adrian oros - REVISTA FERMIERULUI
Miercuri, 25 August 2021 12:41

Ministrul „Calamitate”

Trebuie să menționez că nu eu l-am botezat „Calamitate” pe Adrian Oros, ci au făcut-o chiar agricultorii, cei a căror soartă este în mâinile ministrului care conduce deja de vreme bună Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Termenul „conduce” nu prea merge cu titlul, nu? Având în vedere ce se vede și luând pulsul agriculturii, e mai potrivit să spunem că domnul Oros „plimbă ursul” pe la Agricultură și portul popular prin țară.

Anul trecut, seceta a pus la pământ producțiile și afacerile agricultorilor. „Fermierii români sunt loviți de calamități din toate părțile. Dar cea mai mare pare a fi chiar ministrul Agriculturii, Adrian Oros”, l-am auzit recent pe Daniel Botănoiu, proaspăt președinte al Asociației Fermierilor din România. „Când credeau că vor avea parte de un ajutor de la natură, că de la guvernanți nu au niciun fel de sprijin real, au venit ploile și fermierii au fost puși din nou la încercare. De fiecare dată, ministrul Agriculturii, vremelnicul Adrian Oros, parcă a lucrat împotriva celor pe care trebuia să-i apere. Anul trecut, a promis că va ajuta fermierii cu despăgubiri. O minciună de campanie electorală! Acum a început să-și dea cu părerea despre cum va fi recolta de grâu. O lovitură dură pentru agricultori! Ei au o vorbă: grâul, până nu e în hambare, e iarbă. Adrian Oros nu-și dă seama ce pagube produce cu declarațiile lui. Se bagă în afacerile agricultorilor, influențează prețurile, strică piața, și așa șubrezită de vreme și de deciziile guvernanților. Un sfat pentru un ministru care se declară liberal: să lase piața să funcționeze și să nu o distrugă cu declarații care afectează concurența. Anul acesta este și o rază de speranță pentru fermieri. Prețul grâului este bun pentru ei, iar declarațiile ministrului despre producțiile foarte mari duc la prăbușirea cotațiilor. În mandatul său, Adrian Oros nu se poate «lăuda» decât cu eșecuri: programe de sprijinire a agricultorilor desființate – ce a mai rămas din ele nu funcționează –, piedici puse crescătorilor de animale, bani comunitari pierduți. Acum, în loc să se bage în seamă cu declarații care să-i lovească din nou pe fermieri, ar putea să se concentreze pe Planul Național Strategic, că pentru Programul Național de Redresare și Reziliență nu a făcut absolut nimic. Coaliția de guvernare, premierul Cîțu l-au pus pe Adrian Oros ministru al Agriculturii. E cazul ca tot ei să-l ia de acolo!”, a continuat Daniel Botănoiu.

Agricultorii, în majoritate, sunt de acord cu cele declarate de fostul secretar de stat din MADR, chiar și cei care nu împărtășesc aceleași opțiuni politice cu Daniel Botănoiu.

Realitatea din birourile Ministerului Agriculturii nu are nicio treabă cu realitatea din teren. În aceste vremuri tot mai tulburi, fermierii trec pe sub toate furcile caudine, încercând să găsească soluții la problemele create și din cauza incompetenței guvernanților, și din cea a diverselor declarații care mai mult încurcă ițele decât să le descurce.

În fiecare an, în apropierea recoltatului, fermierii cer miniștrilor să nu mai facă declarații despre producții, despre calitatea acestora, până ce recoltele nu ajung în hambare. Nu-mi aduc aminte să fi fost vreun oficial la Agricultură care să țină cont de această doleanță a fermierilor. Toți se laudă cu producțiile celor care trudesc pe câmpurile țării. De parcă ar fi ajutat și ei cu ceva. An de an, oficialii încurcă ițele, mai fac un nod la funia de-i sugrumă pe cei care ne pun hrana pe mese.

Legumicultorii ies și ei în stradă și îl acuză pe Adrian Oros că nu comunică direct cu ei, ci doar prin intermediul mass-mediei transmite tot soiul de informații legate de domeniul lor, „manipulând grosolan” opinia publică. Să vedem ce reclamă și cultivatorii de legume. Sunt nemulțumiți de prețurile derizorii de achiziție la legume, de creșterea prețurilor la inputuri (semințe, combustibil, energie electrică etc), de lipsa unor politici publice în sectorul horticol în ceea ce privește comercializarea produselor autohtone, de lipsa măsurilor de sprijin pentru producători, ținând cont că vin după un an în care comercializarea a fost constrânsă de pandemia COVID-19 și la orizont se prefigurează continuarea măsurilor restrictive impuse de pandemie. Toate acestea au dus la decapitalizarea producătorilor, în timp ce aceia care sunt în lanțul de comercializare angro, dar și cu amănuntul înregistrează profituri substanțiale. „Nu dorim decât să muncim și să câștigăm de pe urma muncii noastre, să fim într-o piață concurențială corectă, fiind de neînțeles atitudinea anti-producător român, atitudine avută de toți politicienii care s-au perindat la conducerea Ministerului Agriculturii și care nu au fost în stare să gândească politici pe termen scurt și mediu pentru producători”, arată legumicultorii, solicitând acordarea unui ajutor de stat producătorilor de legume, constând în diferența de preț dintre prețul de achiziție de legume și prețul de vânzare, fiind evident că cei care câștigă sunt intermediarii. „Pentru a stopa aceste practici este nevoie mai mult ca niciodată de politici publice și de asumare. Cerem respectarea dispozițiilor legale, așa limitative cum sunt ele, respectiv, verificarea trasabilității produselor prin verificarea documentelor de proveniență ale comercianților, ale furnizorilor de legume în rețelele de retail”. După cum remarcăm, principalele nemulțumiri ale producătorilor nu sunt legate doar de subvenții.

Este evident că, la noi în țară, oricine ajunge într-un fotoliu de ministru se rupe de realitatea din teren. Iar de la înălțimea funcției are impresia că le știe pe toate și nu mai are ochi și urechi pentru cei care într-adevăr cunosc.

Nefiind pe viață ministru, când coboară pe pământ devine parcă și mai vocal cu ce ar trebui făcut și cum. Acolo sus e cineva, aici, jos, e alt om. Când cel de sus va fi asemeni celui de jos, România va avea viitor.

Foto: https://www.facebook.com/madr.ro

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, publicat în Revista Fermierului, ediția print – august 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Editorial

Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ne-a spus că pe 4 februarie 2021 se va vota Legea bugetului pentru acest an, în care vor fi prevăzuți bani pentru plata despăgubirilor la culturile înființate în primăvara lui 2020 afectate de secetă. „Aceste despăgubiri nu acoperă nici pe departe pierderile reale, dar atât a putut suporta – şi sper să poată suporta – bugetul de stat pentru anul 2021”, a conchis șeful MADR.

Urmăriți un scurt interviu cu ministrul Agriculturii, realizat pentru emisiunea România Agricolă (difuzată în fiecare sâmbătă și duminică de la ora 18:00, la AGRO TV, emisiune realizată de Revista Fermierului), aici: https://www.youtube.com/watch?v=NOI6lAEF2F4&feature=youtu.be

Publicat în Video

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, anunță lansarea campaniei de consultare a fermierilor. „În ultimele luni, am primit multe întrebări și sugestii din partea fermierilor. Pentru că, de multe ori, ideile de la firul ierbii se dovedesc cele mai potrivite, consider că problemele întâmpinate și soluțiile propuse de oamenii care muncesc cu adevărat în agricultura României trebuie cunoscute”, a declarat ministrul.

Fermierii sunt invitați să completeze un formular pentru a semnala o problemă sau pentru a propune o soluție în agricultură, aici: https://forms.gle/8vL1s9dfuwxMoiPV7.

Publicat în Știri

Adrian Oros, ministrul Agriculturii, a anunțat că Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor, din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2020, va fi lansată pe la jumătatea lunii mai, cel mai probabil pe 11 mai 2020. De asemenea, procedurile de accesare au fost simplificate, iar intensitatea sprijinului, pentru toți fermierii, indiferent de mărimea exploatației, este de 70% din polița de asigurare. Totodată, a specificat ministrul, toate cererile eligibile vor fi finanțate, neaplicându-se selecția proiectelor, iar sesiunea de depunere a proiectelor este deschisă pe tot parcursul anului, pentru toate tipurile de culturi sau pentru toate speciile de animale.

Submăsura 17.1 are o alocare disponibilă de circa 40 milioane de euro.

Ministrul Agriculturii consideră că prin această măsură din PNDR 2020, prin noile condiții de accesare, fermierii sunt încurajați să-și asigure culturile, plantele și animalele. Și, totuși, în realitate lucrurile nu sunt chiar simple, fermierii reclamând faptul că societățile de asigurare-reasigurare nu acceptă asigurarea factorilor care provoacă probleme mari fie în sectorul vegetal, fie în cel zootehnic, cum sunt de pildă seceta ori înghețul, fenomene care nu sunt acceptate de niciun asigurator. Probabil că acesta e unul dintre motivele pentru care Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor nu prea a avut succes. „Deși a existat această formă de sprijin, Submăsura 17.1, prin care agricultorii erau încurajați să facă asigurări, ministerul plătindu-le până la 70% din prețul poliței de asigurare, am constatat că s-au semnat doar 998 de contracte de finanțare, deși au fost 1.077 de cereri și s-au cheltuit 1,75 milioane euro. Am simplificat mult procedurile pentru a face mai atractivă submăsura și am adus modificări la Ghidul solicitantului. Prin urmare, o modificare este acordarea unei densități unice pentru toți, adică 70%, știut fiind că până acum fermierii mici primeau o intensitate a sprijinului de 70% și cei mari - 55%. Am decis deschiderea unei singure sesiuni, care să fie anuală, deschisă tot anul, pentru toate tipurile de cultură sau specie de animale. Am simplificat Ghidul solicitantului. Am renunțat la trei piese din cele șapte care erau la dosar, rămânînd doar contractul de asigurare cu anexe, documentul care atestă plata a cel puțin 50% din valoarea primei de asigurare, actul de identitate și documentul cu codul IBAN. Beneficiarii nu mai sunt obligați să prezinte documente ștampilate, extrasul din registrul agricol și să completeze suprafețele asigurate pentru fiecare parcelă, acum existând și posibilitatea ca beneficiarii să prezinte documente aferente plăților prin POS”, a precizat ministrul Adrian Oros.

Criza generată de COVID-19 afectează afacerile fermierilor și, în același timp, schimbările climatice, fenomenele extreme, seceta pedologică sau înghețul târziu afectează culturile agricole și necesită măsuri de asigurare a accesului cât mai extins al agricultorilor la instrumentele de gestionare a riscurilor. Un astfel de instrument fiind Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor. „În condițiile în care nu există un Fond Mutual în agricultură, prin care România ar putea beneficia de finanțare de la Comisia Europeană, iar asigurările în agricultură acoperă în proporție de 28-30% suprafața arabilă a țării (conform datelor disponibile la nivelul anului 2019), considerăm deosebit de importantă facilitarea accesului fermierilor la sprijinul oferit de Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor, prin subvenționarea de către AFIR a primelor de asigurare pentru fiecare cultură/poliță de asigurare. Evidențiem faptul că agricultura este domeniul cu cel mai mare grad de risc în ceea ce privește realizarea obiectivelor economice. Planurile de afaceri ale fermierilor sunt multianuale, performanțele realizate depind în egală măsură de capacitățile de organizare și acțiune puse în joc, dar și de factorii impredictibili de mediu și climă, care pot să afecteze major atingerea obiectivelor”, arată Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă. (despre problemele și soluțiile privind Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor am scris aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/item/4473-asigurarea-pe-bani-europeni-o-masura-pndr-care-are-nevoie-de-modificari.html)

Ce spun fermierii

Ciprian Olteanu, jud. Călărași: „Asigurarea de secetă nu e subvenționată în acea măsură. În încercarea de a afla dacă merită sau nu să fac asigurare împotriva secetei am descoperit că voi fi despăgubit dacă precipitațiile din perioadele de vegetație sunt cu 70% sub medie, și de aici încep să curgă procentele de despăgubire. Atenție, doar 0 precipitații aduc 80% despăgubire. Restul de 20% reprezintă despăgubire pentru caniculă, aici primești o perioadă de aproximativ 50 de zile, din care undeva la 33 trebuie să fie caniculă (peste 33 la umbră) ca să poți recupera și cei 20%. Concluzie, păstrezi banii de asigurare, cumperi 6/49 și ai șanse mai mari să recuperezi pierderea.”

Paul Fulea, Crama Histria – jud. Constanța: „Este nevoie să fie asigurată și vița-de-vie împotriva secetei. Momentan, acest risc nu se acceptă de către societățile de asigurari. Nu știu de ce, însă refuză în mod constant să asigure riscul de secetă. Dupa cum refuză să asigure gerul puternic din timpul iernii, temperaturi mai mici de minus 20 grade Celsius.”

Constantin Mihalache, jud. Călărași: „Acum, nicio societate de asigurări nu asigură riscul numit secetă!”

Publicat în Știri

Comisia Europeană a aprobat solicitarea țării noastre de a majora plafoanele pentru sprijinul cuplat în sectorul vegetal, a transmis ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Astfel că fermierii vor beneficia în acest an de o sumă aproape dublă, adică în jur de 5.000 euro/ha, decât era prevăzută inițial, vreo 2.700 euro/ha.

„Ni s-a permis acum, în urma solicitărilor făcute la Comisie, în luna martie, să mărim plafoanele pentru sprijinul cuplat în sectorul vegetal, pentru legumicultori. Anul trecut au primit 7.600 euro/ha, iar după comunicarea făcută anul trecut, în 2020 trebuia să plătim undeva la 2.700 euro. După corecția făcută, ajungem undeva la 5.000 de euro. Banii aceștia îi luăm din altă parte, doar corectăm, pentru că era o diferență prea mare față de anul trecut, sunt bani pe care îi luăm de la alte măsuri. Am încercat să corectăm, iarăși, o eroare a fostei guvernări. Anul trecut, la 1 august, când s-au notificat la Bruxelles plafoanele pentru sprijinul cuplat vegetal s-a făcut o eroare, nu cred că a fost rea intenție. Pentru legumicultorii care cultivă legume în spații protejate, respectiv sere și solarii, s-au redus foarte mult plafoanele, cam cu 35%, raportat la anul 2018. Am făcut o scrisoare comisarului european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, în care am cerut să ne permită să reașezăm sumele și plafoanele. Acest lucru este acum permis, astfel că fermierii vor primi în acest an o sumă dublă, aproximativ 5.000 de euro la hectar”, a punctat oficialul guvernamental.

Publicat în Știri

Adrian Oros a anunțat că în ședința de guvern de azi, 23 aprilie 2020, vor fi aprobate două hotărâri care se referă la subvenția pentru motorina folosită în agricultură, aferentă trimestrului IV din 2019, precum și la Programul Național Apicol pentru perioada 2020 - 2022.

117 milioane de lei este suma de aprobat pentru plata subvenției la motorina utilizată în agricultură, aferentă trimestrului IV din 2019. „Fac precizarea că la începutul acestui an am achitat restanțele fostului guvern de la schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina folosită în agricultură, pentru trimestrele II și III din anul trecut, respectiv 409 milioane lei, 92 milioane lei – trimestrul II și 317 milioane lei – trimestrul III”, a spus ministrul Agriculturii.

150 de milioane de lei pentru PNA 2020 – 2022

Programul Național Apicol (PNA) pentru perioada 2020 – 2022 dispune în total de suma de 150 de milioane de lei, din care 75 de milioane sunt bani europeni. Pentru fiecare an pot fi accesați 50 de milioane de lei. „Dorim să crească numărul familiilor de albine, creșterea calității produselor apicole și creșterea exportului, știut fiind că mierea românească are o calitate deosebită, este foarte bună”, a afirmat Adrian Oros, șeful MADR.

Publicat în Știri

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că, anul acesta, fermierii vor primi în avans 70% din plățile directe (n.r., în conferința de presă care a avut loc azi, 23 aprilie 2020, la sediul MADR, ministrul a zis 75%, după care a adăugat că pentru agricultorii români e la fel ca anul trecut, când au primit în avans 70% din subvenție), respectiv 85% din subvențiile pentru dezvoltare rurală, iar plata avansului la subvenții va începe la 15 septembrie 2020, în cazul în care Comisia Europeană va fi de acord cu această solicitare a României.

De reținut că s-a aprobat prelungirea termenului de depunere a cererilor pentru subvenții până la 15 iunie 2020, cu posibilitatea de a fi prelungit, dacă situația o va impune.

La final de martie, țara noastră a cerut CE și reducerea numărului de controale la fața locului, pentru plățile directe și pentru dezvoltare rurală, de la 5% la 2%, și a primit undă verde.

De asemenea, în ce privește banii din PNDR 2020, României i-a fost aprobată o flexibilitate mai mare, așa încât sumele neutilizate pot fi dirijate către alte măsuri care necesită bani. „Pentru a atenua impactul crizei, ni se permite mutarea fondurilor neutilizate, din PNDR 2014-2020, pentru alte măsuri”, a punctat Adrian Oros. Ministrul a specificat că este disponibilă suma de 82 milioane de euro.

Publicat în Știri

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, promite despăgubiri pentru toți agricultorii afectați de secetă. Însă condițiile, valoarea despăgubirilor ori când își vor primi fermierii banii sunt informații care nu se știu la acest moment. „Abia după ce vom cunoaște situația reală a pagubelor, vom putea face necesarul de bani. Probabil că după recoltat vor ajunge banii la agricultori”, a spus Adrian Oros într-un briefing de presă, desfășurat azi, 15 aprilie 2020, la Ministerul Agriculturii.

Oficialul guvernamental a precizat că astăzi, în ședința de guvern, va fi aprobată baza legală care să permită acordarea despăgubirilor. Există acte normative, însă ele nu au norme de aplicare, nu există regulamente. „De zece ani, în România, fermierii n-au mai fost despăgubiți pentru seceta pedologică. A lipsit cadrul legislativ pentru constituirea acelor comisii locale, județene care să constate calamitățile din agricultură. Vom îndrepta aceste lucruri în ședința de guvern (n.r. azi, 15 aprilie 2020, ora 17). Însă, rog fermierii, organizațiile de udători să încheie contracte cu Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare pentru irigații. În prezent sunt încheiate 766 de contracte pentru 830.000 de hectare. În total s-ar putea iriga 1.061.000 de hectare”, a afirmat ministrul. Așadar, se vor constitui comisii și comitete, care vor constata pagubele, se vor centraliza datele, se va face necesarul de bani și abia apoi se va ști cu exactitate cât va încasa fiecare agricultor afectat.

La ora actuală, nici măcar fermierii nu știu dacă întorc, ce și cât întorc din culturile semănate toamna trecută. Ploile căzute în noaptea de 14 spre 15 aprilie a.c. le-a mai adus un dram de speranță, dar, după cum arată Administrația Națională de Meteorologie, seceta extremă nu se lasă dusă. În majoritatea zonelor precipitațiile au fost nesemnificative, 5 litri/mp, izolat în nord-vestul țării au fost cantități de 10-15 litri/mp. În perioada 20-27 aprilie, ANM preconizează cantități de precipitații de 10-20 litri/mp în partea vestică a României. Restul țării va continua să sufere din lipsă de apă.  

Potrivit datelor MADR, în toamna 2019 s-au însămânțat peste 2,9 milioane de hectare. Rămâne de văzut ce suprafețe și ce culturi se vor întoarce. Ministrul Agriculturii nu părea prea optimist în privința recoltelor din acest an.

Publicat în Știri

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) îi cere ministrului Agriculturii, Adrian Oros, consultarea urgentă a tuturor actorilor de pe filiera cerealelor și oleaginoaselor pentru elaborarea unor măsuri de redresare a neajunsurilor provocate de măsura de interzicere a exporturilor de cereale și a altor produse agroalimentare, luată prin ordonanță militară, astfel încât să se evite situații care pot avea costuri foarte mari pe termen mediu și lung pentru producătorii agricoli autohtoni.

„Considerăm că această măsură nu a fost suficient fundamentată și discutată cu actorii de pe filieră și va avea drept consecințe, pe de o parte, scăderea accentuată a prețurilor la poarta fermei într-un an deosebit de greu pentru producători, și, pe de altă parte, va produce perturbări importante în fluxurile internaționale de aprovizionare, afectând pe termen lung credibilitatea României de furnizor intra și extracomunitar de produse agricole, rol pe care începuse să și-l consolideze”, precizează Nicolae Sitaru – președinte APPR.

N-a trecut o săptămână de la Ordonanța Militară nr. 8/10 aprilie 2020 și prețurile la cereale au scăzut deja cu circa 10-15%, înregistrându-se o tendință accentuată de depreciere pentru următoarea perioadă, susțin producătorii. La grâu, pentru care consumul anual total, în țara noastră, este de 4,2 – 4,5 milioane de tone, analiza ar trebui să plece de la cantitățile disponibile la acest moment pentru consum intern și de la producția estimată a se obține din următoarea recoltă. „Dacă se consideră că este necesară intervenția în sensul acoperirii consumului intern, guvernul ar putea avea în vedere măsuri de achiziționare a cantităților determinate ca necesare. În acest caz, ar trebui să ofere prețuri adecvate, echivalente cu cele pe care fermierii le-ar obține în cazul în care producția ar fi exportată, mai exact echivalente cu prețul de pe piața internațională ajustat până la poarta fermei sau a vânzătorului. Totodată, cumpărătorul trebuie să-și asume implicit costurile de transport, depozitare, manipulare și compensarea, dacă este cazul, a penalităților suportate de agenții economici de pe filieră din cauza nerespectării contractelor în derulare. În vederea achiziționării acestor cantități, statul ar putea organiza licitații, la care pot participa producătorii agricoli membri APPR (și, evident, orice alte structuri și societăți interesate)”, transmit fermierii membri APPR, prin vocea președintelui Nicolae Sitaru.

În cazul porumbului, fermierii din țara noastră depind în mare măsură de piețele de export, deoarece nu există capacitate internă de procesare, iar consumul intern a fost redus în ultimii ani și pe fondul micșorării efectivelor de animale. De pildă, în sectorul de creștere a porcului au fost sacrificate peste 600.000 de animale din cauza pestei porcine africane. Din producția de vreo 16 milioane tone de porumb a anului de piață 2019/2020, se consumă intern aproximativ șapte milioane tone, iar din anul precedent există deja stocuri de aproximativ două milioane de tone. Așadar, disponibilul pentru export este substanțial.

Anual, România exportă între cinci și șapte milioane tone de porumb boabe, din care 50% în UE și 50% către țările din Orientul Mijlociu și Africa, cu care relațiile comerciale au fost construite în decenii. „Orice măsură nejustificată și disproporționată va afecta grav credibilitatea României, care, având un excedent considerabil de producție, recurge la măsuri de natură să afecteze aprovizionarea cu porumb a unor parteneri comerciali care trec, și ei, prin perioada de criză sanitară și economică de o severitate fără precedent. Aceștia vor recurge la importuri din alte regiuni ale lumii, dar își vor pierde încrederea în partenerii comerciali de la noi”, punctează Nicolae Sitaru.

La producția de semințe, țara noastră ocupă o poziție de top în Uniunea Europeană. Producerea de sămânță este o activitate deosebit de importantă pentru agricultura națională, deoarece asigură o valoare adăugată mare pe hectar, având în vedere că, în funcție de cultură, fermierii multiplicatori pot obține venituri de circa trei ori mai mari în cazul loturilor semincere față de cultura comercială. În consecință, comerțul României cu semințe a înregistrat un trend ascendent în ultimul deceniu. La porumb și floarea-soarelui, cea mai mare parte a piețelor de destinație sunt extracomunitare, de aceea interzicerea exporturilor de semințe va crea un excedent care va depăși mult nevoile fermierilor autohtoni și va împiedica realizarea unor venituri importante pe filieră, inclusiv încasarea de către România a veniturilor din taxele aferente.

Publicat în Eveniment

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) solicită, din nou, Ministerului Agriculturii să vină cu soluții care să rezolve problemele cu care se confruntă în această perioadă sectorul vegetal. „Suntem conștienți de efortul pe care trebuie să-l facă întreg guvernul și în special Ministerul Agriculturii în a asigura funcționarea întregului lanț agroalimentar, ca și a celorlalte sectoare economice, dar orice întârziere în remedierea problemelor poate afecta decisiv posibilitatea producătorilor agricoli de a relua ciclul de producție, cu consecințe grave asupra aprovizionării populației”, precizează Nicolae Sitaru, președintele asociației.

Nu este prima oară în acest an, din care n-au trecut decât trei luni, când APPR, fermierii se adresează guvernului, ministrului Agriculturii, secretarilor de stat din MADR, cerând punctual sprijinul statului. Fără ecou, însă.

Acum, APPR reiterează solicitarea pentru constituirea comisiilor județene care să constate și să evalueze pagubele suferite de culturile agricole afectate de fenomenele meteorologice nefavorabile din iarnă și primăvară, adică seceta pedologică prelungită și înghețul din a doua jumătate a lunii martie.  „Procesele- verbale de constatare și evaluare a pagubelor sunt necesare fermierilor pentru a fi prezentate autorităților fiscale de control, prin care se justifică efectuarea de cheltuieli cu înființarea și întreținerea culturilor agricole, care fie nu vor avea recoltă, necesitând a fi întoarse, fie vor fi reportate în cheltuielile noilor culturi care se pot înființa. De asemenea, intervenția la nivel legislativ este imperios necesară, având în vedere că, la acest moment, fermierii sunt expuși riscului de neîndeplinire a obligațiilor din contractele futures, inclusiv riscului de acaparare a suprafețelor de teren de către furnizorii de inputuri. Reiterăm ideea că este necesar ca aceste comisii să constate fenomenul de secetă pe suprafețe agricole extinse, nu la nivel de fermă. Fiind impactate zone extinse, solicităm declararea zonelor calamitate și a certificatelor de forță majoră valabile la nivel de UAT-uri”, se arată în ultima adresă (din 7 aprilie 2020) a APPR către conducerea MADR. HG 557/2016 (Sistemul Național al Managentului Situațiilor de Urgență), art 8, alin. 4 coroborat cu Anexa 1 pct. 2.5 – seceta pedologică – dă dreptul autorităţilor responsabile cu rol secundar în gestionarea riscului (în acest caz, seceta pedologică) să elaboreze regulamente, proceduri sau instrucţiuni proprii, prin care se detaliază modul de îndeplinire a activităţilor prevăzute. „În același context, Ministerul Agriculturii trebuie să aibă în vedere continuarea și îmbunătățirea/flexibilizarea măsurilor de subvenționare a asigurărilor agricole din PNDR”, subliniază Nicolae Sitaru.

Mari suprafețe cu culturi de toamnă vor trebui întoarse, existând riscul diminuării sau chiar pierderii producției de pe suprafețele ce vor fi însămânțate cu culturi de primăvară, mai ales porumb și floarea-soarelui. „În condițiile restricțiilor impuse de actuala stare de urgență, care generează implicit întârzieri în furnizarea de inputuri pentru fermieri, în special pentru zonele în care se utilizează tratamentul cu substanțe din familia neonicotinoidelor, solicităm găsirea de soluții în fermă pentru tratamentul semințelor. Lipsa protecției pentru semințele de floarea-soarelui ar trebui, de asemenea, analizată în privința oportunității ca autorizarea de urgență să fie extinsă și pentru această cultură strategică”, menționează scrisoarea trimisă către MADR.

O altă prioritate a sectorului vegetal este legată de pesta porcină africană și de principalul vector de propagare, mistreții. „Apreciem că, în conformitate cu modificările la Legea vânătorii, paza culturilor agricole față de mistreți nu mai e în sarcina fermierilor. Totuși, HG nr. 1679/2008 privind modalitațile de punere în aplicare a despăgubirilor nu s-a modificat. De aceea, solicităm să ne precizeze conducerea Ministerul Agriculturii care este procedura care se aplică în acest an cu privire la paza și la valoarea despăgubirii, adică, dacă despăgubirea se face în funcție de investiții sau de valoarea de piață a culturii”, explică președintele APPR.

Având în vedere multitudinea de probleme care s-au abătut asupra producătorilor agricoli, aceștia consideră că este crucială acordarea avansului din plățile directe aferente anului 2020 cât mai curând cu putință. „Aproape în întreaga țară, culturile de toamnă au fost grav afectate de seceta instalată încă din toamna anului 2019 și veniturile realizate din valorificarea acestei producții vor fi insuficiente pentru acoperirea datoriilor la furnizori și reluarea ciclului de producție. Lipsa instrumentelor minime de finanțare într-un sector vulnerabil, dar în același timp strategic, va duce la incapacitatea continuării activității de producție agricolă și va avea un impact major asupra securității alimentare”, conchide Nicolae Sitaru.

Publicat în Știri
Pagina 1 din 3

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista