Proiectul de act normativ privind modalitatea de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic a fost dezbătut de reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și cei ai asociațiilor reprezentative ale fermierilor din sectoarele vegetal și zootehnic. La întâlnirea de la sediul MADR, desfășurată marți – 12 martie 2024, din partea Ministerului Agriculturii au participat ministrul Florin Barbu, secretarul de stat Sorin Moise și directorul general al AM PNDR Daniela Rebega.
Principalele modificări ale actului normativ discutat cu fermierii se referă exclusiv la sprijinul acordat prin intermediul FEGA. Între acestea, directorul general AM PNDR, Daniela Rebega a menționat eliminarea perioadei de depunere a cererilor de plată cu penalități, modificarea definiției fermierului activ, în concordanță cu prevederile Planului Strategic (PS), precum și modificările aferente eco-schemelor din sectorul vegetal în corelare cu derogarea GAEC 8 pentru anul 2024.
În ceea ce privește eco-schemele pentru sectorul zootehnic, s-au evidențiat modificările ce vizează flexibilizarea accesării pentru PD-07 Creșterea nivelului de bunăstare a vacilor de lapte și PD-08 Măsură pentru bunăstarea tineretului bovin la îngrășat, precum și noua eco-schemă PD-27 Creșterea nivelului de bunăstare a bovinelor prin pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate.
Alte modificări care se regăsesc în proiectul de Ordin privind modalitatea de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic au în vedere:
Introducerea noii forme de sprijin care vizează sprijinul cuplat – porumb pentru siloz;
Modificarea termenului final de depunere a documentelor justificative în cazul sprijinului cuplat vegetal. Pentru toate intervențiile termenul limită este 31 martie al anului următor de cerere;
Modificarea condițiilor de eligibilitate în cazul sprijinului cuplat zootehnic în cazul intervenției PD-24 ovine/caprine (în concordanță cu prevederile PS): eliminarea raportului de sexe; animalele eligibile sunt cele înscrise în registrul genealogic/BND; vârsta animalului se calculează în anul de cerere și nu la data limită de depunere a cererii; actualizarea Anexei privind adeverința emisă de deținătorii de registre genealogice;
Actualizarea adeverințelor emise de Primării, în sensul că au fost eliminate restul semnăturilor de pe adeverință, unica semnătură fiind a Primarului/reprezentat legal.
Mai mult, fermierii vor putea beneficia de plata acordată prin eco-schema PD 04 - Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil - într-un mod mai facil și, totodată, vor avea posibilitatea alegerii modului în care ponderea de teren alocată elementelor neproductive (5%) să fie ocupată cu: zone și caracteristici neproductive, inclusiv terenuri lăsate pârloagă; și/sau culturi fixatoare de azot și/sau culturi secundare. Această opțiune va putea fi corelată cu decizia fermierului de respectare a cerinței de bază a GAEC 8, în acord cu prevederile Regulamentului (UE) 2024/587. Pentru procentul de 4% din suprafața de teren arabil de la nivel de fermă, fermierul va putea opta pentru variantele menționate cu precizarea că, atunci când se vor înființa culturi fixatoare de azot sau culturi secundare, nu vor fi utilizate produse de protecție a plantelor.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) adoptarea de urgență a actelor normative pentru introducerea creditelor cu dobândă redusă pentru sectorul agricol.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare atrage atenția asupra situației financiare dificile în care se află majoritatea fermierilor din România după un an 2023 marcat de secetă în multe județe, cu majorări la prețul inputurilor agricole, al motorinei, și cu un preț scăzut la produsele agricole. Începutul anului îi găsește pe foarte mulți producători îndatorați, în prag de faliment.
„Conform discuțiilor purtate la finalul anului 2023, fermierii au așteptat din partea Ministerului Agriculturii publicarea actului/actelor normative în formă de proiect pentru a avea acces la finanțarea specifică activităților agricole. La începutului acestui an, 2024, erau planificate să intre în vigoare două forme de creditare care să sprijine fermierii din România”, transmite AAC.
Este vorba de Creditul Fermierilor, o formă de creditare dedicată fermierilor aflați în dificultate, cu o perioadă de rambursare de până la 5 ani și prin care aceștia au posibilitatea să acceseze capital de lucru până la 30% din cifra de afaceri, la o dobândă de 1,95%.
Al tip de credit vizează consolidarea și securizarea exploatațiilor în vederea achizițiilor de terenuri pe o perioadă de 20 de ani și care ar include finanțarea investițiilor pentru dezvoltarea fermelor cu sume de până la 10 milioane de euro, pe o perioadă de 10 ani, cu dobândă de 2%.
„Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită adoptarea în regim de urgență a celor două forme de creditare subvenționată, cu dobândă redusă pentru fermieri, ținând cont de contextul actual în care este necesară intervenția rapidă a instituțiilor statului pentru a salva fermele românești de la falimentul imediat. Ca urmare a negocierilor purtate la finalul anului trecut, o parte importantă dintre furnizorii de inputuri au acceptat amânarea executărilor silite în baza introducerii noilor credite menite să sprijine fermierii. În acest moment, fără un calendar clar al disponibilității acestor finanțări, creditorii fermierilor nu mai sunt dispuși să aștepte și vor începe din această lună să introducă acțiunile silite de recuperare a sumelor datorate, ceea ce va bloca financiar activitatea exploatațiilor chiar înainte de începerea campaniei agricole de primăvară, cu compromiterea întregului an agricol. Membrii Alianței își exprimă convingerea că ministrul Florin Barbu va acționa împreună cu echipa sa pentru rezolvarea cât mai rapidă a acestei situații, pentru accelerarea procedurilor de implementare a noilor credite pentru sectorul agricol, având în vedere complexitatea procesului de negociere la nivel european pentru acest sprijin, dar și la nivel național, inclusiv cu mediul bancar. Alianța pentru Agricultură și Cooperare își exprimă disponibilitatea pentru a participa la soluționarea oricăror neclarități împiedică, la acest moment, adoptarea cadrului legislativ necesar pentru creditarea subvenționată a sectorului agricol, astfel încât noile credite să fie disponibile fermierilor cât mai repede, începând din luna ianuarie, pentru a putea evita propagarea unor consecințe dezastruoase în agricultura românească în 2024.”
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Sau „Șefu`, veți avea o scamă!”. Toate variantele sunt folosite și funcționează atât la stat, cât și la privat. Acum însă vreau să mă opresc la autorități, adică la sistemul public, unde găsim toate tipurile de lingușitori și poate cea mai mare proporție de yesmeni. Șeful nu trebuie supărat ori contrazis, așa că deciziile se iau în funcție de dorințele mai-marelui.
Premierul dorește să strângă bani la buget, să facă economii și ordine în sistemul public. Imediat, ministrul Agriculturii vine cu soluția și este aplaudat de șef. Felicitările, masa și dansul vor avea loc la groapa zootehniei, a protecției plantelor, a testării și înregistrării soiurilor... Fără vin pe masă, pentru că sectorul vitivinicol e aproape inexistent în structurile MADR.
La începutul toamnei, șeful Agriculturii și Dezvoltării Rurale a inițiat un proiect prin care reorganizează structurile din subordinea ministerului. Proiectul pare făcut pe genunchi, spre mulțumirea șefului suprem, nicidecum gândit conform realității.
Să luăm ca exemple doar câteva instituții propuse spre desființare: Agenția Națională pentru Zootehnie, Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor, Autoritatea Națională Fitosanitară. Acestea sunt structuri cu legături și corespondență nu doar la Bruxelles, ci pe plan internațional, a căror desființare poate bloca unele activități. Pe la colțuri se vorbește de preluarea unora dintre atribuții de către sectorul privat, mai exact de către „prieteni” ai Puterii cu interese în domeniile mai sus menționate. Dar de asta trebuie să se ocupe alții, nu eu.
Cred că în aparatul central al Ministerului Agriculturii (MADR, APIA, AFIR) sunt mai mulți șefi decât numărul angajaților din toate instituțiile pe care vrea să le desființeze ministrul în aplauzele șefilor. Nu mai spun că sunt o mulțime de oameni care taie frunze la câini cât e ziua de lungă, cărora alții le prestează munca. Da, la stat sunt și angajați care chiar muncesc. Ăștia-s pălmașii, n-au perii de scame și nici nu rup ușa la ora 16 sau 14, vinerea.
Am scris despre inoportunitatea desființării unei instituții. M-a sunat directorul: „Ce-mi faceți? Ce-i spun eu acum la ministru?” Ca să înțelegeți ce vremuri trăim după trei decenii de democrație! Nu am folosit niciun nume deoarece, indiferent cine-i ministru sau director ori premier, situația este aceeași.
Vreau să închei cu zâmbetul pe buze, unul amar, dar zâmbet.
„Un tip se duce la un interviu pentru un post la o instituție publică.– Sunteţi alergic la ceva?– Da, la cafeină.– Aţi lucrat pentru serviciul public înainte?– Da, am lucrat în armată.- Aveţi vreun handicap?– Da. O mină a explodat lângă mine şi mi-am pierdut ambele testicule.Omul statului, cel care lua interviul, face o grimasă şi spune:– Bine! Vă angajăm. Programul normal zilnic este de la 8.00 la 16.00. Dar dvs. puteţi începe de mâine la ora 12.00. Şi veţi veni în fiecare zi de la 12.00.Tipul este nedumerit și întreabă:– Dacă orele de lucru sunt de la 8.00 la 16.00, de ce vreţi să vin la 12.00? Eu nu vreau niciun tratament special…– Ceea ce trebuie să înţelegeţi este că acesta este un loc de muncă la stat. În fiecare zi, de la 8.00 la 10.00 ne bem cafeaua, apoi, până pe la 12.00 ne scărpinăm la ouă. Prin urmare, dvs. nu are niciun sens să veniţi de la ora 8.00.”Acesta este un pamflet și trebuie tratat ca atare.
Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – octombrie 2023În viziunea ARC, plasarea în dezbatere publică de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a unui proiect de ordin privind stabilirea dimensionării tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României ar putea avea ca efect stoparea pentru moment a unei potenţiale decizii a Uniunii Europene de a include teritoriul țării în zonele considerate cu risc maxim în ceea ce priveşte virusul pestei porcine.
În opinia reprezentanților ARC, Partea a-III-a a Deciziei (UE) 2014/709 ar duce la efecte dezastruoase asupra industriei de procesare a cărnii şi nu numai.
„Asociaţia Română a Cărnii îşi exprimă satisfacţia cu privire la măsurile concrete iniţiate de MADR privind adoptarea unui proiect de ordin referitor la stabilirea dimensionării tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României, ordin ce se află postat pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Transparenţă decizională - pentru dezbatere publică, ca prim pas în elaborarea, alături de celelalte autorităţi, a unui plan de măsuri conform cerinţelor Comisiei Europene”, se menționează într-un comunicat de presă.
ARC consideră că intervenţia promptă a ministrului Petre Daea, în urma solicitărilor procesatorilor de carne, a făcut posibilă stoparea, pentru moment, a deciziei de a include în totalitate teritoriului României în Partea a-III-a a Deciziei (UE) 2014/709, ceea ce ar contribui la efecte dezastruoase asupra industriei de procesare a cărnii şi nu numai.
Asociaţia Română a Cărnii îşi exprimă convingerea că vor urma şi alte măsuri menite să contribuie la limitarea şi, ulterior, stoparea circulaţiei virusului pestei porcine africane, astfel încât procesatorii de carne să îşi poată continua activitatea în condiţii de normalitate, potrivit comunicatului.
MADR a publicat, luni, pe site, un proiect de ordin de ministru, sub semnătura actualului ministru, Petre Daea, care defineşte exploataţia pentru creşterea suinelor de subzistenţă ca fiind acea exploataţie agricolă cu un efectiv de maximum 5 capete porcine, cu greutatea de minimum 30 kilograme, iar exploataţia mică de creştere a suinelor acea exploataţie agricolă cu un efectiv cuprins între 6 şi 65 capete porcine.
Asociațiile și fundațiile care funcționează în baza OUG 26/2000, întreprinderile sociale care funcționează în baza Legii 219/2015 privind economia socială sau serviciile sociale ale furnizorilor publici care funcționează în baza art. 27 din Legea asistenței sociale 292/2011, înregistrați la ANSVSA și care desfășoară activități în conformitate cu dispozițiile actelor normative prevăzute mai sus, pot comercializa către consumatorul final alimente aflate aproape de expirarea datei durabilității minimale, la un preț care să permită acoperirea costurilor de funcționare a activității respective.
Reglementările menționate fac parte din proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare (PL-x 573/2017), lege ordinară adoptată prin vot final cu 203 voturi pentru, 2 împotrivă, 71 de abțineri, măsurile referitoare la circuitul alimentelor aflate aproape de data-limită de consum fiind câteva dintre obiectele principale de reglementare.
De asemenea, noul act normativ prevede stabilirea organelor abilitate pentru constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor, precum şi definirea operatorilor economici din sectorul agroalimentar potrivit Regulamentului (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare.
Potrivit Art.3., alin.(1), din noua lege, direcționarea alimentelor aflate aproape de expirarea datei durabilității minimale, provenite din donații, se face către operatorii receptori, acestora fiindu-le interzisă comercializarea alimentelor către alți operatori din sectorul alimentar sau direct consumatorului final.
Prin excepție de la prevederile alin. (1), asociațiile și fundațiile care funcționează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, întreprinderile sociale care funcționează în baza Legii nr. 219/2015 privind economia socială, cu modificările ulterioare sau serviciile sociale ale furnizorilor publici care funcționează în baza art.27 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt operatori din sectorul agroalimentar, înregistrați la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, și care desfășoară activități în conformitate cu dispozițiile actelor normative prevăzute mai sus pot comercializa alimente către consumatorul final, la un preț care să permită acoperirea costurilor de funcționare a activității respective.
Nivelul maximal al costurilor de funcționare se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
De asemenea, legiuitorul a decis ca după articolul 3 să se introducă unul nou, și anume articolul 31, cu următorul cuprins: „Art.31. - Operatorii economici care transferă alimente prin donare, în baza prezentei legi, beneficiază de facilități fiscale, așa cum sunt acestea reglementate de prevederile art. 25 alin. (4) lit.c), pct. 4, 5 și 6 din Legea nr.227/2015 – Codul Fiscal cu modificările și completările ulterioare. ”
Potrivit noului act normativ, până la data de 1 februarie 2019 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Mediului, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și Ministerul Sănătății elaborează normele metodologice de aplicare a prezentei legi, care vor fi aprobate prin hotărâre a guvernului.
La începutul lunii mai a anului trecut, Parlamentul European adopta un raport ce propune mai multe măsuri pentru reducerea risipei alimentare cu 50% până în 2030, propunând soluții pentru facilitarea donațiilor alimentare și eliminarea confuziei legate de etichetele de expirare a produselor alimentare.
În urma agregării datelor statistice deținute de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și date publicității tot atunci, persoana care face cea mai mare risipă alimentară are sub 35 de ani, locuieşte la oraş, a absolvit studii superioare, îşi face cumpărăturile la supermarket şi are un salariu peste medie.
Concret, românii aruncă, în medie,11,9% din alimentele pe care le cumpără, o mare parte reprezentând produse de panificaţie, în contextul în care aceștia se aprovizionează preponderent din lanţurile de supermarketuri sau de la hipermarketuri şi în proporţii relativ echilibrate din alte surse, precum micile magazine, piaţa agroalimentară, surse proprii sau de la ţară, spun datele MADR date publicității la cererea presei.
În plus, cu cât familia este mai mare, cu atât se aruncă mai multă mâncare, iar cei care câştigă cei mai mulţi bani fac şi cea mai mare risipă.
În data de 6 septembrie 2017, biroul permanent al Camerei Deputaților primea de la senatoarea PSD Doina Silistru și de la deputatul PSD Ioan Munteanu inițiativa legislativă privind aprobarea „Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție”, valoarea totală a propunerii de ajutor de stat reglementată prin intermediul acesteia fiind de 360 de milioane de euro, unul care ar urma se fie susținută din bugetul național.
Potrivit proiectului de act normativ – BP343/2017 – una dintre condițiile primordiale pentru încasarea sumelor disponibile este ca beneficiarii care au realizat investiții prin program să desfășoare activitate de reproducție în sectorul suinelor pe o perioadă de minimum 10 ani de la finalizarea investiției.
Conform expunerii de motive a propunerii legislative, prin acordarea ajutoarelor de stat pentru investiții în locuri de cazare în ferme de reproducție, inclusiv pentru prima populare, se urmărește eficientizarea activității acestui sector și implementarea „Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție”, în vederea îmbunătățirii nivelului de performanță și de sustenabilitate al fermelor de creștere și exploatare a suinelor, prin îmbunătățirea producției.
Totodată, precizează semnatarii inițiativei, prin intermediul programului amintit se urmărește atât menținerea efectivelor de porci, cât și eficientizarea sectorului de creștere a porcilor, care reprezintă consumatorii principali de cereale, respectiv porumb și orz, precum și de oleaginoase, acestea determinând creșterea producției și valorificarea superioară a materiilor prime.
Nu în ultimul rând, acordarea acestor ajutoare va duce la îmbunătățirea balanței comerciale prin reducerea importului pentru produsul carne de porc, se vor asigura produse din producția internă, în același timp sporind interesul producătorilor agricoli în dezvoltarea exploatațiilor agricole.
„Prezentul act normativ reglementează: - beneficiarii, criteriile de eligibilitate, cheltuielile eligibile, intensitatea ajutorului de stat; - definirea costului standard pentru locul nou de cazare pentru reproducție, precum și cel în ferme aflate în conservare, calculat de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală a cărui valoare se stabilește în Normele metodologice de aplicare a prezentei legi; - nivelul ajutorului de stat, care este cuprins între 40% și 90% din costul standard/loc cazare al investiției; - modalitatea de accesare a programului care cuprinde etapele de înscriere în program, de acordare a unui avans per loc de cazare, a cărui valoare se stabilește în Normele metodologice de aplicare a prezentei legi, finanțarea cheltuielilor prin decontarea facturilor, recepția investiției; - termenul maxim de realizare a investițiilor de un an și șase luni de la încasarea avansului, cu posibilitatea de prelungire a acestuia la solicitarea beneficiarului, cu maxim șase luni; - condiția ca beneficiarii care au realizat investiții prin program să desfășoare activitate de reproducție în sectorul suinelor pe o perioadă de minimum 10 ani de la finalizarea investiției; - valoarea totală a ajutorului de stat de 360 de milioane de euro, care se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu această destinație; - durata programului, 2017-2020; - efectuarea controalelor anuale; - derularea programului prin direcțiile județene pentru agricultură”, se menționează în propunerea legislativă.
Ajutoarele de stat ar urma să fie acordate pentru realizarea a maximum 4.000 de noi locuri de cazare pentru reproducție sau pentru investiții în maximum 4.000 de cazare existente pentru reproducție, pentru un beneficiar, în baza programului guvernamental.
Important de menționat este că ajutorul de stat ar urma să se acorde o singură dată pentru investițiile aferente unui loc de cazare pentru reproducție dezvoltat prin program, beneficiarii acestuia neputând accesa simultan sprijin și prin PNDR 2020 pentru aceleași măsuri reglementate de lege.
În momentul în care proiectul de lege va veadea lumina tiparului Monitorului Oficial (să intre în vigoare), cei interesați vor putea depune cererea de înscriere în „Programul de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție” la Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ) sau la cea a Municipiului București, după caz, pe a cărei rază teritorială se înființează/află fermele, respectiv capacitățile de reproducție. Ulterior, DAJ-urile, respectiv cea a Municipiului București, înregistrează cererile de înscriere și le verifică administrativ împreună cu documentele anexate. Gestionarea schemei de stat prevăzută de proiectul de lege ar urma să fie asigurată de către funcționari din cadrul DAJ-urilor județene, respectiv ai celei Municipiului București. După verificare, DAJ-urile în cauză urmează să aprobe suma necesară realizării investiției și acordarea unui avans per loc de cazare, a cărui valoare se stabilește în Normele metodologice de aplicare a proiectului de act normativ, pentru numărul de locuri de cazare aprobate prin cererea de finanțare.
Baza legislativă europeană care stă la baza acestui demers este Partea a II-a, Capitolul 1, Secțiunea 1.1.1.1. „Ajutoare pentru investiții în active corporale și necorporale în exploatații agricole care au legătură cu producția agricolă primară din Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 204 din1 iulie 2014, denumite în continuare Orientările UE.
Într-una din intervențiile sale televizate de la începutul anului, ministrul de resort, Petre Daea, justifica investițiile viitoare în sectorul creșterii porcilor, reglementate prin viitoare acte normative, cum este și cel în cauză: „Rezolv problemele României, rezolv problema porumbului din România prin acest program. Aduc carne pe masa românilor din producţie proprie, îi ajut pe fermierii români care cresc porci, îi aduc într-o situaţie favorabilă din punct de vedere economic. Şi iată cum mi-am făcut datoria pentru ţară, pentru crescători, şi pentru consumatorii români”.
Tot atunci, despre programul pentru susţinea crescătorilor de porci, Daea susţinea că este „excepţional”.
„Efectivele de porci sunt undeva la 5,5 milioane de capete. Acest efectiv nu asigură consumul populaţiei, motiv pentru care se importă şi, mai mult decât de atât, acest efectiv nu poate consuma cel mai bun furaj pe care îl produce România”, explica ministrul Agriculturii, care a mai precizat că România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la cultura de porumb.
Potrivit lui Daea, România cultivă cea mai mare suprafaţă cu porumb, care pleacă la export, neavând efective în zootehnie.
„Este singura ţara care are un porc pe hectar. România cultivă 5- 5,5 milioane de hectare de porumb”, preciza Daea.
În privinţa importurilor, cele mai noi date ale MADR arată că a fost înregistrată o creştere semnificativă în perioada ianuarie-mai 2017 la carnea de porc, respectiv un plus de 57,9 milioane euro, care rămâne principalul produs importat, cu un total de 153,9 milioane de euro pentru 77.600 tone.
Faţă de primele cinci luni din 2016, în aceeași perioadă anului în curs, exporturile au crescut, în principal, la seminţe de floarea-soarelui (+59,7 milioane de euro), porumb (+21,9 milioane de euro), animale vii din specia bovine (+17,3 milioane de euro), ulei de floarea-soarelui (+16,1 milioane de euro), boabe de soia (+12,0 milioane de euro) și orz (+10,9 milioane de euro).