În perioada 30 iunie - 2 iulie 2022, Asociația Grânarii, prin seria de evenimente marca Sfatul Grânarilor, organizează prima edițe AGRIVENTURA, un eveniment sădit în jurul fermierilor, al culturilor și al culturii. Pe platforma experimentală Panifcom de la Podu Iloaiei - Iași (o platformă tehnologică de 140 de hectare), la AGRIVENTURA se va celebra tot ce are mai bun pământul din aceste locuri de oferit.

Ediția pilot a evenimentului SFATUL GRÂNARILOR – AGRIVENTURA 2022 cuprinde demonstrații de tehnică agricolă, standuri expoziționale de prezentare a peste o sută de companii și branduri naționale și internaționale de utilaje agricole, companii producătoare de semințe, standuri și echipamente zootehnice, inputuri, furnizori de soluții complete pentru ferme, prestatori de servicii pentru agricultură. Evenimentul AGRIVENTURA este organizat de Asociația Grânarii alături de cei patru sponsori premium: Agrisol, Bayer, Corteva Agriscience și Syngenta.

„Ne dorim ca acest eveniment să fie deschis atât specialiștilor, fermierilor, autorităților, cât și publicului larg, pentru a înțelege determinarea și pasiunea pe care noi o punem în activitatea noastră, pentru o agricultură cât mai sănătoasă și mai eficientă. Agricultura este un domeniu strategic, mai ales în contextul crizei actuale din Ucraina, iar noi, fermierii din Moldova, trebuie să ne evidențiem și să ne creștem relevanța agricolă regională și europeană. Pentru că agricultura este o activitate care ne privește toți, așteptăm cât mai multă lume alături de noi, de la copiii de grădiniță până la seniori. Toți cei care vor ajunge la AGRIVENTURA vor trăi o experiență completă de informații, tehnologie, muzică, gastronomie și tradiții”, arată Emil Bălteanu, președintele Asociației Grânarii.

În seara zilei de joi – 30 iunie, de la ora 19:00, Lupii lui Alex Calancea vor susține un concert în câmp.

Trei zile de aventură în natură

La AGRIVENTURA, în toate cele trei zile, vizitatorii vor avea parte de o experiență completă de informații, tehnologie, muzică, gastronomie și tradiții renăscute ale satului românesc.

„Ne propunem ca AGRIVENTURA să reunească prin ediția princeps, sub o singură cupolă, trei evenimente similare, organizate anul trecut și dedicate cultivatorilor de grâu, porumb și floarea-soarelui. Fiecare din cele trei zile va avea specificațiile sale cultural-educative”, spune Cezar Andrei Musteață, vicepreședinte Asociația Grânarii.

O parte a evenimentului va fi dedicată prezentării platformelor experimentale pentru culturile de grâu, porumb și floarea-soarelui. „Scopul principal este de a cunoaște potențialul hibrizilor și a soiurilor testate în cadrul acestor platforme și de a evidenția cele mai bune rezultate pentru zona județului Iași”, punctează Cezar Andrei Musteață.

A doua parte a evenimentului este dedicată târgului de utilaje agricole, demonstrațiilor agricole în câmp, furnizorilor de inputuri, servicii și produse pentru agricultură. Va avea loc și „Conferința anuală GRÂNARII”, la care vor participa reprezentanți ai autorităților statului, europarlamentari, reprezentanți ai mediului universitar, fermieri și reprezentanți ai structurilor asociative.

A treia parte a evenimentului este dedicată activităților cultural educative, în cadrul acțiunii „Elogiul Satului Românesc”. În program vor fi incluse diverse activități, inclusiv pentru copiii fermierilor de astăzi, marii fermieri de mâine.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe 16 februarie 2022, la București, s-a desfășurat a VII-a ediție a Congresului „De la fermieri pentru fermieri”, eveniment în cadrul căruia Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) premiază rezultatele excelente ale fermierilor membri.

Anul acesta, premiul „Porumbul de Aur 2021”, la categoria neirigat a mers către Marius Scarlat de la ferma Agralmixt, Andrieșeni – județul Iași.

Pe cele zece hectare înscrise la concurs, fermierul câștigător a utilizat o tehnologie performantă pentru a obţine o producţie de peste 14 tone/ha, cu o densitate la recoltare de 65.000 de plante pe hectar.

Hibridul semănat a fost DKC4943 - FAO 350-390.

În ceea ce privește fertilizarea, s-au folosit 80 kg/ha de substanţă activă azot, fosfor şi potasiu (NPK). A utilizat, de asemenea, Adengo (0.4 l/ha) în cadrul erbicidării preemergente şi Mustang (0.4 l/ha) pentru cea postemergentă. Cantitatea de precipitaţii în perioada ianuarie-august a fost de 525 mm, iar umiditatea la recoltare de 17%.

Fermierul Marius Scarlat, căpitan al echipei Agralmixt, plănuiește să câștige titlul de de campion la cea de a doua ediție a Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, un alt eveniment organizat de APPR. „Doar prin exercițiu ne putem perfecționa, iar echipa Agalmixt are avantajul de a fi conștientă de acest fapt”, a spus fermierul din județul Iași.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

La Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi, Pepiniera Sârca are un poligon de plantaţie pomicolă intercalată care poate fi considerată un pionierat în domeniu. Cercetătorii de aici au vrut să arate, analizând toate aspectele, ce înseamnă o plantație pe cinci hectare, care poate fi în grija unei familii.

„Motorul este ferma mică. Pe poarta fermierului mic nu trebuie să iasă producţia fizică, cireaşa, nuca, ci borcanul de dulceaţă făcută în regim propriu, lichiorul de cireşe, lichiorul de nuci, pentru că aici am plusvaloarea.”

Directorul SCDP Iași, dr. ing. Gelu Corneanu, membru al Academiei Române, ne explică: „Am vrut să punem calculele cap la cap și să vedem ce ar însemna drept cheltuială, ca forţă de muncă, o fermă de familie de cinci hectare. Pentru că în horticultură este o prostie să mergi cu sute de hectare de plantaţii pomicole şi viticole, deoarece a dus, ştim foarte bine, în cealaltă perioadă la eşec. Astfel, acum cinci ani am pus bazele acestui poligon în suprafaţă de cinci hectare, cu pomi fructiferi din specia cireş şi nuc. Intercalat înseamnă să avem mai multe specii pe aceeaşi suprafaţă, lucru pe care l-am văzut acum 10-12 ani în Asia, în China mai exact, şi merge foarte bine... şi l‑am mai văzut anul trecut tot în partea asiatică, în Turcia, după Bosfor”.

Cu acest „copil de trupă al agriculturii româneşti”, după cum singur își spune, deoarece de la vârsta de 14 ani a prăşit la CAP, cot la cot cu mama sa, am stat de vorbă pe îndelete despre ce se face la Stațiunea Pomicolă de la Iași pentru viitorul agriculturii românești.

Nucul are nevoie de un spaţiu de nutriție, în care ar trebui să se dezvolte, de cel puţin 10 m, dar este foarte puţin pretenţios, adică are mai puţine boli şi dăunători. Intercalarea s-a făcut cu cireş deoarece dăunătorii cireșelor nu atacă nuca, musca cireşelor, de exemplu, intervine în altă perioadă. Mai mult, între doi nuci cu distanţa de 10 m între ei trebuie să treacă cel puţin 20-25 de ani astfel încât coronamentul să acopere în totalitate spaţiul de nutriţie de lângă. Ceea ce fac şi americanii de fapt, care vin în anul 20-25 cu un utilaj de tăiere a ramurilor, pentru a lăsa lumina soarelui să pătrundă, pentru că şi nuca are nevoie, ca orice alt fruct, de soare. „Cireşul având o perioadă până la coacere extrem de scurtă, adică de la înflorire până la recoltare – 25 mai sau 1 august dacă vorbim de soiurile extratârzii pe care le avem în staţiune şi le-am creat la Iaşi –, atunci am considerat că cele două specii merg extraordinar de bine. Ceea ce vedeţi este în anul 5, cireşul deja a intrat pe rod nu economic, pentru că este pe portaltoi generativ şi atunci va intra cam în anul 7 cu producţie maximă la hectar, iar nucul, fiind nuc altoit, a început să facă primele nuci din al doilea an de la plantare”, ne-a detaliat directorul SCDP Iași.

Nucul altoit face mai repede fructele și putem vorbi deja de producție, chiar dacă nu de cea economică. Dar nucul atinge această producție până spre anul 7. „Dar ce face un fermier tânăr care are 5 hectare de teren și pune pe roate o plantaţie pomicolă, de unde ia banii până în anul 7? Şi atunci m‑am gândit să intercalez cu o altă specie, murul, separat, tot între rândurile de cireş, cu cantitate mult mai mică. Dar murul, făcând producţie în al doilea an, asigură nişte bani cu care să fac tratamentele la cireş şi la nuc, adică micile cheltuieli”, a explicat specialistul.

Mai mult, cireşul are o durată maximă de viaţă economică până la 25 de ani, timp în care nucul va atinge maturitatea lui economică deplină. Tot atunci va începe cireșul să moară, dar acest proces va fi treptat și vom avea parte de o anumită predictibilitate și siguranță. „Ne lipseşte un lucru major pe care nu-l poate face o staţiune, dar îl face economia: lanţul de distribuţie de la micul fermier către magazine, depozite şi aşa mai departe”, a adăugat directorul stațiunii.

În horticultură, cele mai importante sunt tăierile

Tehnologia de plantare a presupus o distanță de 10 metri între nuci, iar între rândurile de nuci un cireș, la o distanță de 5 m, care reprezintă minimul de nutriţie pentru cireș. Astfel se asigură nutriția nucului până în anul 20-25, cât şi a cireşului până la sfârşitul vieţii. „Dar mai este important un lucru: nu am plantat şi lăsăm. Cele mai importante în horticultură, în pomicultură, sunt tăierile. Aud diverse teorii că nucul se plantează, nu se taie. Nu este adevărat! Este o prostie. Nucul, în primii cinci ani, ca un copil, trebuie format, ca să avem producţie mai mare, să ştim cum să ne ducem cu rodul de pe formaţiunile laterale, să-i fac eu cu mâna mea mai multe formaţiuni laterale. Şi produce din anul doi”, a punctat dr. ing. Gelu Corneanu.

Nucii sunt în anul 5, recolta depășind 1,5 tone/ha, o producție mulțumitoare, care preconizează ca după anul 10 să ajungă până la 3,5 tone de nucă pe hectar.

Monocultura trebuie evitată

Mărimea unei ferme pomicole, ideale pentru o familie, ar fi de cam 10 hectare, consideră dr. Gelu Corneanu. Dar culturile trebuie să fie intercalate, deoarece în caz de îngheț, monocultura îți poate da peste cap afacerea. „Dar dacă am nuc, cireş, peri pe marginea gardului – care aduc şi ei 10-15 tone anual –, mai am murul, coacăzul, combinat cu trandafirul de dulceaţă, am o șansă. Din istoria cercetărilor ştiinţifice pe glob nu există un an în care toate culturile să fie distruse, că atunci ar fi ori potopul, ori apocalipsa! O să spuneţi: bine, sunt asigurători. Dar trebuie să am calamitate totală, trebuie să vin să dau banii, e un pic cam complicat pentru noi”, explică directorul stațiunii.

O realitate autohtonă este faptul că fermierul român nu e capitalizat și nu are plantații moștenite. El a fost nevoit să planteze, să cumpere utilaje și să realizeze plantații abia în ultimii 20 de ani, pentru că primii 10 ani de după Revoluție au fost extrem de dificili și fluctuanți pentru agricultură. „Motorul este ferma mică, ferma dimensionată – nu discutăm de cultura mare, care e cu totul altceva. Ce vrem noi să demonstrăm? Să încheiem ciclul pentru ferma de familie, însemnând: un depozit mic de păstrare a fructelor, o fabrică de sucuri şi dulceţuri, adică de pe poarta fermierului mic să nu iasă producţia fizică, să iasă cireaşa, nuca, ci borcanul de dulceaţă făcută în regim propriu, lichiorul de cireşe, lichiorul de nuci, pentru că aici am plusvaloarea”, susține dr. ing. Gelu Corneanu.

Costurile ajung la aproximativ 10.000 de euro pentru un hectar.

Investiții în lanțul de producție

Am avut un an extrem de secetos şi sursa de apă a devenit un deziderat pentru agricultură. La stațiunea ieșeană, apa a fost asigurată printr-un puț forat la 45 m, cu diametrul de 1,5 m, ce asigură, la 3-4 zile, 40-60 de tone de apă.

Nu au avut nevoie de irigații. „În toţi cei cinci ani, nu am irigat cu absolut nimic, pentru că în zona Iaşiului am avut parte de ploi. A dat Dumnezeu în primii trei ani să pice ploile atunci când trebuia și uitaţi-vă la pământul acesta: a fost o secetă extraordinară și s-ar vedea dacă suferă de lipsă de apă. Solul este un cernoziom cambic, un sol greu, un sol rece, dar care în acelaşi timp şi păstrează apa. Dacă discutăm de nisipuri, acolo este cu totul altceva, se schimbă regula. Dar zona pentru pomicultură este zonă de deal, de submunte”, ne spune directorul stațiunii.

Dr. ing. Gelu Corneanu ne-a prezentat însă o altă problemă cu care se luptă plantațiile: cea a curentului electric. Este prea scump să te racordezi la rețea, așa că fermierului îi rămân două variante: generatorul pe benzină sau panourile solare. Dar, ne spune specialistul, cei 10.000 de euro necesari pentru un sistem fotovoltaic la o suprafaţă de 5 hectare pot fi folosiți de un tânăr fermier pentru a-și completa lanțul de producție prin construirea unei fabrici: „Îi investesc într-o mică fabrică de procesare şi rămân la generatorul cu benzină, pentru că-mi dă ceea ce este necesar. Pe poligon, noi am făcut calcule şi câţi oameni ne-ar trebui, ca zilieri. În livadă, peste tot în lumea asta, două lucruri se fac cu mânuţa: tăierile cu foarfeca, chiar dacă folosim utilaje moderne, tot cu foarfecul repartizezi şi dirijezi producţia, și recoltatul fructelor pentru consum în stare proaspătă. Încă nu s-a descoperit un robot aerospaţial care să ia cu aşa o fineţe cireaşa, mărul şi aşa mai departe. Astfel, forţa de muncă nu-ţi trebuie decât la tăieri şi la recoltat. Apoi, în acest poligon am venit cu soiuri extratimpurii, dar și cu soiuri cât mai târzii, de august. Imaginaţi-vă că noi am vândut în acest an cireşe până la 1 septembrie. Şi atunci conveierul se mişcă”.

Mai mult, dezvoltarea în mediul rural poate fi realizată prin specialiști: specialiști care să îți indice ce soiuri să alegi într-o anumită zonă, dar și viitorii specialiști veniți din rândurile elevilor și specializați pe anumite domenii agricole.

Specialiștii aduc dezvoltarea

Chiar dacă investim cu fonduri UE, modernizarea trebuie să vizeze întreg angrenajul, iar stațiunile ar trebui să aibă acest rol. În ultimii 20 de ani, la Iași, s-au făcut numeroase poligoane cu multe soiuri aduse de afară, unde erau extrem de productive și bune, dar la noi nu au avut randamentul din Germania, Olanda sau Turcia. „Degeaba mă laud că am adus soiul Lara că este o modă, dar Lara va îngheţa în timpul iernii pentru că suntem climat temperat-continental. Producţia pentru anul viitor o stabilesc din foarfec eu anterior, în ianuarie, când vin la tăieri, iar pomul şi-o stabileşte acum prin diferenţierea mugurală. El acum lucrează şi face următoarea producţie. De fapt, dacă tăiem un mugur şi-l punem la microscop, o să vedem floarea în miniatură, cea care va înflori după 10-15 martie la fiecare specie. Şi atunci de asta este foarte important să ştim toţi aceşti paşi, să ştim toţi aceşti parametri”, arată specialistul.

Primul pas pe care trebuie să îl facă cel care dorește să înfiinţeze o plantaţie pomicolă este să meargă la un specialist şi apoi să facă un proiect.

Iar această idee a început să prindă. Anul trecut, stațiunea pomicolă a anunțat că începând cu 1 februarie va primi săptămânal, în toate loturile demonstrative, câte 50-70 de doritori care să înveţe să taie. Acțiunea a avut succes, a fost gratuită, la inițiativa stațiunii răspunzând de la studenți însoțiți de profesori la fermieri din zona Dobrogei. „Chiar a venit un domn de la Constanţa cu patru băieţi tineri, între 18 și 22 de ani, şi a zis: «Domnule Corneanu, vreau să-i învăţ să taie la mine la livadă.» «Şi dacă nu mai vor să taie la dumneata anul viitor?» «Nicio problemă, va şti să taie la celălalt bine. E un lucru bun pentru România». Şi să ştiţi că nu este un mare cultivator de pomi, de fapt sunt între amatori şi a pişca ceva din meserie să facă ceva. Românii au început să înţeleagă că trebuie să facă bani şi că bani se pot face muncind, iar agricultura este aducătoare de bani”, povestește dr. ing. Gelu Corneanu, subliniind că avantajul în agricultură e că, privind în viitor, va rămâne copiilor, nepoţilor, care o vor dezvolta. Dacă în Germania, de pildă, un fermier cultivă de 100 de ani usturoi sau varză, la noi abia de 30 de ani facem asta, dar sperăm să ajungem la nivelul de tradiție european.

„În agricultură nu poţi sta în casă!”

Specialistul ieșean spune că o livadă îți oferă satisfacții, pentru că poți folosi specii diferite. Ba chiar afirmă că plantând cais, piersic, cireş, alun, care înfloresc în perioade diferite, au înălțimi diferite, a căutat să se apropie de Grădinile suspendate ale Babilonului.

Dr. ing. Gelu Corneanu lucrează de 28 de ani alături de soția sa și crede că nu a făcut destul. „N-aş face altceva pentru nimic în lume. De un singur lucru îmi pare rău, că au trecut repede anii, totul parcă a fost ieri. Dar cred că am făcut prea puţin. Sper ca timpul, Cel de sus, să mă lase să mai fac ceva. Dar știţi cine ne-a lăsat cel mai mult pentru agricultură? Ţăranul român! Imaginaţi-vă că ţăranul român pentru pământ îşi dădea sufletul! Era holeră în sat, era ciumă, era malarie, dar cu arma în mână el pleca să apere glia strămoşească. Acest lucru la noi a dispărut. Avem Covid – gata, stăm toţi în case. În agricultură nu poţi sta în casă!”, a exclamat specialistul la finalul vizitei noastre.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - ianuarie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) organizează o serie de trei conferințe tehnice cu tema „Porumbul Românesc în 2020 - Expertiză Tehnică și Provocări Economice”.

Evenimentele APPR încep la ora 10 și au loc astfel: 13 februarie 2020 – Slobozia, Hotel Select (acesta fiind organizat împreună cu Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița); 27 februarie 2020 – Constanța, Hotel Iaki, și 6 martie 2020 – Iași, Hotel Capitol.

Cele trei conferințe tehnice vor aduce față în față fermieri, distribuitori, comercianți, consultanți și autorități locale care doresc să împărtășească experiențele și cunoștințele lor. „În cadrul evenimentelor, se vor face prezentări tehnice cu privire la combaterea dăunătorilor în cultura porumbului, cu accent pe Ostrinia nubilalis, precum și prezentări legate de experiența fermierilor și comerțul cu cereale. Specialiștii prezenți vor interacționa direct cu invitații în cadrul dezbaterilor și al sesiunii informale ulterioare prezentărilor”, a precizat Alina Crețu, director executiv APPR.

Asociația Producătorilor de Porumb din România a avut, pe 5 februarie 2020, Adunarea Generală și alegeri, iar astăzi, 6 februarie, a organizat Congresul anual „De la fermieri pentru fermieri”, ajuns la a cincea ediție. Gazdă a fost hotelul Crowne Plaza din București.

La finalul congresului s-au decernat trofeele „Porumbul de Aur”, ediția 2019. La secțiunea irigat câștigător este Liviu Bălănici (județul Iași), cu producția de 18.340 kg/ha (Dekalb), iar la secțiunea neirigat, câștigător este Biță Răcman (județul Giurgiu), cu producția de 17.460 kg/ha (P0937 -Pioneer).

La congresul APPR, în prezența fermierilor și din România, și de pe alte meridiane, cât și a reprezentanților Comisiei Europene, ai Băncii Mondiale, ai Confederației Europene a Porumbului, ai Ministerului Agriculturii, ai Parlamentului European și ai Cercetării, s-au dezbătut cele mai arzătoare probleme ale agricultorilor, cum ar fi reforma Politicii Agricole Comune (PAC) și provocările cu care se confruntă fermierii europeni.

De remarcat că acțiunile Asociației Producătorilor de Porumb din România s-au diversificat și intensificat, reprezentanții săi fiind din ce în ce mai prezenți în dialogul cu autoritățile de la București și Bruxelles, mai ales la grupurile de dialog civil. „De asemenea, s-a extins activitatea de testare în Rețeaua Independentă RITAC, ajungându-se la șase culturi de câmp de importanță majoră pentru România (porumb, păioase, floarea-soarelui, rapiță, soia și sorg). Asociația Producătorilor de Porumb a început, în 2019, și câteva parteneriate de cercetare în proiecte privind digitalizarea agriculturii (cu finanțare din Programul European Horizon 2020) și practicile de agricultură durabilă (cu finanțare din programul sectorial gestionat de MADR)”, a precizat Alina Crețu, director executiv APPR.

În acest context, echipa asociației s-a lărgit prin angajarea unor tineri absolvenți de universități agricole și numără, în prezent, nouă membri, dar se bucură și de prezența unor consultanți veterani experți în cercetarea agricolă.

Cu scopul de a fi cât mai aproape de autoritățile și de asociațiile profesionale europene, APPR va avea un delegat permanent la Bruxelles, în persoana directorului său pentru afaceri europene, Cristina Cionga.

Nicolae Sitaru, noul președinte al asociației

Începând din acest an, Consiliul Director al Asociației Producătorilor de Porumb din România are șapte membri titulari și trei supleanți. În urma votului celor prezenți la Adunarea generală din 5 februarie 2020, fermierul ialomițean Nicolae Sitaru a fost ales președinte, iar Arnaud Perrein, la rândul lui fermier, tot din Ialomița, cel care a fost la conducerea asociației de la înființarea ei în anul 2012, va ocupa de acum funcția de vicepreședinte. Noua conducere va avea un mandat de doi ani.

„Felicit noua conducere a APPR și mă bucur să văd entuziasmul și implicarea pe care candidații le-au demonstrat astăzi, atunci când și-au prezentat proiectele legate de viitorul asociației noastre. Sper cu sinceritate că anul 2020 va marca mutații majore în mediul asociativ din România. Se simte peste tot o dorință de înnoire, de colaborare și parteneriat”, a declarat Arnaud Perrein, vicepreședinte APPR.

„Este o responsabilitate mare cu care am fost investit și sper ca, împreună cu Consiliul Director și echipa de conducere executivă, să atingem obiectivele impuse de Adunarea Generală a APPR. Sperăm ca în viitor toți fermierii din producția vegetală să găsească calea spre o unificare a organizațiilor profesionale din sector și împreună să stabilim strategiile coerente necesare. Dorim să fim parte la toate deciziile importante ce ne privesc și acestea să fie în interesul tuturor agricultorilor”,  a concluzionat președintele Nicolae Sitaru.

Pe larg vom publica în Revista Fermierului, ediția print

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

A X-a ediție a Târgului pentru Fermieri AGRALIM își deschide porțile pe 20 septembrie, anunță organizatorii, prin intermediul unui comunicat de presă.

Târgul pentru fermieri AGRALIM - cel mai important eveniment agricol din Regiunea de Nord - Est se va desfășura în perioada 20 - 23 septembrie la Centrul Expozițional Transagropolis, Lețcani, Iași (DE 583).

„În fiecare an, venim cu soluții noi pentru agricultură, soluții pentru fermieri. Practic, la Iași, spațiul Transagropolis va fi ca o arenă, ca un spectacol de utilaje agrare unde sunt invitați specialiști, reprezentanți ai autorităților locale și naționale. Putem spune că este o reprezentație pentru agricultură. În toate edițiile, am obișnuit fermierii cu un program de patru zile în care avem atât parte de expoziții, de demonstrații, expunere și parade de animale, cât și parte de conferințe foarte interesante. Practic, este un mix închegat care atrage foarte multă lume. Avem foarte mulți fermieri, mari și mici, care sunt implicați direct în Târg și lucrăm cu specialiști din toate sectoarele din agricultură”, a declarat Florin Mindirigiu, director general Abplus events și director al evenimentului AGRALIM.

Peste 200 de companii și-au anunțat prezența la AGRALIM

De 10 ani, Târgul AGRALIM este locul de întâlnire a companiilor din sectorul agricol. An de an, la sfârșitul lui septembrie, pe o platformă expozițională de peste 10 ha, furnizori de tehnică și echipamente agrare, inputuri, silozuri, echipamente pentru ferme vegetale și zootehnice, soluții de finanțare și creditare își prezintă oferta fermierilor și specialiștilor din sectorul agrar din Regiunea de Nord – Est.

În acest an, peste 200 de companii din țară și din străinătate și-au anunțat prezența la eveniment.

10.000 de euro este valoarea premiilor oferite vizitatorilor AGRALIM din acest an, de către IPSO Agricultură, în calitate de susținător principal, și de CRONOS CONSULTING, ALLIANZ TIRIAC, NEXXON, BIO ATLANTIS, GROUPAMA și LUMIRI AGRO, în calitate de susținători. Premiile vor fi oferite zilnic.

Evenimentele de deschidere ale Târgului AGRALIM vor începe joi, 20 septembrie, ora 12.00

În deschiderea târgului, va avea loc un spectacol memorabil de muzică populară și tradiții, susținut de Orchestra Populară „Rapsozii Botoșanilor”, sub bagheta maestrului dirijor violonist Ciprian Potoroacă.

Deschiderea oficială va avea loc la ora 13.30 și va fi urmată de lucrările Forumului Agricol pe tema „Rolul regiunii Nord-Est în dinamica agricolă a României”. Printre marii fermieri invitați care și-au anunțat deja prezența la eveniment, îi menționăm pe: Ing. Laurentiu Baciu, Președinte LAPAR; Dr. Ing. Dimitrie Muscă, Director General Combinatul Agroindustrial Curtici – Arad; Ing. Vasile Lungu, Director General Domeniile Lungu, Iași; Emil Dumitru, Președinte Federatia PROAGRO; Ing. Gheorghe Albu, Director General SC Nostalgic SRL, Constanţa; Dr. Ing. Nicu Zaharia, Administrator Grup Șerban SA, Bacău; Ing. Iulian Iancu, Preşedinte CA S.A. Libertatea, comuna Fulga, Prahova; Ing. Viorel Stan, Director General Prest Serv Sculeni, Iași; Ing. Vasile Balcan, Director General Marsat SA, Neamț.

În cadrul Forumului Agricol, vor fi abordate toate sectoarele de interes: cultură mare, horticultură și zootehnie. Vor răspunde întrebărilor reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, APIA și AFIR.

Vineri este Ziua Fermelor Zootehnice la AGRALIM

Ziua de vineri la AGRALIM este dedicată fermelor zootehnice și specialiștilor din sectorul zootehnic din regiune. Începând cu ora 12.00, aceștia vor putea discuta în cadrul Întâlnirii anuale a Fermierilor din Regiunea de Nord - Est, despre factorii de succes din zootehnie și despre dificultățile în creșterea animalelor de rasă. Vor veni cu soluții și răspunsuri oficialități din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ANARZ, APIA și AFIR, precum și mari fermieri, specialiști și reprezentanți ai asociațiilor de profil din sectorul zootehnic.

Tot vineri, 21 septembrie, organizatorii AGRALIM au pregătit un studiu de caz aplicat, „Complex Domeniile Lungu – model de succes în agricultura integrată și industria vinului”.

Începând cu ora 14.30, după finalizarea Întâlnirii crescătorilor de animale de rasă din regiunea de Nord-Est, partenerii, expozanții și vizitatorii sunt invitați la Domeniile Lungu, pentru a vedea „live” un model de succes în agricultura integrată din România.

Timp de patru ore, în intervalul orar 15.00 -19.00, publicul va face turul ghidat al Domeniilor, avându-l ca ghid pe domnul inginer Vasile Lungu, fondatorul grupului, unul dintre cei mai importanți fermieri din regiune, dar și din țară. Vor fi vizitate: Crama Hermeziu și plantațiile de vie, cultura de câmp, ferma de animale și silozurile de depozitare. Evenimentul se va încheia cu o cină tradițională organizată La Domenii.

Fermierii și specialiștii în domeniu se pot înscrie pentru participarea la Studiu de caz folosind linkul: https://goo.gl/forms/lFOLrUgDAYYH7GpV2

Sâmbătă și duminică, sărbătorim micii producători la AGRALIM

Târgul AGRALIM sărbătorește în weekend micii producători. Special pentru ei și pentru publicul larg, vor fi organizate sâmbătă și duminică, mai multe evenimente speciale:

- sâmbătă, 21 septembrie, între orele 12,00 și 14,00, vor fi organizate trei conferințe pe teme de interes pentru producătorii locali: „Accesul fermierilor și procesatorilor agricoli la piață”, „Marketingul produselor agricole” și „Fonduri europene în agricultură”.

Printre invitații care și-au anunțat deja prezența la eveniment, îi menționăm pe Ciprian Vulcănescu, Director Iași Furs SRL, cea mai mare fermă de chinchile din România; Ionel Păsărică, Director Capra Noastră; Paul Gabriel Ioan, Director Fabrica de Fum; Radu Plăvănescu, Director Prisca Bârnovei; Gica Neamțu, Director Pofta Focului. Cu ei se va vorbi despre poveștile lor de succes, dar și despre dificultățile întâmpinate în activitatea lor. Vor veni cu soluții de finanțare și informații despre proiectele pe fonduri europene finanțatori, asiguratori și firme de consultanță în domeniu.
Simultan cu Târgul AGRALIM, va fi organizat, sâmbătă și duminică, Festivalul Micilor Producători, care va reuni producători locali din toată Regiunea de Nord – Est.

Festivalul Micilor Producători contribuie activ la dezvoltarea micilor producători și procesatori agricoli, promovând produsele și valorile românești. În cadrul evenimentului, peste 20 de producători agricoli și-au anunțat deja prezența și vor promova și vinde produse tradiționale și bio: legume, fructe, preparate din carne și lactate, miere, dulcețuri și bunătăți de casă, precum și produse hand made port popular, ceramică și împletituri.

Totodată, zilnic vor fi realizate spectacole de muzică populară și tradiții.

Programul de vizitare a Târgului AGRALIM este: joi, 20 septembrie, 12:00 – 18:00, vineri, 21 septembrie – sâmbătă, 22 septembrie, 9:00 – 18:00, duminică, 23 septembrie, 9:00 – 18:00.

Accesul la Târgul AGRALIM se realizează prin completarea invitației de vizitare online la linkul http://eepurl.com/dEU8H1, valabil până duminică, 16 septembrie. După această dată, accesul se realizează pe baza biletului achiziționat de la casă, în valoare de 8 lei/persoană sau 15 lei/familie (doi adulți și minimum un copil) sau a invitației de vizitare primite de la parteneri sau organizator.

Informații suplimentare despre evenimentele AGRALIM 2018 se pot obține la telefon 0755 227 587 sau pe e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Târgul pentru Fermieri AGRALIM este organizat de Abplus events, în colaborare cu Clusterul AGROFERMA.

Ferme partenere: Domeniile Lungu, Grup Șerban, TCE 3Brazi.

Sponsor: IPSO Agricultura

Partener în consultanță: Cronos Consulting

Furnizorul Oficial de Logistică: InsideOutside.ro.

Parteneri și susținători media: REVISTA FERMIERULUI (www.revistafermierului.ro), TVR1, Viața Satului, Radio România Iași, VIVA FM, Ziarul de Iași, Agribusinessjob.ro, Agricultura Românească, Lumea Satului, Gazeta de Agricultură, StiriAgricole.ro, AgroBiznes.md și alții.

Forumul Agricol, unul dintre cele mai importante evenimente organizate în cadrul Târgului Agralim, se va desfășura joi, 20 septembrie, începând cu ora 14.00, și va aduce fermierilor, în primul rând, acces la informație de încredere.

Printre marii fermieri invitați care și-au anunțat deja prezența la eveniment, se numără: Ing. Vasile Lungu, Director General Domeniile Lungu, Iași; Ing. Viorel Stan, Director General Prest Serv Sculeni, Iași; Ing Iulian Iancu, Preşedinte Consiliul de Administraţie S.A. Libertatea, comuna Fulga, judetul Prahova, vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Prahova; Dr. ing. Dimitrie Muscă, Director General al Combinatului Agroindustrial Curtici – Arad; Ing. Gheorghe Albu – Director General al SC Nostalgic SRL comuna Viişoara, jud. Constanţa, fost ministru secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Dr. Ing. Nicu Zaharia, Administrator Grup Serban SA, Bacău.

Invitați special din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, APIA, AFIR, LAPAR și a Directiilor Agricole Județene vor oferi soluții și răspunsuri la întrebările adresate de marii fermieri.

În cadrul Forumului Agricol, vor fi dezbătute probleme de interes pentru fermieri, din toate sectoarele: cultură mare, horticultură și zootehnie.

Participarea la Forumul Agricol este gratuită, în limita locurilor disponibile, pe baza înregistrării online.

Pentru înregistrare, vă rugăm să accesați formularul disponibil la http://eepurl.com/dEU8H1

Pe fondul instabilității atmosferice severe înregistrate în data de 31 mai 2016, anunță Ministerul Agriculturii printr-un comunicat de presă, în intervalul 14.10-18.10, toate cele trei unități de combatere a căderilor de grindină (UCCG) din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) au intrat în stare de alertă și au realizat cu succes activități de combatere a căderilor de grindină.

„UCCG Moldova 1 Iași, a realizat ieri activități de combatere a căderilor de grindină la nivelul județului Iași în intervalul 15:47-16:38 când s-au lansat rachete antigrindină din patru puncte de lansare (Maxut-Deleni, Valea Racului, Ruginoasa și Hodora). Din aceste PL-uri, s-au înregistrat 12 intervenții active în atmosferă, care au protejat recoltele și comunitățile din zonă față de căderile de grindină. După cum se observă și pe imaginile radar transmise de Administrația Națională de Meteorologie prin rețeaua SIMIN, riscul de a se produce căderi de grindină a fost maxim, dimensiunea greloanelor variind pe alocuri între 1.27 și 2.54 cm diametru”, se precizează în comunicat.

Conform aceluiași document, tot marți, în raza de intervenție a UCCG Moldova 2 Vrancea, în jurul orei 18:30 s-au intervenit activ în atmosferă, prin lansarea a două rachete antigrindină din punctul de lansare Anghelești.

UPCCG Prahova a intervenit în intervalul orar 14:15-16:35 în cinci din cele opt puncte de lansare din cadrul unității. Astfel în PL Pietroasele au fost desfășurate opt acțiuni de combatere a grindinei, urmând patru acțiuni în Tohani, patru intervenții din Ceptura, două din Mehedința și o acțiune a avut loc din Tătaru, mai spun oficialitățile MADR.

„Eficiența intervențiilor a fost de 100%, în zona protejată de unitățile din cadrul SNACP nefiind înregistrate căderi de grindină. Insistăm asupra faptului că SNACP nu are în acest moment capacități de intervenție pentru combaterea căderilor de grindină la nivelul întregii țări, ci doar în zonele protejate de infrastructura antigrindină din cadrul celor trei unități operaționale”, se precizează în comunicat.

La momentul de față, sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) are capabilități de intervenție limitate la nivel regional, în funcție de amplasarea punctelor de lansare a rachetelor antigrindină. În sezonul de combatere a căderilor de grindină din anul 2016 sunt operaționale Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova, care asigură protecția populației și a culturilor cu înaltă valoare economică din județele Prahova și Buzău, pe o suprafață de 180.000 ha, prin 11 puncte de lansare; Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 1 Iași care asigură protecția populației și a culturilor cu înaltă valoare economică din județul Iași, pe o suprafață de 90.000 de ha, prin punctele de lansare amplasate în localitățile: Maxut, Valea Racului, Ruginoasa, Hodora și Coarnele Caprei, precum și Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea care asigură protecția populației și a culturilor cu înaltă valoare economică din județul Vrancea, pe o suprafață de 50.000 de ha, prin punctele de lansare amplasate în localitățile Bolotești, Bizighești, Panciu și Anghelești, conform datelor Ministerului Agriculturii.