Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis o scrisoare deschisă președintelui României, primului ministru și miniștrilor Agriculturii și Afacerilor Externe în care informează că, în urma propunerii Comisiei Europene de a prelungi eliminarea tarifelor vamale, tranzitul și importul de produse agricole și agroalimentare din Ucraina, fermierii români se confruntă cu probleme majore. Începând cu luna martie 2022, costurile mari pentru serviciile de logistică/distribuție, absența unei disponibilități logistice, reducerile mari de preț pentru mărfurile ucrainene care sufocă literalmente piața românească, au afectat grav piața produselor locale și implicit veniturile sectorului agroalimentar din țara noastră.

„Suntem solidari cu poporul ucrainean și înțelegem nevoia disperată a fermierilor de a comercializa stocurile actuale de grâne, cu prețuri reduse, în pregătirea noului nou an agricol. Totuși, deși am înțeles nevoia unui culoar de tranzit, anul trecut, și încercăm să îi susținem pe cei din Ucraina, să avem un spirit umanitar în legătură cu fermele lor, nu putem face asta dacă nu avem parte de același tratament din partea Uniunii Europene și pentru fermierii români. Până acum costurile acestui culoar de solidaritate nu s-au resimțit în mod echitabil între statele membre, cele mai afectate fiind statele cu frontieră comună. În cazul României, deși avem standarde de calitate stabilite la nivel european și implicit costuri de producție ridicate, fermierii noștri nu au acces la beneficiile pieței unice europene, în lipsa unei infrastructuri logistice care să permită acest lucru. Cu toate acestea, ne-am trezit în fața unui val de produse agroalimentare care în loc să tranziteze România și să ajungă în țările din Africa, au ajuns în UE și chiar au rămas spre procesare și consum în România, în detrimentul fermierilor noștri. Subliniem că România a importat din Ucraina peste 700.000 de tone de grâu, 30.000 tone făină de grâu, un million de tone de porumb, 400.000 de tone de rapiță, 400.000 de tone semințe de floarea-soarelui și peste 50.000 de tone de ulei de floarea soarelui. Prin eforturi susținute, producătorii români de produse agroalimentare și-au construit canale de distribuție și au câștigat încrederea consumatorilor din România și Vestul Europei. Azi, ne vedem în situația în care produsele cerealiere din România sunt declasificate și refuzate la export, pentru că fie au fost contaminate cu organisme modificate genetic - GMO, fie profitând de beneficiile acestui culoar de tranzit, cereale din Ucraina au fost achiziționate și amestecate cu cele produse în România”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Producătorii români solicită ca produsele agroalimentare din Ucraina să fie supuse unor controale sanitar-veterinare în vamă pentru a nu pune în pericol sănătatea populației prin consumarea unor produse obținute din materie primă care nu respectă standardele de producție solicitate producătorilor din Uniunea Europeană. „Fermierii din statele membre sunt obligați să respecte standarde de producție ridicate, cu cheltuieli pentru atingerea ambițiilor de mediu 2030, focusate pe reducerea consumului de pesticide și îngrășăminte chimice, respectarea unor condiționalități sociale, de agromediu și climă. Cu toții trebuie să conștientizăm că produsele care rămân în România prin acest culoar de tranzit nu au fost produse în aceleași standarde de calitate impuse de Uniunea Europeană fermierilor europeni, fiind utilizate produse de protecția plantelor interzise în UE, limite acceptate pentru rezidurile de pesticide diferite față de UE, cu permisiunea de a cultiva organisme modificate genetic etc. Ca efect advers al acestui culoar de tranzit, fermierii români au rămas cu stocuri importante de cereale și oleaginoase, prețurile primite pentru marfa românească fiind mult reduse pe fondul disponibilității mărfurilor din Ucraina, iar România din exportator net s-a transfortat în importator net. Din nou, înțelegem să fim solidari într-un mediu concurențial, corect și nu părtinitor. În acest sens, am trimis mai multe adrese către MADR, Guvern, Președinție, MAE, Comisia Europeană, europarlamentarii români, în care am reiterat nevoia fermierilor de a avea acoperită o diferență de preț la pierderea pe care fermierii români au suferit-o din cauza a ceea ce se întâmplă cu tranzitul liber de cereale al ucrainienilor. Am solicitat un sprijin de minim 100 euro/tonă ca pierdere. Mai mult, ne-am întâlnit cu domnul Norbert Lins în 9 iulie 2022 și ni s-a promis această sumă, dar nu s-a întâmplat nimic până la momentul actual. În continuare vom face presiuni și sperăm să avem sprijinul autoritățiilor române. Nu putem fi sustenabili dacă vindem în pierdere, sub costurile de producție. În acest caz, dacă a fost decis în cadrul Comisiei Europene să fim solidari și să sprijinim umanitar Ucraina, aceeași Comisie, trebuie să aibă grijă și de fermierii din partea de Est, care sunt la zid. Avem nevoie ca fermierii să fie sustenabili și stabili, să-și poată recupera prin prețul de vânzare costurile făcute pe hectar și investițiile. Ne dorim fapte și nu vorbe, adică ajutor și susținere pentru a avea sustenabilitate în continuare ca fermieri”, a mai precizat Alianța în scrisoarea deschisă trimisă autorităților statului român.

Măsuri propuse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare

1. Monitorizarea, contorizarea și controlul siguranței alimentare produselor agricole si agroalimentare care se află în „tranzit” sau importate din Ucraina, simplificarea aplicării clauzei de salvgardare în cazul în care distorsionează piața precum în prezent și să se ia măsurile necesare pentru a respecta aceleași condiții/restricții ca și produsele din UE, deoarece acestea produc contaminări, infestări cu dăunători, boli care creează probleme foarte mari pe termen lung.

2. Alocarea unei sume importante din alte sursă decât PAC estimată de AAC la circa 200 milioane euro pentru producătorii din sectoarele afectate, respectiv producția agricolă și procesarea primară de cereale și oleaginoase. Alături de Polonia, producătorii din România sunt cei mai afectați, și mai puțin cei din Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria. Deși fermierii din Slovacia sunt mai puțin afectați, aceștia solicită 100 milioane de euro compensare. În situația neplăcută în care nu se identifică alte surse de compensare, trebuie activat Mecanismului de compensare din Fondul de Criză și cel de Rezervă PAC pentru Agricultură al UE și alocarea sumei acoperitoare pentru țările afectate. Statele membre care nu se află în vecinătatea Ucrainei și nu sunt afectate, trebuie să își dovedească solidaritatea față de statele afectate și să nu blocheze compensarea producătorilor din țările afectate.

3. În cazul nefericit în care nu se acordă compensații acoperitoare de circa 200 milioane de euro pentru producătorii de materie primă din România, atunci să fie reintroduse tarifele vamale pentru importul în anumite țări din UE afectate, precum România, Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria pentru anumite produse importate direct sau prin alte țări, respectiv din Ucraina, cum ar fi cerealele, oleaginoasele, carnea de pasăre și ouăle, laptele și mierea.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Romanian Agri Trade Summit are loc pe 22 februarie 2023 la NORD Events Center by Globalworth din București și reunește Vestul și Estul, Nordul și Sudul Europei și țările aflate în bazinul Mării Negre. Elita agribusiness-ului internațional vine în țara noastră pentru o întâlnire directă între fermieri, firme de trading, de distribuție, de procesare, de logistică, companii de genetică și instituții financiare, tot spectrul de agribusiness de top din Europa. Gazda evenimentului este Cezar Gheorghe, analist, expert în comerțul cu cereale, renumit și apreciat atât pe plan local, cât și internațional.

Poziționat ca primul eveniment internațional de agribusiness din România, Romanian Agri Trade Summit își propune să reconfirme poziția geostrategică a României și să creeze cadrul propice încheierii unor parteneriate profitabile între fermierii români și companii de top locale sau europene, lucru care este asigurat de varietatea participanților la prima sa ediție.

„Romanian Agri Trade Summit aduce la aceeași masă autorități, fermieri și companii de top din domeniile de trading, distribuție, procesare, genetică și logistică din România, pentru a dezbate situația actuală și a identifica împreună oportunitățile de explorat pentru dezvoltarea agribusiness-ului românesc, în beneficiul tuturor părților implicate. Romanian Agri Trade Summit este prin excelență evenimentul de Agri Trade al României. Avem alături parteneri importanți din toate segmentele relevante pentru agribusiness și suntem convinși că ziua de 22 februarie 2023 va ocaziona multe prezentări și dezbateri interesante și cu aplicabilitate în business, precum și multe întâlniri productive de business 1 la 1”, declară Cezar Gheorghe, AGRIColumn.

Salutat și susținut de comunitatea de agribusiness, Romanian Agri Trade Summit beneficiază și de sprijinul autorităților locale și internaționale, din partea cărora se vor adresa participanților, în cadrul sesiunii de deschidere: Nicolae Ionel Ciucă - premierul României; Janusz Wojciechowski - comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală; Mircea Geoană - secretar general adjunct al NATO; Alicia Hernandez - Regional Agricultural Counselor, USDA; Achim Irimescu - ministru plenipotențiar Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană și Sorin Moise - secretar de stat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Romanian Agri Trade Summit pune în discuție teme actuale stringente pentru agribusiness în cadrul panelurilor și sesiunilor de prezentare, care vor crea cadrul propice unui dialog complex între analiști de renume, autorități și jucători majori din piața agricolă locală și internațională. Panelurile dedicate Suportului pentru Agribusiness, Trading-ului de mărfuri și Procesării la nivel intern vor viza felul în care se poate coagula interesul comun și vor ocaziona discuții aplicate între reprezentanții principalilor jucători din domeniu și participanții din sală.

Agenda completă a evenimentului poate fi consultată pe site-ul dedicat Romanian Agri Trade Summit.

Romanian Agri Trade Summit este organizat de AGRIColumn și Godmother și propune un model inedit de eveniment în industrie, combinând în aceeași zi sesiuni de paneluri de discuții pe teme de impact în agribusiness cu o secțiune extinsă de expoziție și zone dedicate pentru discuții de business 1 la 1.

Lista expozanților include companii de top locale și internaționale, precum: ADM, Agricover, Agrinvest, Ameropa, Agrinvest Credit, Blue Ocean Trading Services, Barchart, BUNGE, Cargill, DroneBox, EAST Grain, Grainbow, Plant an App și Sunar Group of Companies.

Primei ediții Romanian Agri Trade Summit i s-au alăturat în calitate de parteneri, Agricover (Gold), Corteva Agriscience™ (Gold), Ameropa (Silver),  BCR (Silver), Boromir (Silver), Agrinvest și Agrinvest Credit (Silver), COMVEX (Silver), East Grain (Silver), Expur (Silver), ING (Silver), Mobexpert (Silver), Timac Agro (Silver), UBM (Silver) și Ssang Yong (Bronze) precum și trei din „companiile ABCD”, liderii tradingului de cereale la nivel mondial: ADM (Silver), Bunge (Silver) și Cargill (Silver). În plus, APAD, Clubul Fermierilor Români, LAPAR, Pro Agro și UNCSV - unele dintre cele mai mari asociații de fermieri din România susțin Romanian Agri Trade Summit, în calitate de organizații partenere.

Evenimentul este sprijinit în calitate de parteneri media de către: Revista Fermierului, România Agricolă, 9am.ro, Agri Business Job, Agrobiznes, Agro Jurnal, Business Press Agricol, Cotidianul Agricol, Gazeta de Agricultură, New Money, retail.ro și Wall-Street.ro, precum și de mediaTRUST în calitate de partener de monitorizare, Porsche București NORD în calitate de partener de mobilitate și La Fântâna și Kafune ca parteneri de hidratare.

Biletele de participare la Romanian Agri Trade Summit  pot fi achiziționate până în ziua evenimentului, prin intermediul site-ului dedicat https://agritradesummit.ro/bilete/ sau prin intermediul asociațiilor de fermieri, aplicându-se un preț special cu discount pentru fermierii români.

Până în acest moment, au fost deja achiziționate și rezervate peste 400 de bilete de participare la Romanian Agri Trade Summit, de către companii locale și internaționale care urmează să participe, inclusiv ca expozanți, în cadrul conferinței. 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

„Zilele acestea, noi, organizațiile profesionale din agricultură, am fost ținta unor atacuri lansate inclusiv de Petre Daea. Declarațiile ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) sunt de notorietate și au fost preluate de majoritatea mass-mediei. De asemenea, ne-au afectat zvonurile lansate pe holurile Ministerului Agriculturii privind o așa numită renunțare din partea asociațiilor de fermieri vizavi de modificarea modului de calcul a despăgubirilor, în schimbul premizei mai mult sau mai puțin oficiale că se vor acorda despăguri și pentru culturile de primăvară. Alianța pentru Agricultură și Cooperare respinge public aceste afirmații. Rolul organizațiilor profesionale este tocmai acela de a depune toate eforturile pentru ca interesele membrilor să fie transmise autorităților și publicului larg. Fermierii membri sunt cei care ne-au mandatat în acest sens. Avem, așadar, și căderea morală şi pe cea profesională pentru a comunica public că nu vom renunța la solicitarea de corectare a modalității de calcul prin actul normativ”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Alianța cere angajaților Ministerului Agriculturii și ai Direcțiilor Agricole Județene să facă tot ceea ce trebuie pentru ca fermierii să primească despăgubiri corect calculate. „În cazul în care MADR nu își asumă corectarea formulei de calcul, ne vedem nevoiți să solicităm demisia ministrului Petre Daea. Domnului ministru îi place să se prezinte ca fiind deosebit de atașat de fermierii și producătorii agricoli români. De aceea credem că intenția nu a fost de a-i nedreptăți, ci de a asigura resursele necesare pentru ca nimeni să nu fie exclus. Motiv pentru care vă reamintim că modalitatea de calcul corectă este cea propusă de noi, fiind aplicată și în trecut, cu ocazia despăgubirilor din 2020, 2015, 2007”, precizează reprezentanții fermierilor.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare face apel la toți membrii săi, la toții fermierii, să depună în termen cererile pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile înființate în toamna anului 2021. Termenul limită este 9 decembrie 2022. „Cererile se completează de către fermier, direcțiile agricole județene fiind obligate să primească cererile așa cum sunt completate. În caz contrar, fermierii pot acționa în justiție pentru ca drepturile lor să fie respectate, iar despăgubirile să le fie acordate”, punctează Alianța.

De mai bine de doi ani, prețurile la îngrășămintele utilizate în agricultură cresc continuu, atingând niveluri nemaivăzute până acum în Europa. În unele cazuri, prețurile la îngrășămintele importante s-au triplat. Nicio regiune din lume nu se confruntă astăzi cu creșteri de prețuri de o asemenea magnitudine, arată Copa – Cogeca. Stocurile fermierilor europeni se epuizează rapid, iar prețurile și disponibilitatea continuă să fie problematice pe termen scurt, în special pentru sezonul actual de aplicări în primăvara lui 2023.

Organizația fermierilor și a cooperativelor agricole din Uniunea Europeană așteaptă de la Comisia Europeană măsuri pe termen scurt pentru a reduce impactul șocurilor internaționale actuale, cât și pe termen mediu/lung pentru a răspunde problemei dependenței de importuri de îngrășăminte și furaje, lipsei de transparență pe piața îngrășămintelor și reducerea durabilă a îngrășămintelor sintetice. Însă, de fiecare dată, CE dă răspunsuri relevante pentru problemele pe termen mediu și lung fără a răspunde deloc provocărilor pe termen scurt.

În opinia reprezentanților Copa – Cogeca, consecințele penuriei de îngrășăminte se vor resimți în mai multe feluri la recolta din 2023, afectând randamentul, calitatea culturii și rotația culturilor, prețurile pe care le plătesc consumatorii și competitivitatea agricultorilor europeni.

„Comisia Europeană refuză, din motive ideologice, să acorde agricultorilor soluții pe termen scurt, ceea ce pune în pericol viabilitatea multor ferme. Ce sens are o nouă comunicare dacă aceasta cuprinde atât de puține propuneri? În ceea ce privește obiectivele pe termen lung, mi se pare că viziunea Comisiei este clară din 2019, când a fost lansată Strategia De la fermă la consumator”, arată Christiane Lambert, președintele Copa. Președintele Cogeca, Ramon Armengol este de părere că CE pasează responsabilitatea către statele membre, prin ajutoarele de stat și planurile naționale strategice. „Ar putea apărea perturbări semnificative de piață, în funcție de reacția statelor membre. Îngrășămintele sunt un factor de producție cheie în agricultură și este foarte îngrijorător că nu avem un răspuns clar pe acest subiect. Sperăm să avem un schimb de opinii cât de curând cu Janusz Wojciechowski, comisarul pentru agricultură, pentru a înțelege cum poate planul Comisiei să răspundă în mod concret la problemele care vor decurge din comunicarea sa.”

Propunerile Copa – Cogeca

Copa și Cogeca consideră binevenită crearea unui observator de piață pentru îngrășăminte, lansarea unui Consiliu european pentru inovare pentru agricultura rezilientă, îmbunătățirea accesului la îngrășăminte ecologice, fluxurile de deșeuri și sprijinul pentru amoniacul verde. Însă, acestea sunt măsuri pe termen lung care nu vor reduce impactul pe termen scurt asupra disponibilității și prețului îngrășămintelor.

Pe termen scurt, eforturile Comisiei pentru adoptarea de către Consiliu a propunerii de a suspenda tarifele la import pentru uree și amoniac și solicitarea ca statele membre să pună în aplicare ajutoarele de stat și să asigure accesul la gaze naturale pentru producătorii de îngrășăminte, nu reprezintă un răspuns suficient la perturbările prezente acum pe piața îngrășămintelor.

Copa și Cogeca au sugerat extinderea suspendării tarifelor la import pentru toate îngrășămintele de nitrogen și fosfat. Ar trebui facilitat și aspectul logistic și ar trebui să se asigure flexibilitate normativă. Aici este inclusă suspendarea aplicării limitei de 60 mg/kg la cadmiu pentru îngrășămintele fosfatice, pentru a permite livrarea din țări din Africa de Nord (Maroc) în locul Rusiei, precum și derogări la limitele stabilite de Directiva privind nitrații și facilitarea regulilor administrative privitoare la importuri.

Foto: NHR Agropartners

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită declararea stării de calamitate cauzată de seceta pedologică severă și de arșița atmosferică în localitățile/județele unde mai mult de 50% din suprafața acoperită de o cultură este afectată.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare susține că fermierii au înregistrat pagube uriașe în urma instalării secetei pedologice severe, în iarna 2021-2022 și primăvara 2022, și a arșiței atmosferice din această vară. Sunt județe unde suprafețele cu culturi agricole de toamnă sunt afectate între 40%-80%. Situația este mult mai dramatică la culturile de primăvară care au un grad de afectare între 90% și 100%. Deși seceta din acest an nu este generalizată la nivelul întregii țări, afectând doar anumite județe, fermierii sunt afectați mult mai grav decât în anul de recoltă 2020 din cauza efectelor crizelor energetice, de carburanți sau război.

„Sunt multe cazuri când dificultățile sunt de natura supraviețuirii exploatației agricole, având în vedere investițiile mari care s-au făcut în ferme în anul acesta, datoriile pe care agricultorii le au pentru inputurile folosite în anul de recoltă 2022, cheltuielile cu arenda și cheltuielile necesare pentru înființarea culturilor agricole pentru anul agricol 2022-2023. Avem nevoie de declararea stării de calamitate, deoarece majoritatea contractelor pentru inputurile cumpărate cu preț crescut din cauza crizelor energetice, carburanți, război, vor ajunge la termen la sfârșitul lunii iulie 2022. În fiecare an normal agroclimatic, fermierii și-au achitat inputurile, au livrat recoltele contractate cu furnizorii de inputuri sau cu firmele locale, au plătit arenda, ratele la credite, leasing, taxele și impozitele. Le solicităm ministrului Agriculturii Petre Daea și premierului Nicolae Ciucă să inițieze demersurile pentru aprobarea ordonanței de urgență și declararea stării de calamitate datorate secetei pedologice severe și arșiței atmosferice, până la 31 iulie 2022. OUG vine în continuarea legislativă a OMADR 97/2020 cu modificările și completările ulterioare, dând posibilitatea autorităților implicate să aibă puterea conferită prin lege de a declara stare de calamitate și asimilarea cu forța majoră”, precizează Alianța pentru Agricultură și Cooperare într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Agriculturii și premierului României.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici:https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Cele patru organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare (PRO AGRO, LAPAR, UNCSV, APPR), au trimis autorităților o scrisoare deschisă prin care solicită măsuri hotărâte pentru ca sectorul agroalimentar românesc să nu devină victimă colaterală a războiului din Ucraina. AAC însumează aproximativ 3.500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 milioane de hectare, la care se adaugă 1,5 milioane hectare echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează o cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Scrisoare deschisă către Președinția și Guvernul României

Domnului Klaus Iohannis, președintele României

Domnului Nicolae Ciucă, prim-ministru

Domnului Adrian Câciu, ministrul Finanțelor Publice

Domnului Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Cerem măsuri hotărâte pentru a nu deveni victime colaterale ale războiului din Ucraina!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) își exprimă îngrijorarea extremă în fața valului de perturbări ale pieței combustibililor și măririi necontrolate a tarifelor de transport și operațiuni portuare, cărora fermierii români nu mai reușesc să le facă față.

Din cauza proximității față de zona de conflict, țara noastră este grav afectată de creșterea abruptă a cererii de motorină, deoarece aceasta este achiziționată cu predilecție de pe teritoriul României, pentru a fi oferită sub formă de ajutor poporului ucrainean, din fonduri de asistență financiară externă. De asemenea, în afara cantităților mari de motorină contractate direct la rafinărie, sunt angajate servicii de livrare a cisternelor din Constanța până în interiorul Ucrainei, în apropierea graniței românești, la tarife de 29 lei/km, comparativ cu tarifele practicate în mod curent în România, de circa 4 - 5 lei/km, la care se adaugă costuri de asigurare foarte ridicate aferente acestor transporturi, având ca efect distorsionarea pieței asigurărilor.

Deoarece în România începe campania de recoltat, lucrarea agricolă cu cel mai mare consum specific de combustibil (care implică combine, remorci tehnologice, transport, etc.), ne apropiem cu pași repezi de o ruptură pe lanțul de aprovizionare cu motorină și de costuri fără precedent, care riscă să compromită sezonul de recoltat pentru producția autohtonă de cereale și de rapiță.

Menționăm aici, încă o dată, solidaritatea noastră deplină cu poporul ucrainean greu încercat, dar totodată tragem un semnal de alarmă în condițiile în care Ucraina este sprijinită cu ajutoare financiare externe, dar prin furnizori români de produse și servicii! România este țara exclusiv afectată de astfel de distorsiuni de piață, prin presiunea pe cererea locală, de aceea somăm autoritățile de la București și de la Bruxelles să ia URGENT măsuri de protejare și de ajutorare a fermierilor și întreprinderilor agroalimentare din țara noastră!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a cerut în mod repetat, după declanșarea crizei din Ucraina, măsuri care să atenueze repercusiunile grave la nivelul producătorilor agricoli ale escaladării fără precedent a cheltuielilor cu energia, combustibilii și îngrășămintele. La toate acestea se adaugă acum tensionarea extremă a pieței în condițiile descrise mai sus.

Considerăm că se impune de urgență asigurarea, prin măsuri administrative, a necesarului intern și a aprovizionării ritmice a pieței autohtone cu combustibil, pentru a se evita rupturile de stoc, precum și controlul creșterii prețurilor la combustibili sau chiar plafonarea acestora în circumstanțele excepționale pe care le traversăm.

De asemenea, solicităm măsuri de stopare a erodării prețurilor interne la producător ale produselor agricole, în condițiile blocajelor logistice curente, ale posibilităților limitate de a transporta marfa dinspre punctele de producție către noduri logistice, puncte de consum sau porturi, și a prezenței volumelor suplimentare de marfă din Ucraina aflate în tranzit. Efectul asociat este deprecierea calității recoltei autohtone, iar cei mai afectati vor fi fermierii mici și cei care nu dispun de capacități logistice și de stocaj. O soluție imperativă care să compenseze aceste neajunsuri este subvenționarea depozitării interne pentru producătorii agricoli și pentru alți actori de pe lanțul valoric al cerealelor.

Pentru acoperirea acestor nevoi și asigurarea durabilității sistemelor alimentare afectate de criză, Regulamentul Delegat (UE) 2022/467 al Comisiei Europene din 23 martie 2022 constituie cadrul adecvat de acordare a unor ajutoare excepționale de adaptare a producătorilor din sectoarele agricole.

În acest context, așteptăm asumarea concretă de către conducerea statului și guvernului a unor măsuri care să frâneze erodarea competitivității sectorului agroalimentar din România, permițându-i să furnizeze hrană într-o perioadă critică pentru securitatea alimentară globală.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare anunță că a reușit să obțină pentru fermieri derogările solicitate pe strategiile Green Deal, cât și sprijin european pentru conturarea unei strategii privind independența proteică a Europei.

Cu urmare a demersurilor intense întreprinse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare către Copa-Cogeca și autoritățile naționale pentru obținerea unor derogări de la Pactul Verde European în contextul conflictului ruso-ucrainian, Comisia Europeană a anunțat că este dispusă să accepte derogări importante de la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al  Parlamentului European și al Consiliului și de la Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei în ceea ce privește punerea în aplicare a anumitor condiții referitoare la plata pentru ecologizare pentru anul de cerere 2022.

Cele mai importante pentru fermierii noștri, cu un impact imediat, constau în derogarea de la articolul 44 alineatul (4) din Regulamentul mai sus amintit, permițând statelor membre să decidă ca terenurile aflate în pârloagă să fie considerate o cultură distinctă, chiar dacă aceste terenuri au fost pășunate sau recoltate în  scop de producție.

De asemnea, prin derogare de la articolul 45 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, pentru anul de revendicare 2022, statele membre pot decide ca terenurile necultivate să fie considerate zonă de interes ecologic în temeiul articolului 46 alineatul (2), primul  paragraf, litera (a), din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, chiar dacă aceste terenuri au fost pășunate sau recoltate în scop de producție sau au fost cultivate.

Se va aplică factorul de ponderare stabilit pentru terenurile aflate în pârloagă în anexa X la Regulamentul (UE) 1307/2013.

La fel de importantă este derogarea de la articolul 45 alineatul (10b) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, derogare care permite utilizarea de produse de protecție a plantelor în acele zone destinate pășunării sau recoltate în scopuri de producție.

Cu privire la un alt obiectiv al Alianței pentru Agricultură și Cooperare privind o strategie pentru creșterea producției de proteaginoase la nivelul Uniunii Europene, în cadrul Consiliului AGRI-FISH din 21 martie 2022, a fost prezentată o notă informativă intitulată „Îmbunătățirea potențialului proteinelor pe bază de plante în Europa, în conformitate cu obiectivele stabilite în Pactul Verde European”. Acesta a fost inițiată de reprezentanța austriacă și a primit sprijinul a alte 19 state membre, printre care și România.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a susținut în cadrul Consiliului AGRI-FISH această inițiativă, declarând că este binecunoscut faptul că UE este dependentă de importuri proteice din țări terțe, dintre care 76% din provin din soia și șroturi din soia. A transmis că România va sprijni demersul prin cultivarea unor soiuri de proteaginoase și leguminoase cu potențial mare de producție și cu rezistență crescută la condițiile climatice.

În urma dezbaterilor, președinția franceză a concluzionat că este absolut necesară dezvoltarea, în continuare, a producției de proteine ​​vegetale și a surselor alternative de proteine ​​animale în UE și a invitat Comisia să prezinte o strategie UE de tranziție a proteinelor, care încurajează cultivarea de proteine ​​vegetale pentru alimente și hrană pentru animale în UE, precum și utilizarea altor surse durabile de proteine.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Criza provocată de COVID – 19, precum și criza energetică și cea cauzată de conflictul ruso-ucrainean, pot duce la o lipsă de hrană, atrag atenția fermierii din Alianța pentru Agricultură și Cooperare (APPR, LAPAR, Pro Agro, UNCSV).

Confictul ruso-ucrainean riscă să perturbe piețele globale pentru produse agricole (îndeosebi cereale și oleaginoase) și inputuri pentru agricultură, cum ar fi energia, combustibilul și îngrășămintele. Rusia este cel mai mare furnizor de combustibil al UE (18% din importurile Uniunii Europene provin din Rusia); exporturile rusești de îngrășăminte către UE reprezintă 30% din importurile de îngrășăminte la nivelul Uniunii, iar în cazul României ajung și până la 40% în anumiți ani.

La cele trei crize menționate mai sus se adaugă și seceta pedologică care a început să facă ravagii în multe state europene, făcându-se resimțită și în țara noastră. „Pe de o parte se pune problema de costuri și pe de altă parte de lipsa disponibilității unor produse/inputuri, toate acestea ducând la diminuarea drastică a producției agricole a României și a majorității statelor din UE. Costurile cu inputurile agricole și producția agricolă au crescut și vor mai crește foarte mult, prin urmare se va limita accesul la hrană pentru consumatorii cu venituri mici în special. Există riscul major ca țările sărace din Asia, Africa precum Egipt, Liban, Indonezia, Etiopia etc să sufere de înfometare în anul 2022 și 2023. Consumatorii din Europa vor avea hrană, dar va fi la costuri foarte mari, la limita permisibilității. Cei care vor suferi de foame vor deveni refugiați în țările mai dezvoltate, așa cum se întâmplă și acum în Europa. Nu știm dacă Europa și România vor putea face față unui val de refugiați enorm de mare în comparație cu cel din prezent. Trebuie luate măsuri la nivel european prin amânarea implementării restricțiilor prevăzute în strategiile pentru agricultură ale Pactului Verde European, respectiv de la Fermă la Furculiță și Biodiversitatea 2030, dar foarte importante sunt și măsurile pe care le ia fiecare stat membru, respectiv România. Efectele crizelor au început să se resimtă și vor avea impact în producția anului 2022, dar mult mai proeminentă va fi pentru producția și prețul recoltelor din anul 2023”, se arată într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului României de către Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC).

Fermierii solicită Executivului de la București să ia următoarele măsuri urgent:

• Eliminarea accizei la motorina folosită în agricultură pentru perioada 15 martie - 15 august 2022;

• Acordarea unei subvenții la tona de îngrășământ utilizat în agricultura autohtonă, putându-se utiliza un model similar cu al Bulgariei, respectiv echivalentul în lei a 58 euro Mw/h și compensarea certificatelor verzi/sumelor aferente acestora pentru a fi utilizate în investiții pentru reducerea emisiilor de CO₂ și trecerea către o energie prietenoasă cu mediul. „Este foarte important să se concretizeze cât mai rapid această formă de sprijin pentru a se putea începe producția de îngrășăminte chimice, depozitarea la distribuitori și chiar fermieri pentru campania din toamna 2022”, precizează AAC.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Evenimentele care se desfășoară în prezent în Ucraina au transmis unde de șoc pe piețele globale. Criza vine într-un moment în care piețele alimentare se luptă deja cu creșterea prețurilor și consecințele pandemiei de COVID-19. Ofensiva rusă în Ucraina a crescut riscul de aprovizionare pentru piețele de cereale. Ucraina a oprit activitățile în porturile sale după ce Rusia a lansat o operațiune militară. Rusia a suspendat, de asemenea, circulația navelor comerciale în Marea Azov până la o nouă notificare. În aceste condiții, Asociația Națională a Industriilor de Morărit și Panificație din România (ANAMOB) solicită Executivului de la București măsuri urgente care să permită echilibrarea balanței achizițiilor de cereale pentru consum intern și export, precum și protejarea furnizorilor români de produse alimentare.

Prețurile la cereale au crescut la valori record, cu 40-60% în ultima săptămână, pe fondul îngrijorării că situația conflictuală ar putea afecta exporturile de la Marea Neagră către piețele mondiale.

Conflictul ruso-ucrainean a crescut brusc prețurile mărfurilor agricole pe piețele globale. Contractele futures din Marea Britanie și Paris s-au închis la noi recorduri, în timp ce contractele futures din Chicago au atins un maxim pe nouă ani și jumătate.

Potrivit raportului ANAMOB, contractele futures pe grâu furajer din Marea Britanie pentru 22 mai au câștigat încă 9,00 GBP/tonă, până la 278,00 GBP/tonă, un alt nou record. Contractele din 22 noiembrie și 23 noiembrie au crescut, de asemenea, la cele mai ridicate prețuri de până acum, închizându-se la 231,00 lire sterline/tonă și, respectiv, 204,05 lire sterline/tonă. Contractele futures de rapiță la Paris pentru 22 mai au crescut vineri – 4 martie 2022 cu încă 6,00 euro/tonă, până la 809,75 euro/tonă. În schimb, contractul din 22 noiembrie a scăzut ușor, închizându-se la 692,00 euro/tonă, în scădere cu 4,75 euro/tonă față de marți – 1 martie 2022.

„Conflictul împiedică exporturile din Ucraina, deoarece porturile sunt în prezent închise transportului comercial. Exporturile rusești sunt, de asemenea, mai dificile din cauza sancțiunilor internaționale care limitează disponibilitatea creditelor și a perturbării rutelor de transport maritim. Prețurile mondiale la alimente sunt deja la vârful ultimilor zece ani din cauza pandemiei și a schimbărilor climatice”, se precizează într-o scrisoare deschisă adresată premierului Nicolae Ciucă de către Federația Națională PRO AGRO, din care face parte ANAMOB.

Conform Departamentului pentru Agricultură al SUA, Rusia și Ucraina reprezintă împreună aproximativ 29% din exporturile globale de grâu, 19% din aprovizionarea mondială cu porumb și 80% din exporturile mondiale de ulei de floarea-soarelui. Aproape 10% din producția mondială de cereale este produsă în Rusia, în timp ce producția ucraineană reprezintă 3% din producția mondială.

„Conflictul militar din Ucraina creează mari perturbări pe piețele internaționale de grâu. Cererea pentru exporturile UE de grâu a crescut alarmant săptămâna aceasta, din cauza întreruperii livrărilor din Ucraina şi Rusia, iar această tendință începe deja să provoace mari îngrijorări din partea mai multor state în privința rezervelor strategice. Se estimează că România a exportat peste 5 milioane tone grâu (500.000 de tone de grâu, în doar primele două zile de la debutul conflictului din Ucraina). Rusia și Ucraina au rămas cu circa 12-14 milioane tone grâu și 14-16 milioane tone porumb nelivrate din portofoliul planificat până în iunie 2022. În aceste condiții, se manifestă o presiune extremă a comercianților către alte surse disponibile (cu România în prim plan), reflectată în creșterii semnificative, zilnice, de preț (prețurile de achiziție internă pentru livrare la export crescând în ultimele zile de la 1,4 la 1,8 lei/kg), extrem de atractive pentru deținătorii de stocuri”, arată ANAMOB.

Măsuri propuse de industria de morărit și panificație

„În contextul actual, pe piața internă a Romaniei se manifestă următoarele fenomene cu risc major pentru securitatea alimentară și viabilitatea sectorului industriei alimentare românești:

1. În condițiile lipsei acute de resurse financiare necesare achiziției pentru formarea de stocuri pentru consum intern, s-a generalizat practic doar creșterea la un nivel semnificativ a ofertelor de achiziție pentru export și a volumului de cereale în curs de acumulare în silozurile portuare;

2. Creșterile semnificative ale prețului de achiziție a grâului din producția 2021, generează, în mod natural, o creștere semnificativă a costului de producție pentru produsele de morărit și panificație, în condițiile în care rețelele de retail se arată inflexibile la solicitările de actualizare a contractelor comerciale pe termen mediu și lung, fapt ce duce la situația de penalizare generalizată, la scară națională, a industriei furnizoare”, explică ANAMOB în adresa către primul ministru, semnată de președintele PRO AGRO – Ionel Arion.

Industria de morărit și Panificație propune următoarele măsuri urgente de piață internă, fără a crea distorsiuni cu efect perturbator pe piață, care să permită echilibrarea balanței achizițiilor de cereale pentru consum intern și export, precum și protejarea furnizorilor români de produse alimentare, față de aplicarea unor clauze excesive de penalizare în relația cu rețelele de retail:

I. Măsură de finanțare a achiziției de cereale pentru realizarea de stocuri destinate consumului intern până la noua recoltă 2022, respectiv achiziția de stocuri de grâu de până la un nivel cumulat de maximum 1.000.000 tone, cât și subvenționarea costurilor de depozitare stocuri cereale pentru consum intern pe perioada martie-iunie 2022.

II. Declararea oficială a unei situații de forță majoră, la scară națională, privind escaladarea și impredictibilitatea costurilor pentru produsele alimentare realizate din procesarea cerealelor.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În ultimii ani, sectorul agricol românesc a fost și continuă să fie sub un real asediu. Alinierea la noile condiții ale Politicii Agricole Comune și strategiile europene de implementare a Green Deal-ului au pus o presiune enormă pe fermierul român, dar și pe cel european. În calitate de reprezentant al României la Copa – Cogeca, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) este în permanent contact cu realitățile agriculturii europene, dar și cu impactul pe care îl au pachetele legislative emise de Comisia Europeană din dorința de a trece la o agricultură verde până în 2030.

„Lupta pe care o ducem cu organismele europene continuă, mai ales când în joc este siguranța alimentară europeană și națională. Criza provocată de COVID-19 ne-a pus în situația de a ne reorganiza și de a găsi soluții pentru a adapta practicile agricole. O nouă criză se întrevede prin prisma conflictului ruso-ucrainean. Invazia Ucrainei riscă să perturbe piețele globale pentru produsele agricole și mărfurile necesare producției agricole, cum ar fi energia, îngrășămintele și cerealele-oleaginoasele. Rusia este cel mai mare furnizor de combustibil al UE (18% din importurile UE provin din Rusia); exporturile rusești de îngrășăminte către UE reprezintă 3 miliarde euro sau aproximativ 30% din importurile de îngrășăminte la nivelul Uniunii, iar în cazul României ajung și până la 40%. Aceste lucruri nu pot rămâne fără ecou la nivelul agricultorului român”, transmite AAC.

În fața acestor noi provocări Alianța pentru Agricultură și Cooperare nu poate rămane fără o reacție fermă. Cele patru organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, având în vedere contextul actual dificil, solicită o serie de acțiuni și măsuri pentru evitarea colapsului sectorului agroalimentar autohton. Prin urmare, AAC cere derogare de la prevederile Strategiei Farm to Fork cu privire la suprafețele necultivate pentru conservarea biodiversității, acum fiind esențială orice suprafață agricolă. Totodată, Alianța solicită derogare de la limitările privind reducerea la 50% a fertilizanților și pesticidelor.

„Alianța pentru Agricultură și Cooperare recunoaște în continuare nevoia de o dezvoltare durabilă, adaptarea politicii agricole pentru prezent și viitor. PAC nu include însă numai protecția mediului și a climei, ci în primul rând un sector agricol eficient din punct de vedere economic și al securității agroalimentare. Obiectivele PAC sunt foarte importante pentru fermierii și cooperativele agricole din România și se vor aproba doar prin implicarea directă și concertată a Copa-Cogeca și a autorităților din statele membre. Acum este nevoie de unitate și reprezentarea activă a sectorului agroalimentar românesc în toate forumurile existente la nivel european, de către toate organizațiile fondate și conduse de producători agroalimentari. În actualul context de criză este mult mai importantă construcția, unitatea, prezența activă la nivelul tuturor forurilor, decât acțiuni divergente care tind să dezbine și să afecteze profund interesele fermierilor și cooperativelor. Reprezentativitatea AAC este o certitudine și nu poate fi contestată. Aceasta se poate dovedi oricând cu actele constitutive, membrii fondatori, participarea acestora în organele de conducere și luarea deciziilor, aspecte validate de instanță și considerăm normal, ca orice entitate/persoană, înainte să conteste să se asigure că din actele constitutive ale așa-ziselor „organizații de fermieri” pe care le reprezintă reiese că sunt formate din producători, că aceștia au drept de decizie și se reprezintă într-un mod transparent prin organele de conducere. Alianța pentru Agricultură și Cooperare își manifestă în continuare deschiderea pentru colaborare în cadrul grupurilor de dialog civil naționale cu toate organizațiile producătorilor, pentru o prezență proactivă a sectorului agroalimentar la nivelul autorităților naționale și europene”, precizează AAC într-un comunicat de presă transmis redacției.

Cele patru organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare (APPR, Federația PRO AGRO, LAPAR și UNCSV), însumează aproximativ 3.500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 milioane ha, la care se adaugă 1,5 milioane ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează o cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html