur sau în cooperare cu ministerul cercetării, după caz), dar realizează și legislația muncii pentru activitățile din sectorul pe care îl patronează sau activitățile de promovare la export.

Ca să înțelegem mai bine complexitatea activităților conduse de ministerul francez, trebuie să știm că, de exemplu, educația agricolă este reprezentată de 806 unități de învățământ agricol (în special licee agricole și școli profesionale), dar includ și 19 școli superioare de agricultură (care pregătesc ingineri), iar în fiecare an sunt școlarizați peste 210.000 de elevi și studenți, plus studiile doctorale.

Tot Ministerul Agriculturii francez gestionează activitatea de cercetare, singur sau în comun cu Ministerul Cercetării (dacă vorbim de celebrul INRAE), iar ca să aibă preocupări, se ocupă și de legislația muncii în domeniul agricol sau, mai mult, împreună cu Ministerul Muncii, administrează casa de ajutor social, deoarece agricultura are o importanță esențială în conceptul administrativ francez.

Apropo, ca să fie mai edificator, vorbim de aceiași funcționari francezi care, printre altele, administrează o zootehnie care doar la vacă produce 25 de miliarde de litri de lapte anual, adică 16% din producția europeană, sau cresc doar acolo un pic peste 19 milioane de bovine, sunt primul producător european de cereale și semințe, al patrulea în domeniul pescuitului european, al doilea producător mondial de vin și administrează o cifră de afaceri a sectorului agricol, și procesării aferente, reprezentat de insignifianta valoare de doar 167 de miliarde de euro (producție agricolă + alimentară), asta comparativ cu ,,locomotiva estului agricol” din țărișoara noastră cu mecanicii aferenți (în caz că i-ați uitat, sunt afișați pe peretele interior al ministerului, pentru ce realizări deosebite au avut), unde reușim și noi să realizăm vreo 15-17% din valoarea francezilor.

Când eu vă spun mereu ce nepricepuți sunt francezii ăștia, plus germanii, care sunt tot cam pe acolo cu realizările, nu vreți să înțelegeți.

În schimb, în România vorbim (conform INS în 2020) de circa 12,6  milioane ha și de circa 2,887 milioane de exploatații agricole (adică, de aproape zece ori mai multe decât în Franța), din care 2,862 milioane de exploatații sunt pe persoană fizică și doar 25.000 de exploatații sunt cu personalitate juridică (aici se includ și II, și PFA), iar în zece ani am reușit ca țară creșterea suprafeței medii de la 3,45 ha la impresionanta valoare de 4,42 ha, cifră care ar fi fost ok dacă vorbeam de legume sau de alte culturi intensive.

În plus, să nu uităm de alte ,,realizări de seamă” ale MADR, care a reușit punerea pe butuci a zootehniei, în special la porc, și urmează cu pași repezi și la vacă, unde eforturile sunt considerabile, industria alimentară se descurcă cum și pe unde poate, iar de alte activități nici că sunt interesate autoritățile statului.

Funcționarul român, incapabil și rupt de realitate

Dar să ne aplecăm asupra unei alte comparații, care de multe ori la noi, atunci când este adusă în discuții, duce la reacții agresive din partea demnitarilor MADR, asta dintr-o lipsă crasă de cunoaștere a realităților, plus a lipsei noțiunilor elementare de management, adică să discutăm despre numărul angajaților care ,,acișica” la  noi este de peste 15.000 de angajați și plus alții fără număr ascunși pe ici, pe colo, precum steagurile lui Pristanda, în timp ce la ,.amărâta” de agricultură franceză sunt în total 31.059 de angajați din care (ATENȚIE) 18.796 de persoane sunt cei care lucrează în învățământul agricol, majoritatea ca profesori, adică asta înseamnă că efectiv de administrarea sectorului se ocupă doar 12.263 de persoane, care administrează o suprafață de 2,2 ori cât a României, plus pădurile, plus învățământ și cercetare agricolă, plus pescuitul (ăla oceanic, că de bălți și iazuri plus cormoranii aferenți ne ocupăm noi), plus o ,,amărâtă” de industrie alimentară formată din 17.000 de unități și având o cifră de afaceri de peste 120 de miliarde de euro, care ,,piere în fața mamutului industrial carpato-danubian” condus cu mână forte de efemerii miniștri ai agriculturii românești.

Mă gândesc dacă miniștrii agriculturii (și nu numai) de la noi ar fi citit Codul Muncii și ar fi înțeles că una din sarcinile lor ar fi fost să se îngrijească să se realizeze indicatori de performanță pentru funcționari, dar nu de tipul celor cum arăți din față și profil și dacă coafura rezistă, nici de genul cât de mic te faci în fața șefului, ci poate niște indicatori mai simpli, de genul care este plusvaloarea adusă de banii europeni accesați, alta decât proiectele de pepeni și dovleci de am umplut câmpurile, sau care  sunt măsurile de creștere a suprafețelor udate prin reformarea organizării din teritoriu, sau poate modul de stimulare a creșterii transformării produselor de bază în cele cu valoare adăugată mare.

Dar poate pentru asta ar trebui să ne întrebăm (și să îi întrebăm și pe alții) de ce avem o serie de unități de procesare realizate acolo unde nu avem materie primă sau unde infracționalitatea a fost prezentă, acestea stând închise de la darea în funcțiune, așa cum sunt o serie de făbricuțe de lapte, de mori sau cum este și bursa de pește de la Tulcea.

Tot aici, putem discuta despre pensiunile făcute pentru a fi case de locuit după perioada de  monitorizare de cinci ani sau despre altele care au devenit conace pe la fel de fel de domenii viticole sau pomicole, cu toate că la bază finanțarea a avut alt scop.

Poate că miniștrii agriculturii de pe la noi ar fi trebuit să se întrebe, și pe ei, dar și pe consilierii lor (nu cei care au fost în funcții numiți pe criterii de răsplată politică, că oricum nu puteau să-i ajute cu ceva), asta dacă ar fi avut pregătirea de a răspunde, cum se face că noi, cu 15 mii și mulți alți funcționari nu facem decât vreo 15-17% din ce fac în Franța doar vreo 13.000 de funcționari, fiindcă acolo diferența de 17.000 de funcționari este reprezentată de profesori care se ocupă de pregătirea viitorului, activând în învățământul agricol.

Dar oare de ce merge „așa rău” agricultura franceză? În primul rând, se lucrează pe strategii, una națională și apoi cele sectoriale, care se bazează exclusiv pe studii și legități economice, iar gargara de pe internet a tuturor neaveniților nu este luată în calcul și nici nu este un factor care să influențeze politica agricolă franceză.

Toate țările vestice au investit în informatizarea serviciilor și reducerea personalului, aspect despre care oricine ar fi avut o minimă preocupare de documentare ar fi aflat că atunci când personalul este supradimensionat, acesta devine factor de frânare a deciziilor și de reducere a adaptabilității la condițiile concrete.

Cred că este de notorietate și este inadmisibil când tu pentru dosarul de despăgubire la secetă, în care este și un membru de la APIA în comisia de constatare, trebuie să depui copie după cererea pe suprafață fiindcă statului i-a fost indiferentă o astfel de investiție în informatizarea sistemelor sau pentru că aceia care conduc de zeci de ani aceste instituții nu au avut timp de realizare a acestor aspecte.

Sau la fel de nejustificat este faptul că pentru a-ți fi rambursați banii pentru primele de asigurare, trebuie să aduci de la bancă o adresă prin care confirmă că ai cont deschis la ei și este același cu cel declarat de tine, ca și cum tu ai fi fost tâmpit să declari contul vecinului de bloc. Oare răspunde de asta funcționarul AFIR sau reprezentantul firmei? Cât de incapabil și rupt de realitate să fii ca funcționar, când faci astfel de reguli, și cât ar trebui să mai avem răbdare cu astfel de ,,specialiști”?

Reformarea, imposibil de realizat de actuala clasă politică

Un alt aspect avut în vedere de țările vestice este că ministerele agriculturii se ocupă de dezvoltarea economică a sectorului, nu de măsuri sociale, deci toate deciziile sunt luate pe baza unor elemente economice. Astfel, au înțeles că dezvoltarea se poate baza pe educație și cercetare agricolă, deci au avut în vedere să preia aceste activități în administrare, dar nu doar să fie la număr, ci chiar să performeze și să le permită construirea unui segment de resursă umană foarte bine pregătită, care să îi ajute apoi în implementarea măsurilor de viitor.

În această idee a fost și măsura luată în Franța, unde de legislația muncii în domeniul agricol se ocupă ministerul de resort, dar pentru asta au adus specialiști care știu măcar că o măsură legală nu se aplică retroactiv, așa cum încerca să facă ministerul de la noi sub conducerea ministrului Oros prin 2020 cu ordonanțele despre secetă.

Nu în ultimul rând, ar trebui să mai menționăm un lucru extrem de important în administrația din vestul Europei, anume transparentizarea deciziilor și a modului de cheltuire a banilor publici, Astfel, pe site-ul ministerului francez se regăsește anual un material care are între 240 și 300 de pagini, în funcție de an, și este intitulat bilanț social.

În acest material, ministerul prezintă, cu cifre, grafice, tabele, toată resursa umană de care dispune ministerul francez, atât la centru, cât și în teritoriu, pe regiuni și departamente, câți lucrează în administrație și câți în învățământ, câți au avansat, câți sunt angajați noi, câți au ieșit la pensie. Tot acolo se găsesc care sunt salariile, cu cât au crescut, pe segmente și pe tipuri de funcționari, care este ponderea între femei și bărbați, atât la nivel de funcționari administrativi, cât și tehnici, în învățământ sau cercetare.

De pildă, în 2019 aflăm din acest raport că în 2008 erau angajați 36.081 de funcționari (inclusiv profesorii), iar în 2019 au scăzut la 30.097 de funcționari, adică mai puțin cu circa 6.000 de funcționari. Tot aici, găsim că în învățământul liceal sunt angajate 9.512 femei și 6.327 de bărbați, iar în învățământul superior sunt 1.676 de femei și 1.147 de bărbați sau regăsim informația că în Guadeloupe sunt 75 de profesori, iar în Bretagne sunt 1.413 profesori.

Importanța acestor rapoarte rezidă din faptul că așa societatea este informată ce se face cu banul public, află despre importanța activităților desfășurate de minister, plus că orice încercare de deturnare a unor posturi pentru diverse cumetrii și sinecuri politice apar și se văd acolo, iar societatea poate să ia poziție. Mai mult, aceste informații permit specialiștilor realizarea diferitelor analize și scenarii pentru viitor, care pot duce la găsirea de noi soluții de optimizare a activității ministerului și a agențiilor subordonate.

Idei și soluții mai pot fi multe, dar oare chiar credem că ar exista voință politică și pregătire managerială pentru o astfel de reformă, raportată la clasa politică actuală, unde opoziția pe agricultură este inexistentă, sau când se manifestă vin cu fel de fel de idei năstrușnice rezultate ale unor coșmaruri de noapte dorite a deveni realitate? Unora ne place să credem că da, chiar dacă această convingere se mai clatină în anumite momente și după anumite discuții cu autoritățile, dar spiritul acestor schimbări ar trebui să persiste.

Poate pentru mulți pare o glumă că o reformă a aparatului birocratic și realizarea unor indicatori de performanță, informatizarea sistemului, realizarea unei baze de educație agricolă și a unei cercetări aferente pot fi o mare realizare, dar eu susțin că pentru agricultura românească ar fi o revoluție mai mare decât ajungerea lui Armstrong pe Lună.

Dar cine o poate realiza? În niciun caz actuala clasă politică, indiferent că vorbim de putere sau opoziție, fiindcă nici aceasta nu are la bază o educație economică și managerială. Singura speranță este dincolo de gard, adică în rândul celor care activează în agricultură și sunt pregătiți pentru a face aceste lucruri, mulți sau puțini, dar aici nu mă refer la cei care cred că răgetul de măgar pe net înseamnă automat patalama de cunoaștere și cunoștințe.

În rest, numai de bine.

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

Anul agricol 2022–2023 abia a început, însă calendaristic se încheie un an. Cum a fost el? Probabil că toți ne uităm în urmă și facem bilanțul. Privesc și eu la 2022, din perspectiva agriculturii, și tot ce-mi vine în minte e acest banc: „Ce este haosul?” întreabă un ascultător la Radio Erevan. „Nu dăm răspunsuri la întrebări din agricultură”. Și, curând, România împlinește 33 de ani de democrație. Peste trei decenii de haos... O situație care, în opinia mea, e întreținută de clasa politică, care clasă este oglinda societăţii româneşti. Ce vedem în oglindă suntem chiar noi, cetățenii României, prezenta clasă politică românească fiind imaginea exactă a națiunii. Nu ne place ce vedem în oglindă, nu? Ne înfurie.

Cel mai adesea, furia este vizibilă pe internet, pe toate rețelele sociale existente, toți apasă cu furie tastele gadgeturilor din dotare, aruncând în eter vorbe grele, sperând că undeva este un superman care va vedea și va îndrepta lucrurile. Concret, nimic. Discuțiile în contradictoriu prin intermediul internetului nu sunt nicidecum constructive, acolo toată lumea jignește, nimeni nu ascultă, mulți nu înțeleg ce citesc, nu ne respectăm opiniile, social media ajungând azi o imensă găleată cu gunoi. Lăturile de acolo nici măcar porcii nu le-ar înghiți. O tânără crescătoare de vaci mi-a zis recent că internetul n-ar trebui lăsat pe mâinile oricui, prea mulți au acces la o lume virtuală în care au impresia că pot face orice și oricum.

Ne-am înfuriat? Păi, haideți să schimbăm și să ne schimbăm! Supermanii din online nu există în viața reală.

Pentru agricultură, și 2022 a fost un an dificil. Nici următorii nu se arată mai buni. Ce facem, renunțăm? Să fim serioși, după ani de muncă, nu-ți vine să renunți. Te descurci, te adaptezi, cauți soluții, te informezi, discuți cu semenii tăi, nu le pui piedici. Rezolvarea stă în noi, doar trebuie să găsim calea. Iar calea dialogului este una dintre soluții.

„Dialog” în agricultură: „De ce organizația X primește bani de la stat ca să reprezinte fermierii români la Copa-Cogeca?”. Poate pentru că altfel nu am avea reprezentare în cadrul celei mai mari organizații profesionale la nivel de Uniune Europeană? Fermierul european este înscris de obicei în mai multe asociații și la fiecare plătește o cotizație anuală. Copa-Cogeca trăiește din cotizațiile fermierilor membri. În România câte asociații își permit să trăiască din cotizații? Vă zic eu că-mi ajung degetele de la o mână, pentru răspuns. Hai, înfuriați-vă, tastați-vă neputința și aruncați-vă focul în eterul internetului! Însă, dacă vreți să faceți ceva cu adevărat, să vă schimbați soarta, așa încât să fie bine, faceți un pas către viața reală, îndreptați-vă către o asociație care credeți că v-ar putea reprezenta domeniul, plătiți cotizație, implicați-vă în organizare, angajați, pe banii din cotizații și sponsorizări, specialiști în drept, în comerț, în tot ce aveți nevoie, pe care apoi să-i trageți la răspundere. Așa cum e acum, o mie și mai bine de forme de asociere, fiecare cu propriul interes, fiecare purtând discuții cu autoritățile când vrea, cum vrea și dacă vrea, vedeți ce iese. Avem acte normative fără legătură cu realitatea din teren, orice adaptare duce inevitabil la o altă neadaptare. Undeva e un scurtcircuit, pentru rezolvarea căruia nu s-a găsit niciun „electrician”, de peste trei decenii.

Încă un „dialog” din agricultură: „Cum a scos Y 20 de tone la hectarul de porumb? E un mincinos, se dă mare, e plătiti de compania Z”. Poate că Y e un manager în adevăratul sens al cuvântului, pentru că până la urmă o afacere sustenabilă e condusă de un om sau de o echipă care știe ce și cum să facă astfel încât să nu depindă în cea mai mare măsură nici de Dumnezeu, nici de clasa politică și nici de orice alți factori externi.

Întotdeauna de vină sunt alții pentru neputințele noastre. În schimb, noi ce facem, în afară de a ne vărsa furia pe internet? Să-și răspundă fiecare.

În ultima lună, am participat la câteva evenimente ale unei organizații profesionale din agricultura autohtonă. Am întâlnit tineri fermieri din toate colțurile țării. Agricultura e grea, a naibii de grea, se lucrează afară, iarnă–vară sub cerul liber, nu-i ușor nici pe câmp, nici în zootehnie, legumicultură, pomicultură sau viticultură. Însă munca poate fi ușoară și-ți poate aduce beneficii dacă ea îți place, dacă orice activitate ai face o faci cu pasiune. Tinerii ăștia pe care i-am întâlnit au preluat sau vor prelua afacerile agricole ale familiei. Sunt pasionați, caută să se instruiască, găsesc soluții să aducă plusuri în ferme, sunt încântați să se vadă, să schimbe opinii, participă la tot soiul de evenimente pentru a lua contact cu alții ca ei, pentru a cunoaște ceva noutăți, pentru a socializa în beneficiul propriilor afaceri. Vă spun cu mâna pe inimă, lumea reală e diferită de tot irealul de pe așa-numitele rețele sociale. Mie, lumea asta reală, tinerii aceștia care se ocupă de diverse afaceri din agricultură, care-și doresc să facă bani în agricultura românească, care vor să schimbe mentalități, care nu doar privesc, ci chiar aduc Occidentul în fermele de la noi, deci mie, oamenii ăștia îmi dau încredere în viitor. Mă uit la ei, zâmbesc și parcă văd cum haosul rămâne-n urmă și cum România devine țara din care oamenii nu mai vor să plece.

Pentru noul an ce vine, ce-mi doresc mie vă doresc și vouă: sănătate și binecuvântare. Să stăm mai mult în afara lumii virtuale, să punem mai des mâna și ochiul pe cărți, reviste, să ne relaxăm la un spectacol de teatru, la un film, să ascultăm la radio o muzică bună sau o emisiune care să ne aducă plusvaloare în viață, să ne uităm la televizor pentru a ne bucura, pentru a afla, a învăța, să ne întâlnim mai mult cu oameni ca noi, să ne trăim viețile.

Să fim bine!

Editorial scris de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Suntem în Tulcea, la Greci. Am mai fost prezenţi aici, nu o dată, şi de fiecare dată am adus informaţii noi despre ce se întâmplă în industria alimentară. Vorbim astăzi despre lucruri care ţin de bunul mers al agriculturii şi industriei alimentare într-o perioadă destul de tulbure, când seceta este cuvântul de ordine, când războiul este lângă noi, când criza alimentară este anunţată de toţi şi, tocmai de aceea, la nivelul Uniunii Europene se vorbeşte de „lanţul scurt” – nu de acum, de mai mulţi ani –, iar noi vrem să vedem cam cum se întâmplă lucrurile acestea în ţara noastră. Vom vorbi astăzi şi despre produsul tradiţional local, în acelaşi timp vom vorbi şi despre cum este să fii antreprenor în România. Partener în acest demers este doamna Paula Vals, fondatorul grupului de firme Angelo.

„Lipsa forţei de muncă, eficientizarea producţiei ne împinge de la spate să ne tehnologizăm, să avem linii automatizate, lucru pe care ni-l dorim. Cred că toată industria alimentară din ţară are nevoie de aşa ceva.”

Paula Vals sărbătoreşte, anul acesta, 30 de ani de când a pornit prima afacere. „Am început în anul 1992, timid, fără experienţă antreprenorială, pornind prima dată pe partea de comerţ, după care bineînţeles că am conştientizat că producţia ne va aduce plusvaloare, şi datorită faptului că era nevoie în acea perioadă de produse româneşti, am deschis şi partea de producţie. Dacă am plecat de la 2 angajaţi în momentul de faţă, am ajuns la 240, 150 suntem în producţie, ceilalţi în punctele de desfacere, pentru că am considerat că businessul trebuie să ni-l construim pe orizontală, să avem cash-ul asigurat în fiecare zi, de aceea avem 13 puncte de lucru pe care le aprovizionăm în fiecare zi şi, la fel, avem necesarul de cash pentru a asigura materia primă necesară producţiei.

La început am dezvoltat partea de comerţ, vă daţi seama că trebuia să aprovizionăm magazinele, în acea perioadă era o criză de produse în domeniul patiseriei-cofetăriei, pentru că fabricile vechi, aşa cum s-a întâmplat după Revoluţie, multe s-au închis, şi-mi aduc aminte că stăteam la nişte cozi infernale pentru a lua fursecuri, prăjituri de la Brăila chiar. Şi atunci am luat decizia de a face o mică patiserie, prima dată cu vânzare în faţă, unde nu prea a funcţionat, ne-am dat seama că trebuie să investim, am cumpărat acest teren la Greci unde prima dată am pus livada, după care am construit o clădire mică, am început cu câţiva oameni şi ne-am dat seama că trebuie să ne dezvoltăm. Am accesat nişte credite, am luat prima linie de patiserie şi aşa, etapă cu etapă, am ajuns să ne dezvoltăm şi să avem investiţii de milioane de euro la momentul acesta. Bineînţeles, parte din ele a fost profitul reinvestit, iar cealaltă parte, din 2007, am accesat, de când am intrat în UE, fonduri europene atât pe măsurile de investiţii, cât şi pe măsurile de promovare.

La momentul respectiv am început cu cornuleţele, care sunt oricum foarte căutate şi tradiţionale la noi în zonă, nucile umplute, era bătaie atunci pe vremea aceea, bineînţeles plăcinta dobrogeană, care e recunoscută şi mai ales renumită şi căutată la noi şi nu numai, cozonacii şi prăjiturile de cofetărie. Dacă am pornit de la câteva produse în acea perioadă, şi în cantităţi mici, acum am ajuns să avem sute de produse şi, bineînţeles, capacitate mult mai mare. Nu ne-am oprit şi nu ne vom opri pentru a dezvolta cât mai mult partea aceasta de procesare, de tehnologizare. Am accesat atâtea proiecte pe fonduri europene, dar la momentul acesta conştientizăm că tehnologia este cea care ne va ajuta. Şi vă spun de ce. În primul rând, lipsa forţei de muncă, eficientizarea producţiei ne împing de la spate să ne tehnologizăm, să avem linii automatizate, lucru pe care ni-l dorim. Cred că toată industria alimentară din ţară are nevoie de aşa ceva. Dacă în ultimii ani am vizitat atâtea fabrici din afară şi am văzut ce înseamnă tehnologia în alte ţări, care este randamentul având automatizare, şi noi ne dorim acest lucru. Numai că avem nevoie într-adevăr şi de susţinere. Dacă până acum pentru proiectele pe fonduri europene aveam un buget-limită de 2,6 milioane de euro plus partea noastră – două milioane și jumătate, trei, patru milioane, depinde de fiecare cum şi-a construit bugetul –, ne dăm seama că acum avem nevoie de mult mai mulţi bani pentru a ajunge ca industria alimentară să fie automatizată.” 

Proiectele noi, sub presiunea prețurilor 

Așadar, e nevoie de bani mulți, dar ce te faci în situații precum cea de acum, în care prețurile au luat-o razna, iar tu ai făcut proiectul pe valorile de mai înainte? Urmează construcția unei fabrici la Constanța, pentru care mai au de luat câteva avize, fiind deja arvunite și utilajele. Totul stă să demareze, dar „nu este uşor, pentru că în această perioadă s-au modificat atât de mult preţurile materialelor de construcţii şi ale utilajelor, creşterile au fost substanţiale, dacă la materialele de construcţii au ajuns chiar să se dubleze sau chiar să se tripleze, s-au schimbat datele proiectului. Noi acum sperăm că se vor face nişte rectificări, pentru că avem nevoie, dacă la momentul depunerii proiectului şi aprobării lui proiectul era de 6 milioane de euro, cu siguranţă acum ne va ajunge peste 8-9 milioane de euro, bani pe care va trebui să-i luăm credit din bancă, şi asta vă daţi seama că ne va sufoca într-un fel. De aceea, în momentul de faţă investiţiile le mai facem şi aici, la fabrică, pentru a dezvolta cât mai mult partea de vânzări şi lanţurile mari, pentru că acolo sunt volumele, dezvoltăm partea de export pe toate căile, şi prin magazinele proprii, şi ale clienţilor, şi ale vânzării online. Adică, trebuie să avem tot timpul mai multe strategii pregătite şi planuri, A, B, C...”

„Avem 11 produse atestate tradiţional, vorbim de cozonacul Comoara Măcinului, care este un produs de top, avem zacusca, tocana de legume, zacusca cu somn de Dunăre care, la fel, este un produs de excepţie şi făcut la noi în zonă, ardei copt în sos de roşii, dulceaţă de nuci, dulceaţă de trandafir, biscuiţii de casă, cornuleţele cu unt şi nucă şi vestitele cornuleţe din zonă.”

Valoarea impune  

Și apropo de lanţurile mari de magazine, de retaileri, s-a tot vorbit că ar trebui să aibă deschidere către producătorii din ţara noastră, lucru care nu prea se întâmplă, foarte mulţi producători din România spun că au o problemă legată de accesul la raft pe marile reţele. Se pare însă că doamna Vals a găsit calea către aceste rafturi. „Noi colaborăm şi vom colabora şi pe viitor, avem discuţii făcute. Într-adevăr, procedura nu este foarte simplă pentru că, într-adevăr, când eşti producător, procesator, şi mai ales în industria alimentară, trebuie să îndeplineşti anumite condiţii, trebuie să ai anumite certificări pentru a putea să intri în aceste lanţuri mari, producătorii mici încă nu au ajuns la acest nivel de certificare IFS, BRC sau alte certificări necesare. În cazul nostru am început colaborarea, sunt nişte paşi de făcut, pentru că e o adevărată procedură, cu caiet de sarcini, cu avize, şi foarte mulţi din ei merg pe produse cât mai naturale, fără să conţină conservanţi, şi asta e foarte important, pentru că contează foarte mult sănătatea oamenilor şi am văzut că ei chiar într-adevăr vor să meargă pe acest segment, mai ales pe marcă proprie.”

Chiar dacă nu este ușor, suntem convinși că au calea deschisă pentru că în primul rând vorbim despre calitatea produsului, vorbim despre produse care ţin cont de regiunea unde au fost create, gazda noastră a ținut întotdeauna cont de acest lucru, practic s-a inspirat din produsul local. „Majoritatea produselor sunt făcute sau moştenite din generaţie în generaţie, iar aici pot aduce la cunoştinţă toate tipurile de plăcintă pe care le avem, Plăcinta dobrogeană, care are o notorietate extraordinară şi noi o certificăm pe schema de calitate europeană IGP, şi toate celelalte tipuri de plăcintă făcute sub aceeaşi formă, adică ele se identifică clar că sunt dobrogene, foile întinse manual, subţiri, umplutura clasică, indiferent că e o plăcintă de mere, de gutuie, de dovleac, de spanac cu brânză, pentru că aici avem şi influenţele celorlalte etnii, cu praz, de exemplu, unde e o plăcintă cunoscută pe zona etniei armene, machedoni, cea cu spanac la fel, şi multe alte tipuri. Urmează să facem şi alte tipuri de plăcintă, dar momentan cele șapte pe care le avem în varianta precopt-congelat, tocmai pentru a veni în ajutorul consumatorului, ele sunt congelate corespunzător.” 

Mulți dintre cititori vor sări revoltați de acest concept atât de demonizat în ultima vreme, produsele congelate. Situația nu este nici pe departe de natură să ne sperie, mai degrabă să ne bucure, pentru că e mai bun un produs conservat prin frig decât prin cine știe ce substanțe chimice. „Dacă produsul este congelat în mod corespunzător, iar lanţul frigorific nu se întrerupe, nu se pierde nimic din el. E chiar mai sigur. Vă daţi seama că o plăcintă poate avea termenul de valabilitate de trei zile, lucru care chiar şi a doua zi nu are cum să mai fie proaspăt. Dar consumatorii s-au obişnuit, şi cred că le şi place această formă, de a-şi lua acasă şi un sfert de oră după decongelare s-o bage în cuptor la 180° şi să aibă gustul autentic de plăcintă de casă. Viitorul ăsta va fi: produse congelate de calitate, deoarece congelarea înlocuieşte un conservant, şi atunci eliminând aceşti conservanţi avem siguranţa că este un produs mult mai sănătos şi indicat pentru oameni.”

Iar noi adăugăm că astfel pot și cei de la sute de kilometri distanță să beneficieze de un produs natural și autentic. Mai ales că în portofoliul Angelo încap foarte multe produse. „Avem 11 produse atestate tradiţional, vorbim de cozonacul Comoara Măcinului, care este un produs de top, avem zacusca, tocana de legume, zacusca cu somn de Dunăre care, la fel, este un produs de excepţie şi făcut la noi în zonă, ardei copt în sos de roşii, dulceaţă de nuci, dulceaţă de trandafir, biscuiţii de casă, cornuleţele cu unt şi nucă şi vestitele cornuleţe din zonă.”

„Lanțul scurt” ajută comunitatea locală

Vorbeam la începutul articolului de lanțul scurt al produselor agricole, iar Paula Vals este unul dintre cei care au înțeles devreme că acest lanț scurt este oportun. Materia primă vine de foarte aproape, dând astfel un imbold economiei din zonă. „Vorbeaţi mai devreme de lanţul alimentar scurt, contează foarte mult, pentru că în zona locală, dezvoltându-se cât mai multe lanţuri alimentare, se dezvoltă şi economia zonală. Şi aici mă refer strict la domeniul meu de activitate, unul din lucrurile importante pe care ar trebui să le dezvoltăm cred că ar fi centrele de achiziţii, pentru că am întâlnit şi firmele, pe cei din fermele cu care colaborez, sunt de multe ori atât de supăraţi pentru că li se oferă la final nişte preţuri foarte mici, iar unii din ei ajung să-şi arunce recolta, legumele şi fructele, tocmai pentru a o lăsa îngrăşământ pentru pământ, decât să o dea pe doi bani. Noi materiile prime le luăm din zonă. Pe partea de legume-fructe, avem colaborări cu producători şi fermieri de la noi din Tulcea, care nu sunt la o distanţă mai mare de 75 km, şi am ţinut cont de lucrul acesta, pentru că noi am accesat proiecte pe măsura 16.4 şi 16.4A, proiecte pe promovare, de aceea pe lângă proiectele de investiţii avem şi pe promovare, am avut două pe care le-am implementat, încă două care chiar săptămâna aceasta ne-au anunţat că sunt eligibile, urmează contractarea, iar aceste proiecte pe promovare ne ajută foarte mult. Pe lângă faptul că putem achiziţiona şi utilaje pentru a ajuta producţia în domeniul legumelor-fructe, avem şi oportunitatea de a face promovare. În perioada pandemiei au fost ca o mană cerească aceste proiecte, pentru că am avut pe proiectul 16.4 şi deschiderea site-ului online de vânzări. Într-adevăr, a fost un real succes, pentru că în pandemie toată lumea a accesat site-urile online, dar nu numai atunci. Oamenii s-au obişnuit, intră pe calculator, pe un site online, comandă, ştiu produsele, ştiu calitatea şi atunci le e mai uşor decât să le caute. Dacă în momentul de faţă nu putem să le avem în toate lanţurile sau în toată ţara, ei au acces online la aceste produse, prin site.”

Pe lângă activitatea concretă de producție pe care a pus-o la punct doamna Paula Vals, s-a organizat și în direcția promovării, găsind căi foarte eficiente pentru aceasta. Una dintre ele este Asociaţia „Moesis tradiţional”, prin care promovează tradițiile locale în ansamblul lor, nu doar produsele tradiționale ale firmei. Încă o acțiune prin care ajută comunitatea, pentru că înțelege că un agent economic nu va prospera în mijlocul unei populații paupere. „În cadrul asociaţiei noi organizăm destule evenimente, pentru că ne dorim foarte mult să promovăm tradiţiile locale din toată Dobrogea, tradiţiile culturale, tradiţiile gastronomice, şi atunci de câţiva ani organizăm târgul Etno-Dobrogea, unde producători de produse tradiţionale bio își prezintă marfa, eco, pe schemă de calitate, în fiecare an în luna septembrie clienţii şi turiştii noştri din zonă pot vedea un târg foarte frumos organizat, şi reamintesc pe această cale că mulţumesc Consiliului Judeţean, care ne-a fost întotdeauna aproape.”

„Încercăm pe viitor să dezvoltăm şi în zona noastră cât mai multe cooperative, tocmai pentru a veni în sprijinul tuturor, atât al fermierilor, cât şi al procesatorilor, şi mai departe altfel poţi negocia cu lanțurile mari, când ai o cooperativă, când totul este bine pus la punct şi poţi face livrarea şi negocia pe cantităţi, pe diversitate.”

Alături de oameni

O altă problemă este legată de factorul uman. Pentru că nu de puţine ori constatăm că vrem să facem ceva, dar nu mai avem cu cine. „Am întâlnit ferme şi colaboratori de-ai mei spunându-mi: te rog, trimite-mi oameni ca să culeagă! Să mă ajute, că nu am forţă de muncă.” De aceea trebuie să găsești soluții să îi ții alături. Iar Paula Vals se pare că a găsit, pentru că a început cu câțiva oameni, iar acum are câteva sute de angajați. „Dacă până acum salariile nu erau cele dorite, cu toate că eu zic că oamenii au fost mulţumiţi întotdeauna aici, acum, după ultimele modificări, se resimte, creşterea salarială îi determină cumva să rămână în industria alimentară, dar pe lângă salariu oamenii trebuie să fie mulţumiţi, liniştiţi, să simtă că îi pasă cuiva de ei, iar eu zic că întotdeauna am fost aproape de fiecare om, de fiecare angajat, de fiecare coleg, nu numai pe partea profesională, ci şi pe partea umană, personală. Atunci când au o situaţie sau o problemă şi aleg să vină pentru a-mi cere sprijinul, niciodată nu am spus că nu sunt alături de ei.”

Legat de problema fermierilor locali care se confruntă cu lipsa forței de muncă, doamna Vals crede că se poate rezolva prin organizarea de centre de achiziție, chiar și sub forma de cooperație. „Marfa ar putea fi selectată, care e pentru procesare, care pentru vânzare, prin aceste centre de achiziție, de ce nu centre-cooperative chiar? Asta este o altă problemă a noastră, a românilor, că de multe ori nu reuşim să ne asociem, şi mai ales în momentul de faţă cooperativele cred că ar fi o soluţie ca să funcţionăm cât mai bine, m-am gândit şi la lucrul acesta şi încercăm pe viitor să dezvoltăm şi în zona noastră cât mai multe cooperative, tocmai pentru a veni în sprijinul tuturor, atât al fermierilor, cât şi al procesatorilor, şi mai departe altfel poţi negocia cu lanțurile mari, când ai o cooperativă, când totul este bine pus la punct şi poţi face livrarea şi negocia pe cantităţi, pe diversitate.”

Antreprenoriatul, un concept necesar

Nu ne este greu să credem că în curând ar putea conduce o astfel de cooperativă, pentru că deja se află la conducerea unei filiale a unei confederații. Este vorba de Confederaţia Națională pentru Antreprenoriat Feminin din judeţul Tulcea. „Am încercat să dezvoltăm o filială a acestei confederaţii tocmai pentru a face o unitate a femeilor de afaceri, pentru a coagula mediul de afaceri feminin şi nu numai, pentru că în cadrul confederaţiei întâlnim şi firme care sunt conduse de bărbaţi, dar au destule antreprenoare, şi atunci noi avem deschiderea necesară pentru a primi pe oricine în această confederaţie, pentru a ne ajuta între noi, în primul rând, şi mai ales pentru a fi o portavoce către guvernatorii noştri, către guvernul nostru, pentru a negocia anumite facilităţi, şi avem în cadrul acestei confederaţii foarte multe proiecte pe digitalizare, pe antreprenoriat, acum acest proiect de a introduce în şcoală antreprenoriatul cred că este o idee extraordinară, pentru că, aşa cum vă spuneam, când am început businessul nu aveam idee ce înseamnă antreprenoriatul, iar copiii de astăzi au această oportunitate, sau o vor avea, de a afla ce înseamnă antreprenoriatul, şi făcând aceste cursuri nu neapărat trebuie să fii antreprenor. Poate unii nu au capacitatea sau poate n-au posibilitatea materială, sau poate n-au curajul necesar, dar pentru a forma lideri este extraordinar ca aceste cursuri de antreprenoriat să existe, chiar din şcolile primare. Pentru că copiii sunt atât de deschişi şi au o aşa viziune acum, numai că ei trebuie direcţionaţi spre a învăţa lucruri.” Salutăm și susținem și noi o astfel de abordare, un deziderat pentru care merită să te implici, pentru că simțul antreprenorial din păcate nu vine din familie și este necesar oricăruia dintre noi. Sau poate vine și din familie sau din genele noastre, pentru că unii parcă sunt născuți pentru asta. Indiferent cât de greu le este. 

Fără regrete, cu iubire, mereu înainte

Am întrebat-o pe doamna Vals dacă merită tot acest efort. Răspunsul este, pentru cei care o cunosc, oarecum așteptat: „În momentul în care te apuci şi eşti un om de construcţie, nu poţi da înapoi. Chiar dacă în decursul a 30 de ani am avut atâtea impedimente, când eşti făcut să construieşti, să faci lucruri, e greu să dai înapoi. Şi apoi ştiţi cum e zicala: când intri în horă, trebuie să joci. Nu prea ai cum să mai ieşi. Și am învăţat jocul şi sper să-l învăţ şi mai bine, pentru că nu vreau să renunţ la această idee, nu vreau să renunţ la business şi la dorinţa de a construi şi de a ajunge ca ţara noastră să aibă o industrie, aşa cum am văzut în alte ţări. Eu sunt încă optimistă şi cred în capacitatea noastră, şi a antreprenorilor, şi a guvernanţilor, că vom da mâna şi că vom ajunge să construim o Românie ca afară, o România frumoasă. Încă sper”.

Noi am zice nu neapărat ca afară, dar să fie o Românie a noastră, pentru noi, în care să trăim şi să ne bucurăm că am rămas pentru a construi. Să ne bucurăm și de dulciurile de la Greci, făurite cu pasiune de ceea ce se cheamă a doua familie a doamnei Paula Vals. A doua familie pentru că, totuși, așa cum este normal, pe primul loc este propria familie. „Nu pot spune că am un regret, întotdeauna îmi asum fiecare lucru pe care-l fac, fiecare greşeală, şi asumându-ţi nu poţi să ai regrete. N-ai cum. Nu, nu am niciun regret. Cea mai mare bucurie sunt copiii, pe primul loc, următoarea e a doua familie, cea de care spuneam mai devreme, 240 de oameni; bucuria de a construi şi de a merge mai departe, bucuria de a trăi, bucuria de a fi sănătos, în primul rând, cred că ar trebui să ne bucurăm de fiecare lucru pe care-l întâlnim şi care ni se întâmplă în fiecare zi. Îmi sunt alături fetele, cea mare se ocupă de partea de vânzări şi are un mic business dezvoltat tot cu produsele de aici, cea mică e la facultate, începe facultatea în domeniu, pentru că vrea să ducă businessul mai departe, şi asta îmi dă putere să merg mai departe, să nu renunţ şi să duc această afacere acolo unde zic eu că ar trebui, după ani de muncă să ajungem la tehnologizare, la automatizare, să putem fi în toate lanţurile şi în toată ţara. Asta este dorinţa cea mai mare.”

O dorință onorabilă. O viziune prin care se poate crește în orice domeniu de activitate. Să îți dorești să faci lucrurile să meargă bine, cât mai bine. O atitudine pe care ar fi bine să o aibă toți cei care au energia, capacitatea și șansa de a mișca lucrurile în țara asta. Fie antreprenori, fie politicieni. 

Articol scris de: ADRIAN NEDELCU & ȘTEFAN RANCU

Primul eveniment internațional de agribusiness din România, Romanian Agri Trade Summit se adresează tuturor categoriilor de jucători de pe piața dinamică a agribusiness-ului și beneficiază de participarea specială a lui Cezar Gheorghe, analist, expert în comerțul cu cereale. Romanian Agri Trade Summit propune un model inedit de eveniment în industrie, combinând în aceeași zi sesiuni de paneluri de discuții pe teme de impact în agribusiness cu o secțiune extinsă de expoziție. Se va desfășura la București, pe 22 februarie 2023, evenimentul fiind organizat de AGRI Column și Godmother.

Romanian Agri Trade Summit își propune să devină un eveniment de referință în agribusiness-ul internațional, reunind Vestul și Estul, Nordul și Sudul Europei și țările aflate în bazinul Mării Negre. Nume răsunătoare din agribusiness-ul internațional vin la București anul viitor în februarie pentru o întâlnire directă între fermieri, firme de trading, de distribuție, de procesare, de logistică, prin urmare tot spectrul de agribusiness de top din Europa.

„România și-a câștigat locul în agribusiness-ul global prin truda fermierilor, prin poziția geografică și prin efortul portului Constanța în aceste zile aspre. Totodată, este un moment în care România se află într-o poziție pe care trebuie să și-o adjudece în mod definitiv: cea mai bună poziție geostrategică în bazinul Mării Negre, care o poziționează drept cea mai predictibilă și sustenabilă `Origine` regională. Acest lucru a fost demonstrat de fapte și cifre, precum: titulatura de `The Power House` primită în 2021 datorită volumelor vândute în Egipt, care au surclasat Federația Rusă și Ucraina; confirmarea României ca principal rezervor de Originare cu porumb al Uniunii Europene; atestarea României drept principal producător de semințe de floarea-soarelui din Uniunea Europeană cu o marjă de 34% din totalul producției la nivel Unional; demonstrarea logisticii competitive a portului Constanța, România fiind placa turnantă a fluxurilor de marfă din Ucraina ce traversează înspre portul Constanța și înspre Uniunea Europeană”, punctează Cezar Gheorghe, AGRI Column.

Teme actuale stringente și cu impact major pentru agribusiness vor fi dezbătute la Romanian Agri Trade Summit în cadrul sesiunilor care vor ocaziona un dialog complex între analiști de renume, autorități și jucători majori din piața agricolă locală și internațională.

„Anii 2020 și 2022 au lăsat urme adânci din cauza secvențelor de secetă ce au diminuat potențialul volumelor fermelor românești. În plus, anul 2022 a fost unul în care invazia Rusiei în Ucraina a distorsionat piața româneasca a agribusiness-ului. Astfel, Romanian Agri Trade Summit este un moment în care colaborările dintre fermierii români și principalii cumpărători de mărfuri atât pentru industria de procesare internă, cât și pentru export se vor recalibra și reconfirma. Iar prezența cumpărătorilor premium va fi dovada vie a faptului că aceștia își îndreaptă toate soluțiile către România și că fermierii români reprezintă preocuparea principală”, a continuat Cezar Gheorghe.

Subiecte în dezbatere

Printre subiectele pe care Romanian Agri Trade Summit își propune să le dezbată în cadrul acestei prime ediții se numără: România 2022 versus 2007, o imagine în oglindă argumentată cu cifre; Importanța calității materialului genetic în dezvoltarea culturilor – productivitate și performanță; Complexitatea tranzacțiilor comerciale – înțelegerea și construcția de parteneriate între fermieri și cumpărători, dar și dezbateri legate de potențialul României pe termen mediu și lung, tendințele în agribusiness și multe altele. Agenda completă a evenimentului poate fi consultată pe site-ul dedicat Romanian Agri Trade Summit.

„Industria de agribusiness este una dintre cele mai dinamice, atât la nivel local, cât și internațional și unul din domeniile în care ne bucurăm că suntem implicați deja de câțiva ani, prin organizarea de evenimente de top care reunesc cei mai importanți jucători de pe piață. Prin Romanian Agri Trade Summit ridicăm din nou standardul, organizând primul târg internațional de agribusiness din România și facilitând astfel discuțiile strategice și de business între jucători de renume din toată Europa, ceea ce va aduce multiple beneficii tuturor participanților”, a declarat Valentin Văcăruș, Managing Director Godmother.

Primei ediții Romanian Agri Trade Summit i s-au alăturat deja, în calitate de parteneri, Corteva Agriscience™ (Gold), Boromir (Silver), COMVEX (Silver) și East Grain (Silver), precum și trei din „companiile ABCD”, liderii tradingului de cereale la nivel mondial: ADM (Silver), Bunge (Silver) și Cargill (Silver).

Evenimentul este sprijinit în calitate de parteneri media de către: Gazeta de Agricultură, Revista Fermierului, România Agricolă, Business Press Agricol și Cotidianul Agricol.

Biletele de participare la Romanian Agri Trade Summit se vor pune în vânzare în ianuarie 2023 prin intermediul site-ului dedicat www.agritradesummit.ro, care include și un formular de contact pentru companiile care doresc mai multe detalii sau doresc să se alăture evenimentului în calitate de expozanți sau parteneri.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html