Ucraina - REVISTA FERMIERULUI
Marți, 01 August 2023 12:17

Ipocrizia europeană revine!...

Fără distorsiuni în piață! Orice ajutor, că-i național, adică ajutor de stat (musai aprobat de Comisia Europeană) sau sprijin de la Comisie, NU trebuie să distorsioneze piața, adicătelea să nu creeze diferențe între țările UE, în cazul nostru, între fermieri.

Păi, să luăm concret ultimul ajutor dat celor cinci țări cu pierderi doar din comerțul lăsat „la liber” din Ucraina (Polonia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria și România). 100 de milioane de euro, împărțite după criterii stabilite de Comisie, României revenindu-i 29,73 milioane de euro, la un stoc de grâu de 2,35 milioane de tone, la data de 1 februarie 2023, conform Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA). Oricâte calcule am face, chiar dacă statul ar putea tripla suma, adică să vină cu o suplimentare de până la 200% (din ce fonduri?... dar ar trebui să găsească musai), și tot NU s-ar aduna mai mult de 20 de bani/kg de grâu. Ce nu înțeleg este de ce s-a luat în calcul doar grâul? Păi floarea-soarelui și porumbul nu au avut același trend descrescător de preț (ca să nu zic scădere bruscă), sub influența acelorași importuri din Ucraina?

Să se înțeleagă, nici personal și nici fermierii români nu au ceva cu suportul oferit pentru fermierii din Ucraina!

Problema se pune că, așa cum am constatat, calculele Comisiei Europene se fac după algoritmi pe care nu-i înțelegem sau ne-ntoarcem la „ocaua lui Cuza” și, constatăm, problemele fermierilor din Est au ca măsură, frecvent, „ocaua mică”, pe când cele ale fermierilor din Vest se măsoară cu „ocaua mare”.

Cum s-ar spune, nu deblocăm sumele stabilite pentru cele cinci țări riverane Ucrainei (au trecut cam două luni de la propunere) până nu găsim ceva și pentru celelalte state. Așa se face că, odată cu cele 100 de milioane, au mai fost aprobate 330 de milioane de euro pentru celelalte 22 de state membre UE. Să vezi și să nu crezi: doar aceste state au avut probleme cu schimbările climatice, cu seceta adicătelea, ori cu fluctuații de piață, atenție – costuri ridicate ale factorilor de producție (adică inputuri: motorină, îngrășăminte, semințe, pesticide, energie ș.a.m.d.). Ei, vedeți? Luați și constatați că prețurile, anul trecut, au luat-o razna doar în 22 de state și s-au oprit fix în cele mai estice state. Cum să interpretăm asta? În traducere liberă, o „bătaie de batjocură” pe față, Neicușorule.

Întreb, în atari „condiții de piață”, când unii sunt mai favorizați față de alții, NU se distorsionează „piața europeană”? Cum putem pune egal între susținerea fermierilor din Est (din cele cinci state) cu ceilalți? Despre ce fel de principii de competitivitate vorbim între fermieri la nivel european?

Bag seama că „sistemul dual” de luare a deciziilor CE persistă și, în ultima vreme, devine literă de lege!?

Și, ca să mă întorc la titlul acestui editorial, dau doar un exemplu, și anume, acela al interzicerii cultivării organismelor obținute pe bază de biotehnologii sau OMG, sperietoarea tuturor consumatorilor. Despre ceea ce consumatorul de rând NU este informat, pentru că așa își doresc dumnealor, este faptul că NU se mai produce soia ori porumb în UE, dar se importă la capacitate maximă produse din SUA sau din țările Americii de Sud.

Care-i gheșeftul în afacerea asta? Suntem mai sănătoși consumând produse animaliere obținute prin hrănirea lor cu furaje cu OMG? De ce nu cultivăm în Europa, dacă tot sunt bune pentru consumul animalelor, și importăm pe bani mulți în UE? Nu cumva este mai ieftin să producem aici, în UE? Și exemplele pot continua, dar... voi continua ori de câte ori va fi nevoie!

 

Editorial de: ȘTEFAN RANCU, realizator Radio Antena Satelor

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2023
Abonamente, AICI!
Publicat în Editorial

Miercuri, 19 iulie 2023, la Varșovia, a avut loc întâlnirea miniștrilor Agriculturii din Polonia, Bulgaria (online), Ungaria, România și Slovacia. Tema principală a reuniunii a vizat situația de pe piețele agricole ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și măsurile posibile pentru a asigura reguli corecte pentru fermierii din statele membre UE și țările candidate. Participanții au căutat o abordare comună pentru problemele cu care se confruntă fermierii din cadrul celor cinci țări, care va fi prezentată și susținută în următorul Consiliu AgriFish.

La finalul reuniunii de la Varșovia, oficialii au semnat o declarație comună a miniștrilor Agriculturii din Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia privind necesitatea prelungirii măsurilor preventive ale UE asupra importurilor de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea-soarelui originare din Ucraina. De asemenea, prin această declarație, miniștrii au propus ca lista produselor care fac obiectul măsurilor preventive să rămână deschisă pentru a permite ca utilizarea acestora să răspundă eficient la probleme similare din alte sectoare decât cerealele și semințele oleaginoase.

„Măsurile preventive, care sunt în vigoare din luna mai a acestui an, au făcut posibilă reducerea presiunii asupra piețelor locale din țările noastre, permițând, în același timp, tranzitul mărfurilor ucrainene către piețele sale tradiționale din țările non-UE. În același timp, în cadrul așa-numitei Platforme Comune de Coordonare, se lucrează pentru îmbunătățirea tranzitului prin țările noastre și pentru căutarea de noi canale de transport prin UE. Această activitate se îndreaptă în direcția corectă, cu toate acestea, încă nu a ajuns la o stare care să permită exportul fără probleme a unor cantități suplimentare de mărfuri ucrainene care cu siguranță vor intra pe piețele țărilor noastre ca urmare a retragerii măsurilor preventive pe 15 septembrie 2023. În cazul nereînnoirii Inițiativei privind cerealele Mării Negre, termenul actual va cauza cu siguranță perturbări suplimentare ale pieței în țările noastre. Amploarea cantităților excedentare de cereale și alte produse agricole de pe piețele țărilor noastre va fi cunoscută abia după recoltare, care nu va fi finalizată până pe 15 septembrie. Cu toate acestea, pe baza primelor estimări, putem anticipa volumul crescut al recoltei din acest an în unele state membre. În cazul în care măsura preventivă nu este extinsă, aceasta va avea un impact profund în statele membre din prima linie asupra prețurilor și capacității de depozitare, care este esențială pentru recoltarea cerealelor. Prin urmare, considerăm că măsurile preventive ar trebui prelungite cel puțin până la sfârșitul anului”, se arată în declarația comună a miniștrilor Agriculturii din cele cinci țări afectate de importurile de produse din Ucraina.

Ministrul român al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a declarat: „Suntem hotărâți să-i sprijinim pe fermierii noștri să își valorifice corect producția și rezultatele muncii lor pentru a ne asigura tuturor securitatea alimentară. Fermierii români au fost puternic afectați de războiul din Ucraina, la fel cum au fost afectați și fermierii din statele din apropierea conflictului. Vom merge în fața Comisiei Europene cu o poziție comună privind prelungirea măsurilor preventive pentru o listă mai largă de produse provenite din Ucraina, cel puțin până la finalul acestui an. Cetățenii europeni în momentul de față se confruntă deja cu efectele inflației și este datoria noastră de decidenți politici să luăm toate măsurile pentru a evita presiunea suplimentară pe cei care produc alimente deja la costuri greu de suportat. Am încredere că împreună vom putea să susținem punctul de vedere în fața colegilor din celelalte state și în fața Comisiei Europene, iar decizia va fi cea corectă pentru viitorul agriculturii europene și pentru securitatea alimentară a întregii Uniuni”.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri
Joi, 29 Iunie 2023 01:17

Câinii latră, ursul merge

În aprilie a avut loc cel mai mare protest al agricultorilor români. Vreo zece mii de fermieri au ieșit pe drumurile patriei cu utilajele, crescătorii de vaci au aruncat laptele, mass-media a relatat 24 de ore din 24 despre marele protest și greutățile cu care se confruntă întreaga agricultură. Gălăgia, care se pare n-a prea deranjat nici Bucureștiul și nici Bruxelles-ul, a durat vreo patru–cinci zile, că, na, au venit sărbătorile pascale.

După Paștele Ortodox, la nivelul Uniunii Europene s-a luat decizia interzicerii importurilor de grâu, porumb, rapiţă, seminţe de floarea-soarelui, originare din Ucraina, în Bulgaria, Polonia, România, Slovacia și Ungaria, din luna mai până la 5 iunie 2023. Totodată, în țările menționate mai sus s-a permis circulaţia grânelor sub regimul de tranzit vamal.

Fac o paranteză, apropo de tranzitul camioanelor din Ucraina, înțeleg că sunt scutite de plata rovinietei. După ce se încheie conflictul din țara vecină, va fi sprijinită România să refacă infrastructura rutieră? Știu, și mie îmi vine să râd, amar.

Revenind, interzicerea importurilor de produse agricole ucrainene până la începutul recoltării culturilor de toamnă ajută în mod real agricultura românească? Având în vedere reprezentanții noștri politici la Bruxelles, și mă refer în mod special la așa-zisul ministru al Agriculturii, credeți că dacă Polonia, Ungaria ori Slovacia n-ar fi avut probleme cu cerealele din Ucraina, țara noastră ar fi fost luată în seamă? Compensațiile rușinoase primite de fermierii noștri de la UE reprezintă răspunsul la această ultimă întrebare.

Ce au transmis fermierii prin protestul lor „pentru demnitate și respect”? Că politicile Uniunii Europene îi afectează și pe ei, și, în final, și pe consumatori. Spre exemplu, de ani buni în UE sunt interzise organismele modificate genetic, însă în spațiul comunității europene ajung produse GMO, porumb, soia, carne, din Brazilia, Argentina, SUA etc., produse care nu respectă trasabilitatea. Vorbim de zeci de milioane de tone anual. Acum, vin și din Ucraina zeci de milioane de tone de cereale fără trasabilitate și la prețuri extrem de mici. Cereale ucrainene la care se folosesc, de pildă, produse de protecția plantelor interzise în UE.

Ajutăm, ajutăm, da, suntem buni, dar nu până acolo încât să ne omorâm agricultura, drumurile, populația, economia.

Câinii latră, ursul merge. După protest, agricultorii s-au întors în fermele lor, la greutățile lor, continuând să muncească și să se descurce cu ce au și cum poate fiecare, așteptând măsuri de la guvernele lor, de la clasa politică pe care toți o girăm prin vot. Doar că a noastră clasă politică are alte preocupări, principala fiind acum lupta pentru ciolan. Ce să faci, n-ai ce să faci (csf ncsf), e vremea rocadei între Ciucă și Ciolacu și începe împărțirea ministerelor, a funcțiilor. La viitorul posibil fără hrană cine se gândește?

Și pentru a demonstra cât de liniștite sunt apele Dâmboviței, mediul asociativ agricol se rupe-n figuri, o organizație e mai europeană, alta-i extremistă, populistă sau antieuropeană. Parcă n-ar avea toți agricultorii fix aceleași probleme. Și, atenție, majoritatea protestatarilor din 7 aprilie nu face parte din niciuna dintre prea multele organizații profesionale existente în țara noastră.
Suntem toți, nu doar agricultorii, pe cont propriu într-un stat eșuat. Or, poate chiar într-o ratată comunitate europeană.

 

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – mai 2023
Abonamente, AICI!
Publicat în Editorial

România, Bulgaria, Ungaria, Polonia și Slovacia au primit vot pozitiv din partea statelor membre pentru granturi în valoare totală de 100 milioane de euro pentru compensarea pierderilor economice cauzate de importurile de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina, în cadrul Comitetului pentru organizarea comună de piață.

Plecând de la primul pachet în valoare de 56 milioane euro aprobat în 3 aprilie a.c., Comisia Europeană propune aprobarea celei de-a doua tranșe în valoare de o sută de milioane euro pentru cele cinci state membre afectate de importurile de cereale. În plus, CE a adoptat un nou regulament privind măsurile autonome cu valabilitate 15 septembrie 2023, care prevede interzicerea importurilor pentru principalele produse alimentare.

Astfel, României îi revine suma de 29.730.000 euro, în timp ce restul statelor vor primi: 9.770.000 euro - Bulgaria; 15.930.000 euro - Ungaria; 39.330.000 euro - Polonia; 5.240.000 euro - Slovacia.

Regulamentul oferă posibilitatea celor cinci țări să adauge granturi suplimentare în procent de până la 200%, cu condiția ca plățile să nu distorsioneze piața sau să producă supra-compensații, iar plățile să fie realizate până la 31 decembrie 2023.

Totodată, Comisia Europeană a precizat că pachetul de sprijin financiar țintește compensarea parțială a celor mai afectați fermieri de importurile de cereale din Ucraina pentru cele cinci state membre vecine conflictului. Cheia de alocare a avut în vedere nivelul plăților directe, nivelul comerțului cu cereale și fluctuațiile aferente.

Până la cel târziu 30 septembrie 2023, cele cinci țări vor notifica CE cu privire la:

  • Descrierea măsurilor care trebuie luate;

  • Criteriile utilizate pentru a determina metodele de calcul al ajutorului și justificarea repartizării ajutorului între fermieri;

  • Impactul preconizat al măsurilor în vederea compensării fermierilor pentru pierderile economice cauzate de importurile de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina;

  • Acțiunile întreprinse pentru atingerea impactului preconizat al măsurilor;

  • Acțiunile întreprinse pentru evitarea denaturării concurenței și a supra compensării;

  • Prognoza pentru plățile cheltuielilor Uniunii defalcate pe lună până la 31 decembrie 2023;

  • Nivelul sprijinului suplimentar acordat în temeiul articolului 2 alineatul (2);

  • Acțiunile întreprinse pentru a controla eligibilitatea fermierilor și pentru a proteja interesele financiare ale UE.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Restricțiile privind importurile de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea-soarelui din Ucraina au fost prelugite de Comisia Europeană până la data de 15 septembrie 2023. Cinci țări, România, Polonia, Slovacia, Bulgaria și Ungaria, interzic importul cerealelor ucrainene, permițând doar tranzitul către alte state. Potrivit lui Achim Irimescu, ministru plenipotențiar în cadrul Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană, CE va aproba, pe 12 iunie 2023, despăgubiri de o sută de milioane de euro din rezerva de criză, pentru fermierii din cele cinci state membre UE. România va primi aproape 30 milioane de euro.

Ministrul plenipotențiar în cadrul Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană, Achim Irimescu, a menționat că fondurile destinate fermierilor români pentru compensarea pierderilor generate de importurile ieftine din Ucraina se vor dovedi insuficiente. „Ministerul Agriculturii a evaluat pierderile României la trei miliarde de euro, în timp ce Comisia Europeană le-a evaluat la două miliarde. Trebuie să se știe că, la nicio criză, niciodată, din bani europeni nu se compensează sută la sută producătorul. Acum, Comisia vine cu o compensare de o sută de milioane de euro, din care României urmează să-i revină circa 30 de milioane de euro, sumă pe care statul român o poate tripla din bugetul național, dacă are bani”, a precizat Achim Irimescu.

achim irimescu decembrie 2015 9

Conform oficialului, există interes mare la nivel european pentru cerealele din Ucraina, fiind țări care se bucură de prețurile mici ale produselor ucrainene. Achim Irimescu a dat exemplu Spania, a cărei zootehnie are nevoie an de an de două milioane de tone de porumb din import. La fel, Portugalia importă un milion de tone de porumb. Și Italia este o mare importatoare, iar Olanda importă vreo 3,5 milioane de tone de porumb din Ucraina. „Pentru aceste țări a fost bine că au venit cereale ieftine din Ucraina”, a punctat Achim Irimescu. El a adăugat că cele cinci state membre UE în care se interzice importul de cereale ucrainene au solicitat prelungirea restricțiilor cu un an sau măcar până la finalul lui 2023. Însă, decizia Bruxellesului rămâne interzicerea importurilor de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea-soarelui din Ucraina până la 15 septembrie 2023 și, în funcție de situație, există posibilitatea unei noi prelungiri a restricțiilor.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print!!!

Publicat în Știri

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, membră a COPA-COGECA, anunță că va participa la manifestul fermierilor și cooperativelor organizat de Grupul de la Visegrad extins. Manifestația se va desfășura la Bruxelles, pe 23 mai 2023, între orele 11:00 și 13:00, în zona Schuman. Vor fi prezenți 200 de participanți din șase țări (România, Polonia, Ungaria, Cehia, Bulgaria și Slovacia), iar 50 vor fi din partea României.

„Protestul este consecința nemulțumirii și dezamăgirii profunde a fermierilor și cooperativelor din țările vecine Ucrainei în legătură cu soluția găsită de Comisia Europeană la problemele și dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agroalimentar, pe fondul distorsiunilor de piață cauzate de acest conflict armat. Comerțul internațional cu mărfuri agroalimentare cu Ucraina a fost liberalizat pentru încă un an. Compensația plătită unor țări este cu mult sub nivelul necesar. Nu toate țările din Europa Centrală și de Est afectate de liberalizarea comerțului cu Ucraina sunt compensate. Subliniem sprijinul nostru pentru Ucraina, poporul ucrainean și fermierii ucraineni. Sperăm să se încheie rapid conflictul militar neprovocat de Ucraina și susținem acordarea de ajutor Ucrainei, dar un astfel de ajutor nu trebuie să pericliteze viabilitatea și competitivitatea fermierilor din Uniunea Europeană sau să conducă la lichidarea acestora”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Situația este gravă. „Ca urmare a unor eșecuri de facto a așa-numitelor culoare de solidaritate, fermierii din țările noastre se confruntă în prezent cu o scădere rapidă a prețurilor și cu o lipsă a cererii de cereale și semințe oleaginoase din cauza unui exces al ofertei față de cerere. Stocurile sunt la 150% din nivelul tipic pentru această perioadă a anului, iar următoarea recoltă începe în două luni și există o posibilitate reală să nu avem cui să vindem și să nu fie loc de depozitare pentru cerealele și semințele oleaginoase din recolta viitoare.”

Culoarele de solidaritate nu funcționează. „Situația este cauzată, în principal, de importul fără taxe vamale pentru produsele agricole ucrainene care intră în Uniunea Europeană, unde au fost importate grâu, porumb și soia, chiar dacă acestea erau destinate țărilor terțe sau cumpărătorilor tradiționali de produse ucrainene. Pentru a ajuta Ucraina să își exporte producția agricolă și să hrănească țările dependente de importuri, Comisia a introdus așa-numitele coridoare de solidaritate, dar acestea au fost abuzate de intermediari oportuniști pentru a se îmbogăți ușor și rapid.”

Piața îi dezamăgește pe fermieri. „Europa Centrală și de Est este inundată de producția ucraineană. Prin urmare, fermierii vor căuta alternative de depozitare sau alte opțiuni de comercializare, cu prețul unor condiții comerciale mai proaste. Într-un termen atât de scurt, nu există nicio posibilitate reală de a crește capacitatea de depozitare, cel puțin nu fără a compromite parametrii de calitate ai producției și, în principal, capacitatea acesteia de a rezista la mucegai și dăunători. Această situație poate avea cel mai mare impact, în special asupra fermierilor mai mici.”

Fermierii nu sunt cauza inflației în Europa. „Prețul grâului este determinat de piețele mondiale, urmând logica echilibrului dintre cerere și ofertă. Fermierii nu au provocat și nici nu au exploatat în mod intenționat situația pieței anul trecut, deoarece ei nu pot influența prețul final la destinația finală a produsului lor și în acest moment nu pot influența nici situația pieței.”

Nici fermierii ucraineni nu au beneficii. „O mare parte din grâul ucrainean și alte produse agricole nu au ajuns în țările cu o dependență ridicată de importurile de alimente, ci pe piața europeană, fără a îndeplini parametrii de calitate stricți și fără a fi cultivate cu același respect pentru mediu pe care Uniunea Europeană îl cere agricultorilor. Având în vedere că produsele agricole de bază sunt importate în Uniunea Europeană nu de către fermieri, ci de către comercianți, această preluare parțială a piețelor noastre nu este nici măcar în beneficiul fermierilor ucraineni (cei pe care ar trebui să-i ajute culoarele de solidaritate), care primesc doar o fracțiune din prețul real.”

Consumatorii sunt în pericol. „Considerăm că este o problemă majoră faptul că, odată ce mărfurile trec granița în Ucraina, acestea trec pe piața unică liberă a UE și este foarte dificil să distingem destinația lor finală. Nici măcar statisticile oficiale nu pot să reflecte realitatea, deoarece există speculații cu privire la reambalarea mărfurilor sau amestecarea deliberată a grâului ucrainean și a altor cereale cu producția locală, pentru a respecta parametrii de calitate și a reduce riscul de a depista alimente nesănătoase în lanțul alimentar.”

Camioanele supraîncărcate care vin din Ucraina distrug infrastructura. „Numărul camioanelor încărcate cu produse primare procesate (ulei, făină, mălai, zahăr) a crescut și este nevoie de contingente în toate statele membre pentru a ține situația sub control și pentru a nu duce la distrugerea industriilor din țările din Europa de Est. Infrastructura din țările limitrofe este incapabilă să facă față acestui aflux masiv de produse agricole provenite din Ucraina, deoarece aceasta abia poate asigura nevoile propriilor țări. Dacă nu se iau măsuri, va exista un blocaj total în următoarea campanie. Astfel, o mulțime de cantități recoltate vor fi lăsate și puse direct pe câmp sau nu vor fi recoltate deloc, deoarece nu există transport și nici spațiu de depozitare disponibil.”

 

Ce solicită fermierii europeni

 

Fermierii și cooperativele din Europa Centrală și de Est, care participă la protestul din 23 mai 2023 la Bruxelles, au următoarele revendicări:

Cerințe principale

  • Restabilirea taxelor vamale și contingentelor la produsele agricole și alimentare ucrainene;

  • Extinderea listei de produse reglementate de regulamentele privind măsurile preventive temporare referitoare la importurile din Ucraina pentru a include ouăle, carnea de pasăre, uleiul, făina, mălaiul, zahărul, fructele și legumele, precum și prelungirea acesteia până la aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană;

  • Este favorabil faptul că importurile au fost interzise până la 5 iunie 2023, dar ceea ce este în continuare îngrijorător este faptul că acelor contracte deja în vigoare li s-a permis să rămână necontrolate. În acest fel nu poate exista o situație clară cu privire la acestea, deoarece ele pot fi falsificate, adăugate cantități suplimentare și antedatate. În cazul în care, după 5 iunie, interdicția de import în cele 5 țări este ridicată, fermierii solicită extinderea împărțirii riscurilor între toate statele membre ale UE, astfel încât fiecare stat să primească și să utilizeze un contingent de produse agricole din Ucraina, direct proporțional cu mărimea țării și a populației sale, astfel încât să poată fi în continuare ajutată Ucraina și să nu fie aduse țările din Europa de Est în blocaj logistic, fermierii în faliment și colaps;

  • Extinderea listei țărilor care pot decide să interzică introducerea anumitor mărfuri agroalimentare din Ucraina pe piețele proprii cu Cehia;

  • Extinderea listei țărilor eligibile pentru pachete de compensare, inclusiv Rezerva de criză cu Cehia;

  • Crearea unui fond special pentru sprijinirea fermierilor din Europa Centrală și de Est, deosebit de afectați de consecințele invaziei rusești în Ucraina, finanțat în afara fondurilor alocate Politicii Agricole Comune;

  • Să se permită statelor membre din Europa Centrală și de Est să aplice ajutor național în conformitate cu deciziile guvernelor lor;

  • Creșterea finanțării pentru construirea rutelor de transport, a infrastructurii de transport și a porturilor care să permită tranzitul eficient al produselor agricole și alimentare din Ucraina către porturile din Marea Baltică și Marea Neagră;

  • Să se acorde sprijin financiar și de personal pentru serviciile fitosanitare naționale care examinează produsele agricole importate;

  • Consolidarea mecanismelor de control a transportului pe culoarele de solidaritate și calității produselor transportate;

  • Asigurarea răspunsurilor mai rapide din partea autorităților Uniunii Europene la situația economică actuală din sectorul agricol;

  • Atingerea obiectivelor PAC fără reducerea competitivității producătorilor agricoli și impunerea concurenței neloiale asupra produselor agroalimentare din UE în detrimentul celor din afara UE – Reciprocitate.

Cerințe secundare

  • Verificarea ipotezelor din cadrul Green Deal și evaluarea impactului Directivei privind emisiile industriale și a Regulamentului privind utilizarea durabilă a produselor fitosanitare asupra producției agricole (SUR);

  • Retragerea propunerilor cuprinse în Legea refacerii naturii, a căror implementare ar duce la eliminarea multor operațiuni de creștere a animalelor;

  • Introducerea NGT(tehnici de ameliorare moderne) în același pachet cu SUR și implementarea SUR numai după ce avem alternative și opțiuni eficiente și eficace;

  • Sprijinirea îmbunătățirii habitatului, asigurarea densităților de populație la suprafață și asigurarea protecției populației;

  • Asigurarea urgentă a convergenței plăților pe suprafață la nivelul UE.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 11 mai 2023, inclusiv, primește Cereri de acordare a sprijinului financiar de urgență pentru producătorii agricoli din sectorul cereale.

Această schemă de susținere financiară are ca obiectiv asigurarea unui grant financiar acordat pentru compensarea cheltuielilor angajate de producătorii agricoli din sectorul cereale pentru depozitarea în spaţii proprii sau depozitarea în custodie la terţi a cantităţilor de grâu obţinute din producţia proprie a anului 2022 şi înregistrate în aceste spaţii la data de 1 februarie 2023.

Resursele financiare totale alocate sunt de 99.233.700 lei şi reprezintă echivalentul sumei de 20.100.000 euro stabilit la cursul de schimb de 4,9370 lei pentru un euro, care se asigură astfel: 49.616.850 lei, echivalentul sumei de 10.050.000 euro, finanţare externă nerambursabilă prin Fondul European de Garantare Agricolă; 49.616.850 lei, echivalentul sumei de 10.050.000 euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2023.

Cererile se depun/transmit (prin fax/poştă/eletronic) la Centrele APIA. Documentele justificative depuse/transmise în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnătura și vor purta sintagma “conform cu originalul”.

Beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:

a) Să fie înregistraţi în evidenţele APIA cu cererea unică de plată 2022 din care se identifică culturile înfiinţate în anul agricol 2021-2022, precum şi suprafeţele de teren aferente culturii de grâu, determinate în urma tuturor controalelor administrative şi pe teren;

b) Să fi depozitat producţia proprie de grâu a anului 2022 în spaţii de depozitare pentru produse agricole proprii sau în spaţii de depozitare ale terţilor, la data de 1 februarie 2023.

c) Beneficiarii nu pot solicita grantul care se acordă potrivit prezentei scheme pentru cantităţile de grâu depozitate la data de 1 februarie 2023 în spaţii proprii de depozitare pentru produse agricole care provin din achiziţii de la terţi şi nu din producţia proprie.

Documentele care însoțesc cererea de acordare a unei măsuri de sprijin de urgență sunt:

a) În cazul depozitării la terţi, copia contractului de depozit custodie temporară şi prestări servicii, încheiat între deponentul producător agricol şi depozitar, certificată prin semnătură purtând sintagma “conform cu originalul”.

b) Copie a documentului de coordonate bancare, în condiţiile în care acestea sunt diferite faţă de cele înscrise în cererea unică de plată 2022; copiile documentelor de identificare existente la dosarul cererii unice de plată depuse la APIA pentru anul de cerere 2022, în cazul în care nu sunt modificate, rămân valabile şi pentru acordarea prezentului ajutor.

c) Declaraţie pe propria răspundere în cazul producătorilor agricoli persoane fizice, prin care se susţine situaţia privind stocul de grâu la data de 1 februarie 2023.

Cuantumul unitar al grantului se exprimă în lei/tonă şi se calculează de către APIA prin raportarea sumelor alocate la cantităţile totale depozitate stabilite şi comunicate de către Centrele Judeţene ale APIA, respectiv Centrul APIA din Municipiul Bucureşti, ca fiind eligibile la plată după verificarea solicitărilor.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Pe 11 aprilie 2023, la Palatul Victoria, premierul Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu reprezentanții asociațiilor de crescători de bovine, ai procesatorilor și ai rețelei marilor magazine. Prezenți la consultări au mai fost ministrul Agriculturii, Petre Daea, reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului, Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Agenției Naționale de Administrare Fiscală și ai Consiliului Concurenței.

În urma discuțiilor s-a stabilit că, pentru susținerea fermierilor și a pieței laptelui, vor fi acordate ajutoare financiare în două etape. Primele plăți se vor face începând cu 15 mai 2023 pentru cererile în valoare de 21,6 milioane de euro, depuse de crescătorii de vaci de lapte până la data de 23 martie 2023. Ulterior, va fi organizată o a doua sesiune de depunere a cererilor de plată, plățile urmând să se facă, pentru aceste cereri, în al doilea semestru al anului 2023.

Guvernul va pune în acord cu realitățile economice valoarea fondurilor alocate, iar ca urmare a unei mai bune așezări a sumelor acordate sectorului zootehnic, fermierii vor beneficia de compensații în valoare de 22 de milioane de euro, pentru pierderile cauzate de războiul din Ucraina.

"La nivelul Guvernului și al autorităților statului am făcut în aceste zile propria analiză și avem soluții pentru sprijinul fermierilor, al procesatorilor și pentru a ajuta piața laptelui, cu tradiție în România. Este important să optimizăm funcționarea întregului lanț de producție și distribuție, de la fermier până la raft, punând în centrul preocupărilor consumatorul român. Grija noastră este ca toți cetățenii români să aibă acces la produsele necesare pentru un trai decent", a afirmat premierul Nicolae Ciucă.

Pentru susținerea procesatorilor români din industria alimentară, va fi îmbunătățită și adaptată, în termen cât mai scurt, măsura potrivit căreia procesatorii beneficiază de o primă de 10% din valoarea producției prelucrate în România. Proiectul de act normativ se află deja în analiza și dezbaterea Parlamentului.

Totodată, pentru a încuraja valorificarea laptelui și o alimentație sănătoasă, Guvernul va extinde și dezvolta „Programul pentru școli” și „Masa caldă în școli” începând cu viitorul an școlar. Astfel, vor fi pregătite proiecte de acte normative pentru acordarea de produse lactate copiilor în fiecare zi în care frecventează cursuri școlare, și nu doar de trei ori pe săptămână ca până acum, dar și pentru actualizarea prețului pachetelor de care vor beneficia copiii și fluidizarea procedurilor de achiziție. Guvernul pregătește și creșterea numărului de școli în care se acordă o masă caldă sau un pachet alimentar elevilor care frecventează cursurile.

De asemenea, în urma consultărilor s-a convenit o reducere a prețului pentru laptele de consum pe o perioada de șase luni. Această măsură vine în beneficiul consumatorului final și încurajează cererea pe piața laptelui, ceea ce va sprijini implicit fermierii și procesatorii, susțin autoritățile.

”Mă bucur că am reușit împreună să găsim o serie de soluții care să deblocheze piața laptelui. Știm cu toții însă că avem nevoie de măsuri pe termen lung. La nivelul Guvernului, lucrăm la un program de dezvoltare a sectorului agricol și industriei alimentare care să pună în valoare potențialul României și să garanteze securitatea alimentară cetățenilor noștri”, a declarat prim-ministrul României.

Consultările între fermieri, procesatori și rețelele marilor magazine vor continua la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Peste 10.000 de fermieri și peste 3.500 de utilaje agricole au manifestat pașnic în multe județe din țară (Arad, Argeș, Bihor, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Cavasna, Cluj, Galați, Iași, Mureș, Olt, Satu Mare, Suceava, Timiș, Tulcea, Vrancea și București) la protestul pentru demnitate și respect desfășurat vineri, 7 aprilie 2023, cel mai mare protest al agricultorilor în cei peste 30 de ani de democrație. Mesajul transmis autorităților române, cât și celor de la Bruxelles, a fost hotărât: „fermierii români sunt aici, au probleme reale și au nevoie să fie ajutați și sprijiniți”.

Protestul fermierilor români a avut rolul de a livra un mesaj colectiv, imperativ despre faptul că deciziile naționale și europene actuale trebuie adaptate, urgent, prin măsuri concrete și că nu mai pot fi ignorați. „Apreciem implicarea deosebită a fermierilor neafiliați și considerăm alăturarea lor la protestul pentru demnitate și respect ca un pas important pentru consolidarea unui sector agricol puternic”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC).

protest fermieri 3

Din AAC fac parte Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România – FAPPR; Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania – LAPAR; Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Federația Națională PRO AGRO.

Menționăm că, AAC însemană o suprafață totală de peste trei milioane de hectare, la care se adaugă 1,7 milioane ha echivalentul UVM aferent zootehniei, acoperind un procent de peste 56,5 % din numărul de angajați din sector, pe întreg teritoriul României, și a celor care activează în industria alimentară și cumulează o cifră de afaceri de 35%, respectiv un număr de angajați de peste 20% din totalul sectorului alimentar românesc.

protest fermieri 2

„Suma de 10 milioane de euro alocată României pentru atenuarea pierderilor este insignifiantă, lucru recunoscut public de însăși președinta Comisiei Europene. Aceste fonduri pot cel mult, a fi redirecționate pentru refacerea, măcar parțială, a infrastructurii rutiere avariate în urma tranzitului intensiv al mărfilor ucrainiene. Impactul resimțit de fermierii din România este greu de estimat astăzi pentru că întreaga economie a produselor agricole și agroalimentare a fost direct și grav afectată. În anul de recoltă 2023 majoritatea producătorilor agricoli vor fi puși în situația de a-și închide fermele din cauza costurilor mari de înființare a culturilor agricole, iar perspectiva unor prețuri de vânzare mici, sub costuri, chiar în condițiile unor producții bune nu vor aduce salvarea fermierilor”, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Ca măsură de salvgardare a activităților fermierilor și a sectorului agroalimentar AAC solicită președintelui țării, primului ministru, ministrului Agriculturii și întregii clase politice să reprezinte interesele României cu mai mare fermitate și să întreprindă toate demersurile legale și diplomatice care se impun pentru interzicerea tranzitului și importurilor de produse agricole de proveniență Ucraina în perioada 15 iunie 2023 - 15 martie 2024. Piața agricolă a fost deja puternic distorsionată în defavoarea fermierilor din România.

„Comunicarea Alianței cu autoritățile europene va continua intens, atât prin intermediul Copa-Cogeca, dar și prin mesaje către eurodeputații români. Vom transmite notificări către presa europenă și vom exercita presiuni constante pentru ca situația fermierilor din România să fie remediată în regim de urgență. Pe plan național, în perioada următoare membrii noștri vor adopta o poziție de expectativă, cu niciun fel de îngăduință față de vreo viitoare lipsă de reacție a autorităților, iar în cazul în care nu se materializează interzicerea tranzitului și importurilor de produse agricole de proveniență Ucraina pentru perioada 15 iunie 2023 - 15 martie 2024, pe 7 iunie 2023 va începe un protest național mult mai amplu decât cel din 7 aprilie 2023, care se va încheia doar după ce se va implementa solicitarea precizată anterior”, informează Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

protest fermieri 4

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Pe fondul lipsei unei strategii europene care să rezolve problema fermierilor români afectați de tranzitul cerealelor din Ucraina, a anunțului unor compensații derizorii de la Bruxelles și a nenumăratelor semnale de alarmă pe care le-a tras în spațiul public încă de la implementarea Coridoarelor Solidarității în România, Asociația „Grânarii – Dă-te pe brazdă” Iași anunță că participă activ și mobilizează membrii și simpatizanții la protestul național din data de 7 aprilie 2023, inițiat de FAPPR - Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România, organizație profesională din care face parte asociația din zona Moldovei.

„Demersul este menit să evidențieze perspectivele limitate de soluționare a situației generate, îndeosebi, de concurența neloială provocată de fluxurile necontrolate de marfă de proveniență ucraineană. Practic, eliminarea totală, începând cu mijlocul anului trecut, a taxelor vamale pentru toate mărfurile din Ucraina, a exportat, în plan comercial, efectele războiului în țările limitrofe printr-un efect de dumping involuntar, deoarece a stimulat fermierii ucraineni să vândă sub cost odată cu forțarea ritmului fluxurilor de marfă. Forumul APPR au atras atenția în repetate rânduri asupra acestui aspect. Încă din luna iulie a anului trecut, urmare a vizitei de lucru a europarlamentarilor din Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (COMAGRI) a Parlamentului European în porturile Constanța, Agigea și Galați, am înaintat adrese și scrisori fundamentate atât autorităților centrale, cât și celor europene. Tot atunci, președintele COMAGRI, eurodeputatul german Norbert Lins, spunea că agricultorii din regiunea Moldovei văd cum propriile existențe le sunt amenințate, deci trebuie să se înțeleagă la Bruxelles care sunt consecințele și efectele asupra regiunilor în sine”, a precizat Tiberiu Stan, vicepreședintele Asociației Grânarii Iași și membru în Consiliul Director al Forumului APPR.

FAPPR, la nivel local prin Asociația „Grânarii – Dă-te pe brazdă” Iași solicită autorităților o atenție deosebită în negocierile privind alocarea unei sume suplimentare din fondul european de rezervă al agriculturii pe parcursul lunii aprilie. Mai mult, fermierii consideră absolut necesară rezolvarea problemei în plan sistemic, printr-un set de măsuri urgente pentru protejarea agricultorilor români și pentru deblocarea situației din domeniul agricol:

  1. Separarea, în vămile românești, a fluxurilor de mărfuri agricole, în funcție de proveniență, respectând culoarele de tranzit destinate Ucrainei;

  2. Asigurarea trasabilității importurilor printr-un control strict al calității și evitarea ambiguităților legate de originea mărfurilor agricole;

  3. Activarea urgentă a măsurilor de salvgardare (a suspendării concesiilor tarifare) acordate prin Regulamentul (UE) 2022/870 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022 și revenirea la taxa vamală de bază. După cum au mai arătat fermierii, suspendarea tarifelor de import și a barierelor în comerțul cu Ucraina a fost un angajament comun al UE, dar efectele sale sunt suportate în mod disproporționat de statele membre din proximitatea geografică a Ucrainei;

  4. Calcularea riguroasă a pagubelor suferite de fermierii români și identificarea unor surse alternative de finanțare europeană, din care aceștia să fie compensați în baza unui mecanism de distribuție echitabil, pe întreaga durată a aplicării măsurilor de suspendare a taxelor vamale de import pentru comerțul cu Ucraina;

  5. Suspendarea, pe întreaga durată a concesiilor vamale pentru produsele din Ucraina, a aplicării obligațiilor ce decurc din strategia „De la fermă la consumator”, a restricțiilor/condiționalităților cuprinse în PNS, concomitent cu evitarea elementelor neproductive (pârloagă) pe terenurile agricole și renunțarea la țintele stabilite fără o bază științifică pentru reducerea utilizării produselor de protecție a plantelor;

  6. Urmărirea sistematică a evoluției pieței agricole europene pentru intervenții suplimentare în scopul de a compensa efectele din plan comercial și logistic;

  7. Urgentarea acordării despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate de secetă la culturile semănate în primăvara anului 2022, la un cuantum cel puțin similar cu instrumentul anterior asociat culturilor de toamnă 2021.

Acțiunea de protest a Asociației „Grânarii – Dă-te pe brazdă” Iași se va derula în proximitatea Punctului de Trecere a Frontierei (PTF) Siret, județul Suceava, în intervalul orar 12:00-15:00, în deplină sincronizare cu organizațiile naționale de profil agricol.

„Asociația noastră lansează un apel la reacție pentru celelalte organizații și asociații de fermieri, precum și pentru oricare fermier din România, să se alăture protestului, în cazul în care răspunsurile la solicitările fermierilor vor trena în continuare”, a declarat Tiberiu Stan.

protest granarii interior

Înființată în 2017, Asociația Grânarii Iași este o asociație non-profit și reprezintă 170 de fermieri care lucrează o suprafață de peste 55.000 ha. „Grânarii” Iași sunt membri ai Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România, care, alături de alte trei organizații importante, PRO AGRO, UNCSV și LAPAR, formează Alianța pentru Agricultură și Cooperare, una dintre vocile reprezentative ale fermierilor în relația cu instituțiile naționale și internaționale.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

newsletter rf

Publicitate

Nuseed Launch MPU RO 300x250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Corteva

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista