Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 15 octombrie 2023 se depun Cereri de plată pentru intervenția IS-V-03 „Asigurarea recoltelor”. Beneficiarii sunt producătorii, persoane fizice/juridice care asigură recolta plantațiilor viticole cu soiuri pentru struguri de vin.

Cererile de plată se depun pentru anul financiar 16 octombire 2023 – 15 octombrie 2024 (anul producției 2023) la Centrele Județene APIA și al Municipiului București, în conformitate cu OMADR nr.148/13.04.2023 privind criteriile de eligibilitate, documentele justificative, condițiile și modul de implementare a intervenției IS-V-03 „Asigurarea recoltelor” din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027.

Valoarea totală a ajutorului reprezintă:

a) 80% din costul primelor de asigurare plătite de producători pentru a se asigura împotriva pierderilor cauzate de fenomene climatice nefavorabile care pot fi asimilate unor dezastre naturale;

b) 50% din costul primelor de asigurare plătite de producători pentru a se asigura împotriva: pierderilor prevăzute la lit. a) și a pierderilor cauzate de alte fenomene climatice nefavorabile; pierderilor cauzate de animale, de boli ale plantelor sau de infestări cu dăunători.

Asigurările împotriva pierderilor suferite din cauza incendiilor nu sunt asimilate cu dezastre naturale.

În vederea aprobării sprijinului financiar beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de eligibilitate:

a) Să exploateze o suprafață de minimum 0,1 ha cultivată cu soiuri de viță-de-vie care produc struguri pentru vin;

b) Suprafața de viță-de-vie cu soiuri care produc struguri pentru vin pentru care s-a încheiat polița de asigurare a recoltei să fie înscrisă în Registrul plantațiilor viticole;

c) Suprafața să fie declarată la APIA pe cererea unică de sprijin;

d) Să încheie cu un asigurător o poliță de asigurare a recoltei în care să fie menționate, cel puțin: denumirea producătorului viticol care exploatează parcela viticolă; codul numeric al parcelei viticole; suprafața parcelei asigurate; blocul fizic, respectiv localizarea suprafeței parcelei asigurate; soiul de struguri pentru vin; cantitatea de struguri pentru vin asigurată; suma asigurată pe hectar; riscurile asigurate; valoarea primei de asigurare;

e) Plățile din asigurare nu compensează producătorii pentru mai mult de 100% din pierderea de venit suferită, ținând cont de orice compensație pe care producătorii le obțin din alte scheme de sprijin sau de asigurare legate de riscul asigurat.

Cererea de plată trebuie să fie însoțită de următoarele documente:

a) Copia actului de identitate (buletin/carte de identitate) pentru persoane fizice sau copiile certificatului de înregistrare eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului și a certificatului de înregistrare fiscală pentru persoane juridice;

b) Copia poliței de asigurare, însoțită de copia dovezii plății acesteia și a contractului de asigurare;

c) Document de identitate bancară.

Toate informațiile se regăsesc pe site-ul APIA în Ghidul solicitantului – Asigurarea recoltei plantaţiilor viticole cu soiuri de struguri pentru vin, ediția a III-a , revizia 1, aici: https://apia.org.ro/wp-content/uploads/2023/05/Ghid-asigurare-struguri-vin-Ed-III-R-1-2023_.pdf.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi, 16 februarie 2023, s-a desfășurat a VII-a ediție a Concursului Național Vin Bag-in-Box, unde 22 de jurați au degustat 180 de vinuri (91 albe, 41 roze și 48 roșii) pentru a găsi vinurile ce vor purta titlul de „Cel mai bun vin Bag-in-Box 2023”.

Juriul pentru „Cel mai bun vin Bag-in-Box 2023”, format din patru comisii, a ales 60 de vinuri (30 albe, 14 roze și 16 roșii). Primele trei clasate vinuri albe, roze și roșii au câștigat medalia de aur. Cei patru președinți de comisii, împreună cu președintele concursului Cătălin Costiniuc au analizat și au ales trei vinuri (un alb, un roze și un roșu) care vor purta titlul de „Vinul Președintelui 2023”.

Cele 60 de vinuri câștigătoare ale titlului „Cel mai bun vin Bag-in-Box 2023” au fost degustate din nou de juriul pentru „Cel mai popular vin Bag-in-Box 2023” format din 35 de membri, împărțiți în două comisii. Au fost alese trei vinuri (un alb, un roze și un roșu) care au câștigat titlul de „Cel mai popular vin Bag-in-Box 2023”, medaliate cu aur.

„Concurs Național Vin Bag-in-Box este organizat având ca inspiratie „Concours International Wine in Box” din Franța. Ca la edițiile precedente, și la aceasta vom selecta minimum zece vinuri dintre cele care au primit distincție și le vom înscrie la „Concours International Wine In Box”, de la Toulouse, care va avea loc pe 28 martie 2023, cheltuielile fiind suportate de noi, organizatorii. De asemenea, vom înscrie vinuri care au primit distincții și la „VINARIUM International Wine Contest”, concurs care se va desfășura în perioada 25 – 28 mai 2023, tot pe cheltuiala noastră”, a precizat Cătălin Costiniuc, președintele concursului și director general al companiei organizatoare Azoc-Star.

Concursul este deschis tuturor categoriilor de vin ambalat la Bag-in-Box, Bag-in-Tube sau Pouch-up, maximum 10 litri per unitate, produse sau ambalate în România sau Republica Moldova, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene.

„Ne dorim să promovăm vinurile ambalate în Bag-in-Box ca o soluţie modernă de ambalare. Apoi, antrenarea partenerilor din piaţa vinului într-o asemenea competiţie este în folosul consumatorului, dar și al producătorului de vin. Folosirea imaginii concursului ca instrument de marketing pentru promovarea vinului ambalat în Bag-in-Box, atât pe piaţa naţională, cât şi pe cea internaţională reprezintă o metodă de validare a vinurilor declarate câștigătoare în cadrul concursului și ajută comercianții și consumatorii în alegerea vinului românesc de calitate superioară ambalat în Bag-in-Box. Obiectivul principal al concursului este acela de a sprijini consumatorii de vin ambalat la Bag-in-Box atunci când doresc să aleagă un vin certificat în mod obiectiv de specialiști din lumea vinului și degustători recunoscuți, din România, precum și de promovare pe piața europeană a vinurilor românești ambalate în Bag-in-Box. Nu în ultimul rând, concursul are rol în obţinerea unei imagini reale a pieţei vinului ambalat în Bag-in-Box şi o percepţie clară a etichetei româneşti, ceea ce ajută la educarea publicului în privinţa consumului şi achiziţionării unui vin ambalat în Bag-in-Box medaliat”, punctează Cătălin Costiniuc, adăugând că piața de vin românesc ambalat în Bag-in-Box reprezintă aproximativ 15%, targetul fiind să ajungem Franța (42%) și Norvegia (60%). Ambalajele Bag-in-Box sunt într-o creștere continuă în lumea vinului întrucât sunt cele mai reciclabile (70-85%) și au amprenta de carbon cea mai mică.

Concurs Național Vin Bag-in-Box, eveniment organizat de compania Azoc-Star - partener oficial unic și exclusiv pentru Europa de Est (Bulgaria, Georgia, Moldova și România) al Diviziei Smurfit Kappa Bag-in-Box, cu sediul central în localitatea Epernay din Franța, a avut loc la restaurantul La Mama – Muzeul Național al Țăranului Român, din București.

Vinurile câștigătoare la Concurs Național Vin Bag-in-Box 2023

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Marți, 14 februarie 2023, compania BASF Agricultural Solutions România a dat startul înscrierilor la competiția „Povești cu vinuri românești”, ediția a VIII-a. Concursul este organizat de BASF în colaborare cu Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) și se adresează viticultorilor care exploatează suprafețe de viță-de-vie sub 100 de hectare.

Condițiile de participare la concursul național „Povești cu vinuri românești” sunt simple: suprafața cultivată cu viță-de-vie să fie mai mică de 100 de hectare, iar probele de vin înscrise sa nu fie mai vechi de anul 2020 (cu excepția celor roșii care să nu fie mai vechi de 2018).

Competiția se desfășoară în patru etape regionale, urmate de marea finală națională. În cadrul fiecărei etape regionale, membrii comisiei de jurizare, formată din degustători experți, membri ai ADAR, desemnează câte trei vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri roșii, albe și roze). În total, după terminarea etapelor regionale, vor fi desemnate 36 de vinuri calificate în marea finală națională. Pentru faza națională, cele 36 de vinuri finaliste vor fi jurizate pentru a desemna cel mai bun vin al fiecărei categorii în parte (alb, roșu și roze).

Producătorii de vin se pot înscrie la etapele locale după cum urmează:

• Etapa regională Moldova: 9 martie, înscrieri până pe 27 februarie;

• Etapa regională Muntenia: 15 martie, înscrieri până pe 3 martie;

• Etapa regională Banat și Transilvania: 23 martie, înscrieri până pe 9 martie;

• Etapa regională Oltenia și Dobrogea: 30 martie, înscrieri până pe 17 martie.

Pentru adresele la care trebuie trimise mostrele și alte detalii, accesați link-ul: https://www.agro.basf.ro/ro/concurs-vinuri/editia-curenta/.

Premii oferite de BASF

La final, locul 1 al fiecărei categorii va obține marele premiu constând într-un kit personalizat de dezvoltare a afacerii, în valoare totală de 5.000 de euro, care poate fi configurat în funcție de nevoile câștigătorilor. Se poate opta pentru una dintre cele două variante: un utilaj pentru aplicarea tratamentelor la vița-de-vie sau pachet format din produse BASF pentru protecția viței-de-vie.

Valoarea totală comercială a premiilor oferite în cadrul concursului este de 15.000 de euro. În cadrul acestui concurs nu se permite acordarea contravalorii în bani a premiilor câștigate sau schimbarea premiilor.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Cititorul din mediul antreprenorial privat, care parcurge acum aceste rânduri, a înțeles, de fapt, cu mult înainte și independent, cum ar trebui să meargă societatea românească. O privire nouă nu strică şi redundanţele pot fi, sper, iertate.

În „sectorul bugetar” (nu intră în microanaliza de față profesorii, medicii, cercetătorii, ci „amploaiații” din administrație, reglementare etc.), cei care nu citesc nimic în afară de scripțogăraia oficială sunt mulți.

Oricum, acești funcționari sunt foarte liniștiți. Ei nu fac nimic (ad litteram!).

Mai avem o categorie din sector. Cei care citesc articolele „dușmănoase”. Mai informați, mai nervoși, mai aroganți. În afară de a pune cu greu pe făgaș câte o modificare de normă/formă (elaborată de frații mai mari, parlamentarii), nici aceștia nu fac nimic, deși, dacă ai avea timp să îi asculți, ei „analizează”, ei „propun”, ei „susțin” și tot ei… „dau” nerecunoscătorilor.

Avem o replică de ecosistem mangrovian (așa să îi rămână numele!), adaptat la fluxurile și refluxurile politice, opus, însă, pădurii de mangrove în termeni de  (bio)utilitate.

Legile țării pleacă din încâlceala rădăcinilor sistemului și se întorc (spre aplicare) tot în acest loc. De aici și lungimea ciclurilor controlate în totalitate de smârcul parazitar al capitalismului nostru… deosebit.

Permiteți-mi să vă ofer un exemplu de costuri ale inutilității sau în ce constă, în realitate, stagnarea României.

În timp ce la Timișoara un proiect medical vital pentru operarea copiilor pe cord „stă” în 3 milioane de euro, orice Oficiu, orice Direcție, orice Agenție (de Stat & stat) toacă acești bani cât ai spune „rezistență la reformă”. Și, de parcă nu ar fi suficient că ne aflăm  în această situație, atenție!, sunt propuse la înființare și alte „entități” care, în numele nostru (dar fără să ni se ceară acordul sau să fim măcar consultați), se vor angaja că ne rezolvă problemele economice, sociale ș.a.m.d. Nișe sau câmpuri largi de activitate sunt acoperite de organizaţii particulare, ONG-uri, institute funcționale, structuri reale din viața reală care, însă, nici nu pot visa la patrimoniul și salariile oferite excrescențelor de „mangrove”. Cine a gestionat, cine gestionează, cine va gestiona aceste „comitete și comiții” inventate de stat şi plătite din banii noştri? Oameni fără valoare profesională, „numiți” prin concurs (construcţie antitetică?!… ei, știți că se poate...), cu suficient de mult timp liber pentru a se grefa la desișul „protector” (Baudelaire însuși n-ar mai fi scris Les Fleurs du mal,  confruntat cu un asemenea subiect, Les racines... du mal fiind un titlu cu mult mai potrivit).

Ramificațiile sub şi supraterane vor găsi argumente – întotdeauna – pentru „oportunitate” și „utilitate”, chiar dacă toți banii alocați se vor duce doar pe apa... salariilor (cu defluenții – sedii/birouri, mașini, telefoane, delegații).

Nu e o noutate ceea ce spun eu aici. O știu până și adolescenții care, teoretic, pot fi păcăliți mai ușor. Practic, scârbiți de ceea ce se întâmplă aici, în România, și-au setat un AMR („au mai rămas” X zile; termen folosit în stagiul militar obligatoriu sau în īnchisoare) și numără clipele până când vor părăsi țara.

Dintre cei rămași, mulți vor înlocui sau vor îngroșa rândurile aparatului de... stat prin grija mămicii /tăticului şi a fertilizantului PCR din pădurea mangroviană neadormită. Culmea, unii părinți sunt dintre cei care poate au creat ceva bun în țara asta, dar care au început să-şi pună mari întrebări de ce arată balanţa vieţii că demnitate = înfrângere, iar cameleonism = trai dulce.

Apropo de demnitate... (Chiar, de ce s-or fi numind demnitarii „demnitari”?!)

Cunosc personaje puternice din zona antreprenorială. Cum intră în contact direct cu un ministru, devin alți oameni. Aplecați spre față cu măcar 15 grade mai mult decât ar cere-o până și o severă durere de spate, servili, umili, yesmeni, gata „să pună și la portbagaj”, dispuși să facă și o donație pentru partid (chiar dacă „politica nu e de el”).

Fraților, în afara fondării firmei în termeni... de inexactitate în raport cu legea (sau cu morala?), ce te poate pune în postura de dominat în relație cu un ministru, un om care nici nu prea apucă două recolte în fruntea ministerului? A, poate dorința de a extrage foloase dintr-o eventuală discriminare pozitivă („pozitivă”... fiind un fel de a spune), atragerea unui avantaj imediat doar pentru sine. La fel ca aprovizionarea cu gaz a țărilor europene, pe protocol individual, „eu mai deștept decât ceilalți”. Până la acest moment, modelul părea că funcționează. Dar, iată, a venit nota de plată. În acest context (dramatic), Europa își proiectează ca un întreg viitoarele negocieri pentru energia de care are nevoie. Altfel spus, ceea ce a părut ieftin (ca salvare individuală)... se dovedește a fi foarte scump. Așa și la noi. Să dezambiguizăm: plecarea de mâine a copiilor e o plată scumpă pentru un azi neasumat, tratat prost în termenii colectivităţii.

O plată pe care o simt și mai greu cei care nu au nicio vină şi care au militat pentru unirea forţelor românilor cu crez nealterat.

P.S.: semnalele de mai sus nu au nicio tangență cu vreo situație din viața personală. Fiica mea, Ruxandra, este drd. antropolog și rămâne aici, în România. Cercetează - printre altele - comportamentul uman și resorturile intime care îl generează. Evident, sper că, în viitor, va avea cine să valorifice rezultatele muncii ei.

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM-IWCB

Ediția de toamnă a festivalului RO-Wine are loc pe 15 și 16 octombrie 2022, la Fratelli București, str. Glodeni nr 1-3, unde sunt așteptați iubitorii de vin și specialiștii HoReCa. RO-Wine The International Wine Festival of Romania s-a născut în anul 2016 din dorința de a reuni vinurile de top românești cu cele de renume internațional.

La ediția de toamnă 2022, vizitatorii vor avea ocazia să descopere un număr record de vinuri premium, provenite de la producători din România și de peste hotare. An după an, festivalul RO-Wine a continaut să crească în dimensiuni. De la ediția din luna mai din acest an, evenimentul se desfășoară în mai multe săli și spații amenajate pentru a putea primi cele peste o sută de crame din România, SUA, Franța, Italia, Spania, Argentina, spumantele de top, alături de produse gourmet, bere craft sau cafea de specialitate.

Nu vor lipsi nici la această ediție zona special dedicată vinurilor Bio, reprezentanții de top din Republica Moldova, cât și zona gourmet, cu specialități internaționale, patiserie fină de inspirație frantuzească si specialități de pâine.

Festivalul include săli de degustare, zone dedicate relaxării și socializării vizitatorilor și partenerilor, precum și o sală special amenajată pentru masterclass-uri și prezentări susținute de personalități din lumea vinului, iar această ediție are deja calendarul de conferințe completat.

„Suntem bucuroși să revenim cu o nouă ediție RO-Wine de toamnă la București. Entuziasmul vizitatorilor noștri este în creștere, fapt dovedit cu cifre, iar acest lucru ne-a determinat, alături de producătorii participanți, să revenim la programul pre-pandemic, de două ediții pe an la Fratelli București. Am pregătit un program plin de surprize și o selecție cu totul specială de vinuri și spumante pentru această ediție”, declară Marinela Ardelean și Liviu Popescu, organizatorii RO-Wine | The International Wine Festival of Romania.

Carrefour România se alatură și anul acesta festivalului prin „Deschidem Vinul Românesc”, un program național pe termen lung, care are misiunea de a sprijini industria vinului românesc și de a pune România pe harta internațională a vinului.

De la debutul din 2019, peste 200 de etichete s-au alăturat programului, unele noi în retail, unele vândute exclusiv în Carrefour la nivel național și unele premiate la concursuri internaționale de vinuri, precum International Wine Contest Bucharest, Concours Mondial de Bruxelles, International Wine Challenge sau Decanter World Wine Awards.

Reciclare fără granițe la RO-Wine cu Reciclad`OR. Partenerul sustenabil al evenimentului va aduce noi eco-experiențe și la această ediție a festivalului ce au ca scop principal acordarea atenției asupra impactului pe care îl are fiecare asupra mediului înconjurător. De la totem-urile digitale pe teme de colectare separată și reciclarea deșeurilor, la cea mai mare provocare de a crea sticla supradimensionată din toate sticlele generate de consumatori/vizitatori/producători, pe tot parcursul evenimentului.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ediția de primăvară a festivalului de vinuri RO-Wine are loc în zilele de 21 și 22 mai 2022 în București. Cei care vor trece pragul de la Fratelli Studios au posibilitatea să deguste vinuri premium din România și din alte colțuri ale lumii, premiate la cele mai importante concursuri internaționale, și, totodată, să cunoască poveștile cramelor.

La această ediție RO-Wine | The International Wine Festival of Romania, vizitatorii au ocazia să descopere peste 600 de etichete de vinuri premium provenite de la un număr record de producători. Vor participa 118 producători de vin din România, SUA, Franța, Italia, Argentina, Noua Zeelandă, spumante de top din Champagne, bere craft și cafea de specialitate.

„RO-Wine | The International Wine Festival of Romania este festivalul ce s-a născut din dorința de a reuni vinurile de top românești cu cele de renume internațional. De la 38 de producători de vinuri în 2016, festivalul nostru a ajuns astăzi la 118 producători”, arată Marinela Ardelean, organizatorul și sufletul festivalului RO-Wine.

Festivalul va cuprinde și o zonă special dedicată vinurilor din Republica Moldova, o secțiune specială de vinuri bio din Italia, o zonă gourmet reprezentată de selecții de specialități internaționale și zona de panificație unde, precizează Marinela Ardelean, participanții vor avea la dispoziție de la „produse aburinde de patiserie fină de inspirație franceză până la varietăți de pâine”.

Ediția de primăvară RO-Wine 2022 se va desfășura pe o suprafață mult mai extinsă decât edițiile anterioare și va fi alcătuită din mai multe săli de degustare, lounge-uri amenajate special dedicate relaxării și socializării vizitatorilor și partenerilor, sala pentru masterclass-uri și prezentări susținute de personalități din lumea vinului.

La această ediție s-au înscris profesioniști din toate colțurile țării, magazine de vinuri, hoteluri, importatori, distribuitori, proprietari de restaurante, dar și vizitatori din străinătate, veniți special în România pentru festivalul de vinuri.

„Suntem nerăbdători să ne revedem în București, la ediția de primăvară a festivalului RO-Wine. Le mulțumim producătorilor care s-au înscris într-un număr record și așteptăm cu entuziasm să degustăm o selecție specială de vinuri din toată lumea”, ne-au spus Marinela Ardelean și Liviu Popescu, organizatorii RO-Wine | The International Wine Festival of Romania.

În cele două zile în care se desfășoară, 21 și 22 mai, festivalul are ușile deschise pentru vizitatori între orele 12:00 și 20:00.

Ca la fiecare ediție, accesul pentru toți cei implicați în piața de vinuri sau HoReCa este gratuit, în baza înregistrării prealabile pe site-ul oficial al evenimentului: https://romaniawinefestival.com/hctcj/.

Biletele pentru eveniment pot fi achiziționate online pe site-ul oficial al evenimentului https://www.bilete.ro/ro-wine/, sau în aria de acces a festivalului.

Foto: RO-Wine | The International Wine Festival of Romania

Dan Moşneag este unul dintre „făuritorii de vinuri” și director al Cramei Mugurel, cu o plantație de struguri pentru vin de 18 ha la Blaj, în județul Alba. Spune că încearcă să o administreze cât mai bine alături de prietenul și asociatul său Ioan Fleşer, ba chiar să diversifice producţia, să crească desigur calitatea, să lucreze mai bine şi să obţină producţii adecvate pentru zona Transilvaniei.

Dan Moşneag a lucrat inițial la Staţiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj, iar despre tranziţia spre meseria de oenolog spune că nu a fost uşoară, dar că știa totul despre vie și vin chiar de copil. Mai mult, s-a specializat în a face vin pentru consumul propriu, chiar în gospodăria sa. „Pe vremuri, părinţii mergeau la serviciu şi-ţi lăsau, ca să te obişnuieşti cu lucrul, un rând sau două de vie „până vin acasă, te rog să-l sapi!”. Crescând, mai speli un butoi, îi mai ajuţi să tragă vinul şi mi-a plăcut. Apoi, la staţiune era o modă: toţi colegii, toţi prietenii făceau vin şi, după ce se limpezea vinul, fiecare venea cu ceea ce a reuşit să facă. Am constatat că, de la început, nu eram printre cei mai slabi care făceau vin. De multe ori, calitatea vinului meu era un pic mai ridicată, pentru că acolo am mai întrebat, am mai pus în practică acasă şi mi-am format un pic o deprindere de a face vin. Ulterior, prietenul meu având nevoie, i-am zis: dacă ne putem înţelege, eu spun toţi paşii pe care-i fac şi tu îi aprobi, mergem mai departe. Şi se pare că n-o ieşit prea rău”, și-a amintit oenologul care a ajuns în al patrulea an de când lucrează la Agro-Serv-Comp, societate al cărei proprietar este antreprenorul din Blaj, Ioan Fleșer, mai cunoscut ca „Mugurel”.

Producții bune în ultimii ani

Despre producțiile obținute în ultimii ani am aflat că la domeniile viticole din Blaj ale cramei Mugurel, din fericire, au fost bune, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ, cu o medie de 10-11 tone de struguri la hectar. „O producţie mai mare bineînţeles că ar fi în detrimentul calităţii vinului. Anii trecuţi am recoltat struguri din soiul Fetească Regală în jur de 200-210 g zahăr şi Sauvignon Blanc la 250 g zahăr, Pinot Gris la 250 g de zahăr. Asta spune ceva”, ne-a zis Dan Moşneag. Despre anul 2021 însă spune că din punct de vedere cantitativ seamănă cu anii trecuţi, dar din punct de vedere calitativ, din cauza condiţiilor climatice, o primăvară şi o vară mai ploioase şi fără soare suficient, acumularea de zahăr a avut de suferit, la fel și maturarea. Soiul Pinot Gris a avut în anul agricol încheiat 220 g zahăr, dar o producție mai mică decât cea din 2020. De altfel, întreaga producţie a fost mai mică decât în 2020 şi probabil aceasta a favorizat acumularea de zaharuri. Dar pentru ca vinul să fie de calitate, nu doar cantitatea de zahăr contează, ci întregul proces de obținere a strugurilor, din primăvară și până toamna târziu. „Dacă viile au fost bine lucrate manual şi în verde, a permis obţinerea unor struguri mai frumoşi, chiar am şi desfrunzit un pic ca să fie mai expuși la soare, ca să ne ajute şi pentru protecţie împotriva putregaiului, pentru care am și stropit. (...) Trebuie să fie un echilibru între cantitatea de precipitaţii şi durata de strălucire a soarelui sau suma gradelor de temperatură care se cumulează pe parcursul unui an”, a detaliat viticultorul. În vara anului trecut a fost o perioadă mai lungă cu ploi multe şi o temperatură sub media anuală, ceea ce a dus la o întârziere a recoltatului de aproape două săptămâni Din calcule, cantitatea de zahăr a fost mai mică cu 20 g zahăr pe kilogram comparativ cu anul 2020.

Toate soiurile spun o poveste

Pe plantaţia de 18 hectare de la marginea Blajului sunt 1,4 hectare cu Pinot Gris, 3,6 hectare cu Sauvignon Blanc şi restul de 13 hectare sunt cu Fetească regală. Zona nu a permis până acum viticultorilor să planteze și soiuri roșii, aici, pe Târnave. Dar schimbările climatice din ultimii ani, cu ierni cu zăpadă mai puțină, cu primăvară timpurie, toamnele mai lungi, temperaturile pe parcursul anului mai ridicate decât mediile multianuale – cel puțin în ultimii 2-3 ani, au făcut ca lucrurile să se schimbe. „Unii producători, care şi-au şi permis, au început să planteze şi soiuri de struguri roşii – cu toate că n-au fost specifici zonei noastre – şi se pare că au rezultate mulţumitoare, mai ales că în ultima vreme a apărut moda cu rose-ul, cu vinuri spumante rose”, a menționat Dan Moşneag.

Dacă îl pui pe oenologul cramei Mugurel să aleagă un soi anume, spune că nu se poate decide. „Fiecare îşi are locul lui. Într-adevăr, Pinot Gris este mai puţin pentru că avem o suprafaţă mai mică și nu produce o cantitate mare de struguri la hectar, dar este un vin deosebit, mai ales dacă reuşeşti să laşi un pic de rest de zahăr şi chiar un pic să se matureze. Feteasca regală, în schimb, este specifică acestei zone a Târnavelor și, într-adevăr, este, poate, vinul cel mai bun în prima parte a anului următor, din februarie până prin vară. E un vin proaspăt, tânăr, este deosebit, mai ales dacă ai condiţii şi să faci o anumită calitate. Cred că puţine vinuri în România sunt aşa de savuroase şi aşa de bune proaspete. (...) Nu suntem noi inventatorii vinului tânăr, francezii au brevetat Vin Nouvelle sau aşa ceva. Ei, probabil, culeg mai devreme decât noi, că e altă temperatură şi în noiembrie deja ies cu vinul nou. Dar, din punctul meu de vedere, Feteasca regală nu se poate compara cu alte vinuri produse în zona noastră. Este savuros, deosebit, are şi o culoare deschisă galben-verzui”, a afirmat Dan Moșneag, care crede că fiecare vin, fiecare soi de strugure își are locul lui. Mai mult, e de părere că trebuie să ne promovăm vinurile din soiuri autohtone, care nu diferă cu mult din punct de vedere calitativ față de altele din lume.

Mustul, salvare pentru micii producători

O nevoie care rămâne la crama din Blaj este achiziţia de tehnologie care devine dificilă chiar și cu finanțarea europeană. „Sumele pentru un proiect de retehnologizare a unei crame, adică procentul care trebuie să-l asigure de cofinanţare, de 50%, pentru majoritatea oamenilor şi pentru firmele mai mici, nu este simplu. O firmă mare are alte posibilităţi”, explică Dan Moșneag.

Mai mult, toată perioada pandemică și-a pus amprenta asupra vânzărilor, care au scăzut. O soluție a fost cea a vânzării, în toamnă, a strugurilor și a mustului. Iar telefoanele au sunat pentru programări, programări făcute tot pentru binele consumatorului. S-a evitat astfel situația în care ar fi fost prea mulţi oameni într-o zi și nu ar fi putut fi serviți.

„În mai puţin de o oră de când strugurele a fost tăiat de pe viţă se transformă în must şi omul vede traseul, cum vin strugurii, cum se zdrobesc, cum se storc, iar mustul ajunge direct la el în vas. Deci o trasabilitate mai bună ca la noi nu cred că poate să ofere cineva. Şi lumea este mulţumită, toţi care au cumpărat struguri anii trecuţi ne caută, pe lângă ei mai aduc şi pe alţii, că au fost mulţumiţi de vinul obţinut din produsele noastre. Într-adevăr, noi dăm mustul aşa cum este el, nedeburbat, pentru că nu avem posibilitatea să deburbăm şi să-l şi dăm omului imediat. Nu avem tehnologia necesară. Şi atunci oamenii sunt mulţumiţi, cu burba care se mai adună îşi fac un pic de ţuică sau ce-şi fac ei”, povestește oenologul.

Astfel, în perioada de cules, când numărul zilierilor e crescut și necesarul de flux numerar destul de mare, soluția cramelor mici o reprezintă vânzarea strugurilor și a mustului. Toate acestea au făcut ca, în timp, crama să cunoască o creștere.

Dezvoltare pas cu pas

Pentru a face alți pași spre dezvoltare, așa cum este îmbutelierea, trebuie avut grijă și la alte aspecte. Stabilizarea și detartrarea vinului creează la o firmă mică nişte probleme şi chiar costuri suplimentare. „În următorii ani, poate anul viitor, vrem să rezolvăm şi această problemă, pentru că este foarte greu să vinzi o sticlă de vin şi să nu fie exact aşa cum trebuie, adică limpiditate, să nu se depună bitartatul… pentru că lumea plăteşte şi are nevoie de o anumită calitate. (...) Dar, din păcate, ca să pui vinul pe piaţă la sticlă sunt nişte costuri mari. Şi dacă se întâmplă să-ţi vină înapoi, şi pierderea e pe măsură: pierzi dop, pierzi sticlă, spală, desfă etichetă, capişon... la ora asta nu prea vinzi vinul la aşa un preţ care să-ţi permită să-l aduci înapoi. Noi ne bucurăm dacă vindem vinul şi avem câştigul ăla pe care ni-l propunem noi, ca să putem să mergem înainte, să putem să ne mai dezvoltăm pas cu pas”, ne-a zis în încheiere Dan Moșneag, care se consideră tipicar și nu vrea să sară nicio etapă, deoarece nu va atinge nivelul pe care și-l dorește sau să realizeze un vin de calitate. „Dacă sari nişte etape, n-ai să rezolvi niciodată problema la nivelul pe care ţi l-ai propus. Partea asta de a respecta fiecare etapă este esenţială în realizarea unui vin de calitate. Noi trebuie să înţelegem că doar consumatorul decide ce vrea să consume. Şi atunci noi trebuie să-i asigurăm vinuri de cea mai bună calitate şi care să-l satisfacă. Dacă-l satisface, mai cumpără. De obicei, eu cam aşa sunt. În general dacă-mi place vinul, cu siguranţă consumatorul o să-l aprecieze”.

Articol scris de: DELIA CIOBANU & ȘTEFAN RANCU

Viticultorii aleg combinele ERO pentru performanţa premium, uşurinţa şi confortul în operare, durabilitate şi viteza de deplasare între plantații. Pe scurt spus, pentru a-şi asigura un avantaj competitiv.

Combinele de recoltat struguri din seria ERO Grapeliner 5000 au fost create ca răspuns la cerinţele viticultorilor, care ştiu că un vin bun necesită nu doar struguri de calitate, ci şi o recoltare atentă şi eficientă, respectând specificul fiecărui soi.

Acurateţe

Combinele ERO Grapeliner 5000 pot fi adaptate specificului soiului de struguri deoarece sunt echipate cu un cap de recoltare cu reglaje fine. De asemenea, numărul de bătători şi distanţa dintre bătători sunt reglabile, iar amplitudinea şi forţa de ciupire ale acestora pot fi reglate din cabină în timpul lucrului.

Motorizarea este în 6 cilindri, cu cilindree de 6057 cm³, care oferă 150 CP sau 175 CP şi se conformează standardelor de emisii Stage V.

Buncărul de struguri este montat lateral, cu deschidere laterală ce oferă operatorului o vizibilitate bună în timpul descărcării. El este disponibil în trei dimensiuni: 2200 L (în dotare standard), 2600 L sau 3000 L.

Performanţă

Combina este dotată cu trei sisteme de separare a frunzelor:

• Jet de aer încrucişat combinat cu rotorul de scos frunze care permite eliminarea frunzelor înainte de a atinge masa;

• Ventilatorul inferior de aspiraţie;

• Ventilator suplimentar de aspiraţie la transportorul transversal de la partea superioară.

Cele trei sisteme asigură o recoltare perfectă. În buncăr vor ajunge doar boabele. Astfel, rezultatele sunt ca la culesul manual.

Combina poate fi echipată și cu sistem de desciorchinare și selectare VITISelect. Desciorchinătorul este compus dintr-un tambur cu diametru mare și un rotor cu degete din plastic, pentru a respecta cât mai mult forma strugurilor. Acest desciorchinător este echipat cu un sistem de autonivelare chiar şi în pante mai mari, iar sensul de rotire poate fi inversat automat. Din desciorchinător, boabele ajung pe masa de sortare. Aceasta masă este compusă din mai mulţi tăvălugi. Viteza de rotire și distanța dintre ei pot fi reglate pentru a obţine o recoltă cât mai curată.

Adaptabilitate

Combinele ERO Grapeliner 5000 îmbină performanţa şi acurateţea în culegerea strugurilor pe suprafeţe mari cu adaptarea la terenuri în pantă. Mulţumită poziţionării optime a motorului şi a buncărului de struguri, ele au centrul de gravitate jos, ceea ce le asigură stabilitatea. În plus, sistemul Twin-Lock^TM asigură tracţiune optimă şi siguranţă în condus, chiar şi pe terenuri dificile.

Buncărul este poziţionat între roţile din faţă şi cele din spate. Astfel, maşina poate urca mai uşor pantele. Compensarea pantei laterale, ajustabilă hidraulic din cabină, este de 75 cm.

Sistemul de recoltare este concentrat pe o singură parte a maşinii, ceea ce reduce în mod considerabil timpul de curăţare.

Vizibilitate

Cabina centrală confortabilă oferă o vedere optimă asupra roţilor din faţă şi asupra rândurilor de vie recoltate. Cabina cu geamuri generoase oferă şoferului cea mai buna vizibilitate. Sistemul cu 15 lumini de lucru (opţional LED) asigură o bună vizibilitate la lucrul pe timpul nopţii şi astfel oferă o economie de timp.

Sistemul unic de autoghidaj permite ca operatorul să fie concentrat efectiv pe reglajul mașinii în timpul recoltării pentru a realiza o recoltare cât mai curată.

Material furnizat de Agri-Alianţa, distribuitor autorizat Kubota, ERO şi BRAUN (https://agrialianta.com/)

Ce pierdem lăsând de treizeci de ani încoace la butoanele Administrației centrale oameni incompetenți, indivizi mărunți, slujbași fără viziune și fără voinţă de acțiune?

Există țări viticole puternice unde se câștigă bani pe toată filiera vinului: din amonte și afluenți (industrii și servicii furnizoare de materiale oenologice, tehnologie, sticlă, etichete, dopuri, plante, utilaje, vase, substanțe de protecție fitosanitară, îngrășăminte, irigații, software ș.a.m.d.) până în aval cu largi estuare și delte (comerț clasic și on-line, industria ospitalității – oenoturism, procesatori de plăți, curierat). Nimic nou sub soare. În general (cu excepția României), aceste țări își leagă de VIN (și produsele derivate) brandul de țară, integrează vinul în patrimoniul cultural, au în circulație legi importante (altele decât cele agricole sau de reglementare fiscală/comercială) care fac din vin un produs-vedetă. Repet, nimic de neînțeles până aici (nu şi pentru guvernanții de pe Dâmbovița care consideră subiectul prea complicat).

Specială este poziția unor țări care n-au avut o viticultură notabilă, care au debutat târziu în această activitate sau care nu erau recepționate ca forță vinicolă. Vorbim aici de Marea Britanie, Statele Unite și... Germania.

Ora exactă în vin se dă la Londra! Ratingurile, poziționările comerciale pe piața globală vin (!) dintr-o țară care, în afara unor (puține) vinuri spumante, nu propune nimic la raftul de vin. Cum e posibil?! Păi, cam e... Cele mai puternice școli de cunoaștere oeno (și nu mă refer la școala de viticultor sau de vinificator) se află aici. Jurnalismul de profil a fost încurajat (și susținut). Concursurile și târgurile internaționale – pe lângă cele de mai sus – dau „forța”, puterea de influență a Regatului Unit. De aici pleacă licențele pentru WSET (Wine & Spirit Education Trust), aici se „întronează” Masters of Wine, iar medalia de tip concurs (purtătoare a numelui unei mari publicații) este prezentă peste tot în lume ajutând la vânzarea vinului.

Statele Unite. Mike Veseth explică foarte bine în cartea „Războaiele Vinului” cum a redevenit America competitor de prim rang în piața vinului, abia după anii '60. S-a investit în școli/universități, au fost încurajați formatorii de opinie în domeniu prin găzduirea subiectului „oeno” în ziare, reviste (Wine Spectator are unul dintre cele mai mari tiraje print din lume), show-uri TV, producții cinematografice hollywoodiene.

Germania. Această țară s-a luptat cu stereotipiile „țara berii” și „dar fac nemții vin?”, ajungând arbitrul pieței mondiale. Care au fost jaloanele traseului către succes? Sprijinirea târgurilor de profil și a concursurilor. Astăzi, Prowein (Düsseldorf) este un fenomen al domeniului aducând bani și putere Germaniei. Marile concursuri precum Berliner Wine Trophy (frate cu VINARIUM în VINOFED) ajută marii comercianți, lanțurile de retail, dar și consumatorii să se ghideze într-o aglomerare din ce în ce mai mare a vinurilor ofertate. Este admirabilă (și folositoare) angajarea de susținere a unei inițiative private din partea autorităților locale, de land și de țară. Timp de 30 de ani m-am străduit să captez atenția autorităților de la noi pentru un efort consolidat în a ne înscrie și noi în cursă. N-am așteptat reacția/acțiunea statului și am continuat să construim, să inovăm, să ne perfecționăm. Am crezut, însă, că statul ni se va alătura, mai ales că aveam deja dovada viabilităţii proiectului nostru.

VINARIUM este posesorul unui palmares impresionant de performanțe: implementarea unui sistem electronic de jurizare bazat pe un soft de producție proprie, o realizare care, la data respectivă, mai avea doar un singur „omolog” pe plan mondial; primul concurs din lume desfășurat on-line și singurul care s-a ținut la data fixată în plină pandemie; realizarea unui sistem alternativ de evaluare prin monitorizarea de tip „neurofeedback”. Aceste premiere au nevoie de popularizare. Continuarea cercetării trebuie susținută. Obligația firmelor este de a face profit, ceea ce le îndepărtează de la o implicare pronunțată în finanțarea științei. Statul, însă, poate să o facă. Poate şi trebuie să susțină performanța în folosul tuturor. Da. Ați anticipat bine. Haideți să formulăm împreună întrebarea firească: DE CE NU O FACE? O bucățică de răspuns ar fi: ...pentru că nu îl forțăm! Provocările economice din următoarea perioadă s-ar putea să ne arate cât costă, de fapt, neimplicarea.

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM-IWCB

Răspunzând nevoilor viticultorilor de echipamente precise şi performante pentru a atinge nivelurile de eficienţă şi productivitate pe care şi le doresc, Agri-Alianţa, distribuitor autorizat Kubota, ERO şi BRAUN, propune în acest an o gamă completă de echipamente pentru plantațiile viticole.

Încă din 2007, Agri-Alianța este aliatul viticultorilor, pomicultorilor şi tuturor fermierilor, oferind o gamă completă de mașini şi echipamente. „Succesul lor este succesul nostru”, spun reprezentanții companiei. Agri-Alianța acoperă întregul teritoriu al României prin filialele din Ilfov, Teleorman, Neamţ, Ialomiţa, Bihor şi Timiş.

Tractoare Kubota înguste, manevrabile şi puternice, perfecte pentru podgorii

Special proiectate pentru podgorii şi livezi, modelele din seria M5N (narrow) oferă puterea potrivită pentru toate lucrările şi sunt disponibile în variantele ROPS sau cu cabină. Sistemul practic de întoarcere Kubota bi-speed sporeşte manevrabilitatea în spaţii limitate. Începând cu un unghi de întoarcere de 35º, acest sistem măreşte viteza periferică a roţilor din faţă. Rezultatul este un unghi de întoarcere extrem de strâns, care vă permite să intraţi în rând dintr-o singură încercare şi să manevraţi tractorul cu uşurinţă printre obstacole.

Modelul M5091 N Power Crawler aduce în plus sistemul de şenile spate şi este gândit special pentru lucrul în terenuri accidentate, în pante sau acolo unde se doreşte aplicarea unei presiuni minime asupra solului. Datorită amprentei mari a şenilelor Power Crawler, masa tractorului este repartizată uniform. Astfel, el oferă o mai bună stabilitate, o compactare redusă şi deteriorarea minimă a solului. Şenilele oscilează independent, ceea ce permite traversarea cu flexibilitate a suprafeţelor accidentate, menţinând ambele părţi ale tractorului în contact cu solul.

Puteţi alege între două variante de transmisie: 18 F/18 S, respectiv o transmisie confort 36F/ 36 S powershift dual speed. Datorită sistemului stabil de prindere în 3 puncte categoria II, tractorul are o capacitate de ridicare de 2.300 kg şi poate ridica utilajele grele cu ușurinţă. Pompa hidraulică principală are o capacitate de 69 l/min, iar cea de direcţie, de 26 l/min.

Opţiunile includ priză de putere frontală (PTO), 1.000 rot/min şi ridicător frontal ȋn 3 puncte, cu capacitate de ridicare de 2.100 kg. Opţional sunt disponibile până la 5 distribuitoare hidraulice duble spate şi kit hidraulic median cu joystick de control.

Tractoarele Kubota şi-au demonstrat eficienţa în podgorii împreună cu echipamentele ERO: maşinile de pre-tăiat, maşinile de defoliat şi maşinile de cârnit. De asemenea, cultivatoarele cu palpator BRAUN formează o pereche perfectă şi eficientă cu tractoarele Kubota.

Maşini de pre-tăiat ERO

Cu trei modele diferite – VS 07 P, VS 98 S și VSL 98 D și numeroase opțiuni, utilajele ERO și Binger oferă alegerea potrivită pentru fiecare aplicație.

• Seria ușoară VSL 07 P este potrivită pentru tractoare mici și pentru utilizare pe pante abrupte.

• VS 98 S face față vițelor cu creștere viguroasă.

• VS 98 D a fost optimizat pentru podgoriile cu frunziș extrem de dens.

Utilajele pot fi echipate cu un număr diferit de discuri de tăiere, pentru a asigura lungimi de tăiere variate. Trei dimensiuni ale cadrului permit nouă lungimi de tăiere diferite între 21 și 105 centimetri. Acest lucru asigură adaptarea optimă a utilajului la condiţiile specifice din podgorie.

Maşini de cârnit ERO

Maşinile de cârnit ERO sunt disponibile în variantele L și U, atât în varianta simplă, cât şi dublă. Elementele de tăiere au protecţie individuală la impact. Cuţitele de tăiere din oţel inox au formă curbată, pentru a provoca un efect de aspirare şi un efect antiadeziv. Puteţi alege din 7 lungimi de tăiere, de la 100 cm la 195 cm.

Comfort Controller cu operare prin intermediul joystickului intră în echiparea standard. În echiparea standard mai sunt incluse:

• reglajul manual al lăţimii de tăiere (10-85 cm);

• înclinarea laterală a cuţitelor (30°);

• reglajul mecanic al unghiului de lucru pentru cuţitele verticale;

• reglajul mecanic al unghiului de lucru pentru cuţitele orizontale (90°);

• reglajul mecanic al înălţimii de tăiere a cuţitelor orizontale (40 cm);

• dispozitiv de securitate cu retur automatic prin cilindri cu gaz al cuţitelor orizontale şi verticale.

Cultivatoare cu palpator BRAUN

Cultivatoarele cu palpator BRAUN permit întreținerea podgoriilor fără a folosi substanțe chimice, folosind tehnologia Braun Maschinenbau GmbH, specializată în combaterea mecanică a buruienilor și cultivarea organică a solului din podgorii.

Proiectarea modulară a palpatorului Braun permite adaptarea flexibilă la toate cerințele și situațiile de lucru. Consecinţa benefică, în avantajul fiecărui client, este posibilitatea de a avea o soluţie individuală personalizată nevoilor sale și mai ales rentabilă.

Cultivatorul LUV PERFECKT este conceput pentru a efectua toate operațiunile necesare în jurul butașilor de viță-de-vie, în mod eficient și ecologic. Datorită construcției modulare, modelului de bază LUV i se pot adăuga multe unelte: lamă de prăşit, foaie de cormane, roţi cu degete din nylon şi perii de plivit. Echipamentul poate fi montat în fața, în spatele sau pe mijlocul tractorului.

Avantajele sistemului BRAUN sunt: ridicare verticală controlată cu precizie; capacitate de declanșare manuală de urgență electromagnetică; reglarea palpatorului la elementul de arat; asamblare și dezasamblare ușoară a sistemului modular; schimbarea uneltelor rapid și ușor, datorită suportului integrat.

Montarea mediană a cultivatorului cu palpator LUV Perfekt, cu reglare hidraulică a lățimii, oferă cea mai convenabilă cultivare.

Avantajele sunt multiple:

• posibilitatea de a utiliza şi alte utilaje, concomitent cu palpatorul;

• tractorul este scurt, deci şoferul are vizibilitate bună asupra tuturor echipamentelor;

• tractorul este foarte uşor de condus;

• înălțimea de lucru se reglează independent pe fiecare parte, astfel puteţi lucra eficient în podgorii cu pantă laterală;

• palpatorul nu necesită pompă de ulei externă.

Pulverizatoare şi atomizoare FEDE pentru podgorii

Kubota a cumpărat FEDE în anul 2021. Acum, echipamentele FEDE fac echipă cu tractoarele Kubota.

FEDE oferă o gamă completă de atomizoare purtate și tractate, cu capacitate de la 600 la 4000 l.

Sunt disponibile:

• Pulverizator tractat Tecnovid Qi 9.0, cu capacitate de 1.000 l, 1.500 l sau 2.000 l. Turbină centrifugă dublă Ø 500, pompă FDH 105. Asigură un debit de aer 18.000 m3/h.

• Pulverizator tractat Dinamic Qi 8.0 cu capacitate de 1.000 l, 1.500 l sau 2.000 l. Pompă FDH 105 sau FDH 120. Asigură un debit de aer de 43.000 m3/h.

• Atomizor purtat cu capacitate de 600 l, 800 l sau 1.000 l. Pompă FDH 71 sau FDH 105. Asigură un debit de aer de 43.000 mc/h.

În special, FEDE fabrică modelul viticol tractat pneumatic cu brațe pentru a pulveriza 2 rânduri într-o singură trecere. Acest model Tecnovid Qi 9.0 este disponibil în variante de 1.000, 1.500 și 2.000 litri. Pot fi echipate și cu soluție proprie H₃O, un sistem inteligent de calibrare în funcție de masa vegetală. Acest sistem inteligent și conectat controlează volumul de produse fitosanitare și debitul de aer în timp real, folosind un senzor pentru a măsura precis înălțimea vegetației şi a pulveriza. De asemenea, el gestionează informațiile pe hârtie (zone tratate și cantităţi de produs folosite). Conform testelor realizate de Institutul de Cercetare din Valenta, împreună cu Universitatea Politehnică din Catalunia, aduce o reducere de consum de motorină de până la 5 l/oră și o reducere de derivă de aproximativ 45%.

Pentru mai multe detalii, accesați https://agrialianta.com/