Surse din zona asociațiilor profesionale ne transmit că Dorin Corcheș, cel care cu trei ani în urmă câștiga concursul pentru șefia Oficiului Județean pentru Studii Pedologice și Agrochimice (OJSPA) Bihor, așteaptă să fie numit pe cel de-al treilea post de secretar de stat prins în organigrama MADR și care urmează să se ocupe de politicile aferente industriei alimentare.

De profesie conductor arhitect, vicepreședintele ALDE Bihor - Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor, Dorin Corcheș, a ocupat până în 2008 funcţia de şef Birou Urbanism la Primăria Paleu, iar din 2009 până în 2012, în timpul guvernărilor PDL-PSD şi PDL-UDMR, a fost şeful sucursalei Bihor a Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare.

De la finele anilor '90 şi până în iunie 2013, Dorin Corcheş a fost membru reprezentativ al PDL Bihor, conducând organizaţia de Tineret şi organizaţia municipală până la mijlocul anului 2012. El a părăsit rândurile democrat-liberalilor în iunie 2013, moment în care s-a și înscris în PC.

La începutul lunii martie 2014, Corcheș devenea șeful OSPA Bihor în urma unui concurs.

Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice are ca obiect de activitate efectuarea de analize chimice ale solului, plantelor şi apelor, fie pentru determinarea celor mai potrivite culturi pentru fiecare tip de sol, fie pentru scoaterea sau introducerea din/în circuitul agricol a unor terenuri.

Organigrama după care funcționează conducerea MADR era aprobată și ulterior modificată la începutul acestui an. Potrivit informațiilor făcute publice la începutul lunii februarie 2017, organigrama prevede trei posturi de secretar și două de subsecretar de stat, cu unul mai mult decât în organigrama publicată la începutul lunii ianuarie și un număr maxim de posturi de 684, exclusiv demnitarii și cabinetul ministrului.

Industria alimentară și-a făcut și ea loc pe listă cu această ocazie.

„Deși sunt preocupări în domeniul industriei alimentare, MADR nu avea o astfel de structură, iar noua organigramă raspunde la aceste întrebări. Nu era deloc, iar acum este o direcție separată, care răspunde pe specificul activității, iar în interiorul acestei direcții sunt și probleme de comerț care vor fi rezolvate în acest sens”, afirma Petre Daea într-o declarație publică.

Întrebat fiind de publicația noastră dacă se confirmă informația, Dorin Corcheș a precizat: „Nu pot să fac momentan nici un fel de comentarii pe această temă”.

Anterior lui Dorin Corcheș, pentru ocuparea unui post în structura de conducere a MADR pe zona de industrie alimentară era vehiculat și numele lui Alexandru Jurconi, persoană prezentă frecvent în comisiile de specialitate din Parlament la începutul lunii ianuarie.

Fostul secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Gheorghe Albu, este supărat că pierde undeva la 50.000 de euro pe fermă, într-un an agricol, din cauză că nu au fost introduse la plata pe suprafață și la plata pe zona de interes ecologic (ZIE) perdelele forestiere de salcâm și îl acuză totodată de dezinteres chiar pe ministrul Agriculturii în exercițiu, Achim Irimescu, care prin Ordinul 619/2015 modificat ar „rade” aceste perdele de protecție mai rău decât a făcut-o regimul comunist condus de Nicolae Ceaușescu.

Fermierul se plânge că înseși autoritățile au susținut de-a lungul timpului înființarea perdelelor forestiere în zona Dobrogei (Ordinul ministrului 636/2002) pentru ca, în prezent, cei care au întemeiat astfel de culturi arboricole să nu poată beneficia de subvenții pe suprafețele indisponibilizate.

În contextul legislativ actual, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) are bani pentru plăți directe doar în cazul anumitor specii arboricole, în speță pentru Paulownia, tip de cultură care continuă să promită venituri uriașe din valorificarea lemnului, aspru combătută însă de cercetători de renume, cum este și cazul lui Cătălin Simota. Realitatea spune însă că nu există la noi în țară nicio plantație de pe care să se fi recoltat și valorificat masă lemnoasă provenită din cultura de Paulownia. Cu toate acestea, APIA plătește pentru aceasta sume cumulate ce ajung să depășească chiar și 200 de euro la hectar.

Pentru situația neplăcută în care s-a ajuns, Albu dă vina și pe Achim Irimescu, actualul șef MADR, care chiar l-a încurajat în vizitele sale efectuate la ferma constanțeanului, alături de fostul deținător al portofoliului Agricultură, Daniel Constantin, să planteze cât mai mulți arbori.

Odată ajuns la șefia Ministerului Agriculturii, Irimescu a fost atenționat de fostul său coleg, Gheorghe Albu, că absența de la plata pe suprafață și de la plata pe zona de interes ecologic (ZIE) a perdelelor forestiere de salcâm este nedreaptă, în condițiile în care alți arbori sunt acceptați (Paulownia, salcia, plopul alb și negru etc.), dar care nu au aceleași beneficii economice (putere calorică, rol melifer ș.a.m.d.).

Albu îl acuză pe Irimescu că nici măcar nu a citit documentația pusă la punct de Romsilva în vederea susținerii la plată a salcâmului.

„Îmi aduc aminte când am văzut că s-a făcut această prostie, de îndată am și reacționat. L-am sunat pe ministru, ne-a sunat și el înapoi și a spus să ni se dea de la Romsilva o documentație din care să reiasă că salcâmul este altceva decât am zis noi. Au venit cei de la Romsilva - le mulțumesc celor de la Constanța - mi-au dat materiale scrise pe care i le-am trimis ministrului. Eu cred că nu le-a citit. Păcat. În ziua de astăzi totul este scump, inclusiv acel maldăr de hârtii pe care i le-am trimis domnului Irimescu să vadă ce înseamnă salcâmul față de Paulownia, față de salcie, față de plop, care sunt menținute la plata pe suprafață”, a declarat Gheorghe Albu.

Mai mult, el spune că actualul ministru de resort s-a comportat oarecum similar cu Nicolae Ceaușescu, fost șef de stat care ar fi ordonat defrișarea perdelelor forestiere, în condițiile introducerii irigațiilor pe mari suprafețe.

„Prostia asta a făcut-o și regimul Nicolae Ceaușescu. În epoca de agricultură socialistă, din dorința de a mări suprafața agricolă, acesta a defrișat perdelele forestiere. (...) Eu, în copilăria mea, știam cum arătau acele perdele forestiere. Cei care nu le-au apucat și sunt mai tineri, le pot vedea la bulgari. Eu nu văd ce rău poate face perdeaua forestieră din salcâm, să fii atât de dur, încât să nu dai, să nu plătești ceva (...). Ca atare, nu mă voi lăsa. Îl rog și pe premierul României, (n.r. - Dacian Julien Cioloș) - și dânsul a văzut aceste perdele forestiere, să ia atitudine și să remedieze această greșeală. (...) A venit Achim Irimescu și prin Ordinul 619/2015 cred că le rade mai rău decât le-a ras Ceaușescu”, a adăugat fostul secretar de stat MADR.

Achim Irimescu precizează la rândul său că subvenționarea salcâmilor ar fi trebuit să fie apanajul guvernelor anterioare și dă vina pe „vechea moștenire” pentru absența de la plată a acestui tip de arbore pe Pilonul I - plăți directe și măsuri de piață, chiar dacă pe dezvoltare rurală, salcâmul are prevăzută susținere financiară.

Șeful MADR consideră totodată, de altfel ca și în cazul fermierilor, că salcâmul nu este o specie invazivă, așa cum se specifică în regulamentele europene.

„În contextul în care această specie este de niște sute de ani pe aici, n-o mai putem considera ca și invazivă. Pe de altă parte, avantajele pe care le prezintă acest copac, sigur că le menționăm (...) în argumentarea solicitării noastre și Comisia Europeană (CE) nu are în principiu o problemă cu asta. Reproșul CE a fost că ar fi trebuit să avem în vedere cu mult timp în urmă acest lucru și să fie prins la vremea respectivă în legislația europeană. Vorbim de ani de zile în urmă, dar în contextul în care ministerul (n.r. - Ministerul Agriculturii) știa că pe dezvoltare rurală e permisă specia salcâm, sigur că nu a făcut demersurile necesare și pentru partea de plăți directe”, a precizat Achim Irimescu.

Mai bine de un deceniu de experiență

„De acum 10-12 ani am început să plantăm specia salcâm pentru înființarea perdelelor forestiere. La Viișoara, comuna Cobadin, se găsește cel mai mare câmp de perdele forestiere – circa 1,2 milioane de puieți de salcâm plantați, care adăpostesc un areal de aproape 7.000 de hectare teren agricol”, declară cu amărăciune în glas Gheorghe Albu.

El spune că la momentul la care demersul de plantare a acestor perdele de protecție a demarat, prin ferma sa s-au perindat aproximativ 100 de senatori din Parlamentul României, sute de producători agricoli, primari, dar și alți responsabili din administrația publică care l-au felicitat pentru acțiune.

„A fost prezent și fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, însoțit de actualul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu care, la fel, alături de sute de producători agricoli (o organizare la acel moment fără reproș, a trebuit să închiriem și un elicopter să poată fi survolat câmpul de perdele forestiere) ne îndemnau să plantăm perdele forestiere”, recunoaște Albu.

Producătorilor agricoli din zonă care se încumetau s-o apuce pe drumul perdelelor forestiere li se promitea că, începând cu 2014, aceste culturi urmau să fi introduse la plata pe suprafață și la plata pe zonă de interes ecologic (ZIE), mai spune fermierul. Așteptările aveau să le fie spulberate.

„În loc să găsim însă în Ordinul 234/2016 (n.r. - privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi [...]) specificat acest lucru, act normativ semnat de altfel de ministrul Achim Irimescu care ne-a vizitat ca secretar de stat la acea vreme, (...) el scoate perdelele forestiere din acest ordin pentru un motiv cu care eu nu pot să mă împac - salcâmul nu este recunoscut la plata pe suprafață și nici la plată ZIE pentru că nu este indigen”, acuză fostul secretar de stat.

Albu se teme că aceste perdele forestiere înființate riscă să fie defrișate pentru că ele nu sunt plantate numai pe terenul propriu (n.r. - 230 ha), ci și pe cele ale altor asociații și ale altor proprietari. „O altă situație de nedorit, dar care deja se întâmplă”, spune el, precizând totodată că, în toamna lui 2016 era în plan plantarea a aproape un milion de puieți de salcâm, lucru care nu se va mai întâmpla.

„Toți producătorii agricoli care aveau în plan și intenția de a cultiva perdele forestiere, au sistat acest lucru. Pot spune că este o crimă pentru România, iar pe cei care au luat această atitudine îi pot numi criminali. Dacă nu se va remedia situația, vom ajunge să defrișăm acele perdele forestiere și să nu mai plantăm în continuare”, a afirmat fermierul constănțean.

El explică că problema este, în fapt, Anexa numărul 7 din Ordinul 619/2015 în care se specifică faptul că speciile forestiere elibigile la plată pe Zonă de Interes Ecologic (ZIE) sunt salcia, plopul alb/negru dar că lipsește cu desăvârșire salcâmul. „De ce asta?”, se întreabă mai departe fermierul, întrebare la care tot el răspunde, bazându-se pe afirmațiile birocraților de la București: „Am primit repede un răspuns în care mi s-a explicat tehnic că există Regulamentul 1307/2013 în care România nu recomandă CE și această specie pentru că nu este indigenă și este invazivă.

Conform definiției, speciile invazive sunt acelea care, prin introducere sau înmulțire, pot reprezenta o amenințare la adresa diversității biologice sau pot fi cauza unor consecințe neprevăzute, motiv pentru care nu văd cum salcâmul ar fi invaziv și nu ar fi indigen. Deci crearea perdelelor forestiere de salcâm pe terenurile agricole nu reprezintă niciun fel de amenințare asupra diversității biologice din pentru că acesta nu se înmulțește prin sămânță, capacitatea sporită de regenerare pe cale vegetativă din lăstari și drajoni, nu este cu putință pentru că terenurile din jurul acestor perdele forestiere se lucrează iar terenurile agricole pe care se înființează aceste perdele forestiere nu reprezintă o diversitate biologică ce ar putea fi amenințată”.

„Eu cred că trebuie să ne vină mintea la cap. Altfel, intrăm în altă zonă, să ne certăm cu apicultorii!”, Manole Dumitru

Iată și îndemnul administratorului First Grain din Amzacea, Manole Dumitru, intervievat și el cu privire la acest subiect. El recunoaște că acest proiect a fost demarat și cu aportul său începând cu anul 2007, cu sprijinul Consiliului Județean, că a adus semințele de salcâm tocmai din Bihor, iar pentru încăpățânarea sa de a pune bazele unei pepiniere la Plopeni a fost dat chiar și în judecată.

„Atunci, în 18 august 2007, (...) am susținut simpozionul «Dobrogea în contextul deșertificării». În închiderea evenimentului am spus: «Dobrogea, irigații pe 190.000 ha din cele 419.000 ha inventariate la irigat în 1989; perdele forestiere pe suprafața de 5.500 ha din cele 4.500 ha câte au existat până în 1963». Am spus asta în condițiile în care eu am participat la scoaterea perdelelor forestiere în 1963, pentru că a fost o idee de a reda terenul agriculturii când s-a aplicat programul de irigații.

Ca urmare, am constituit trei pepiniere: una la Plopeni, alta la Medgidia și una la Nazarcea. Am adus sămânță de salcâm (...). Știm. Trebuia să împănăm salcâmul «Cămila Deșertului» cu «Stejarul Brumăriu», cu «Stejarul Pufos», cu «Plopul», cu «Sălcioara», dar noi am găsit doar aceste semințe pe care le-am adus tocmai de la Oradea, ca să facem aceste pepiniere. Acum nu sunt recunoscute din cauză că salcâmul nu ar fi indigen. Poate s-o gândi careva că acest salcâm există istoric în România, de sute de ani. Au fost și contestații că am făcut pepinieră la Plopeni, pe un teren nefolosit, am fost chiar și dați în judecată în contencios administrativ, că s-a supărat prefectul de la acea vreme; era de altă culoare politică. S-au creat însă în jur de 900-1.000 ha de perdele forestiere la Viișoara, la Amzacea, s-au realizat și împăduriri ale terenurilor degradate și Limnița, Ostrov, mai multe zone ale județului Constanța”, a declarat producătorul agricol.

Ministrul Agriculturii susține plata subvenției la salcâm, însă crede că cererea făcută comisarului Hogan în acest sens nu va avea finalitate în 2016

Pentru că pe zona de finanțare prin fondurile FEADR, cultura salcâmului este susținută, nu însă și pe zona de subvenții FEGA, ministrul Agriculturii în exercițiu a făcut o solicitare în sensul de a se schimba această situație, demers soldat deocadată eșecului. Unul cel puțin temporar dacă ar fi să ne luăm după spusele tehnocratului.

Chiar dacă el spune că a susținut salcâmul ca fiind specie locală în cadrul Consiliului de Miniștri din 18 iulie 2016, i s-a replicat faptul că legislația europeană specifică în mod clar faptul că acest specie de arbore este invazivă.

„Trebuie făcută o distincție foarte interesantă: salcâmul este permis la plantare (...) în programul de dezvoltare rurală, dar nu este permis (...) pe partea de înverzire. În acest context, (...) am transmis o primă scrisoare comisarului european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, în care am solicitat să se modifice legislația, pentru că avem o discrepanță între cele două componente. Să nu uităm că PAC are doi piloni: plăți directe și măsuri de piață, respectiv dezvoltare rurală. Dacă în Pilonul II de dezvoltare rurală este permis salcâmul, în Pilonul I nu este. Atunci, luându-o pe logica necesară, am solicitat comisarului Hogan să modifice legislația. Răspunsul deocamdată a fost negativ pentru că este un regulament de bază care se modifică împreună cu Consiliul și Parlamentul European și, în acest sens, sigur că răspunsul nu a mulțumit partea română și am revenit cu solicitarea la CE.

Chiar în ședința Consiliului din 18 iulie 2016, de la Bruxelles, în contextul în care s-a discutat despre simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC) și, mai ales pe partea de înverzire, când am luat cuvântul, am solicitat expres și acest punct (...). Sigur, conform definiției europene, salcâmul este specie invazivă; eu am spus că nu, este specie locală. În acest sens, legislația europeană este însă clară”, a declarat Achim Irimescu.

El chiar susține cauza acestei specii de arbore și spune că toate perdelele de protecție care s-au înființat cu salcâmi dau un rezultat extraordinar de favorabil, aceștia fiind mult mai avantajoși economic decât, spre exemplu, plopul. Irimescu a adus în discuție și faptul că salcâmul este aproape indispensabil apicultorilor, prin aportul de polen de calitate superioară. Tehnocratul speră ca prin aceste argument să-l câștige de partea sa pe comisarul Hogan.

„Pe lângă faptul că se pretează foarte bine la zonele deșertificabile, mai prezintă un mare avantaj pentru apicultură. În acest sens, revin cu o solicitare la comisarul Phil Hogan, în speranța că, în sfârșit, la modificarea care se va face, pe legislație, să se adapteze și acest punct, dar este clar că pentru acest an nu putem aștepta o astfel de modificare”, a mărturisit ministrul tehnocrat. „În contextul în care este prevăzută posibilitatea stabilirii de perdele de protecție, pe de-o parte, iar pe de altă parte componenta de înverzire a PAC obligă fermierii cu peste 15 ha să nu cultive deocamdată cinci la sută, dar din 2017 vor fi 7% din terenul pe care îl au, producătorii agricoli sunt practic încurajați să stabilească perdele de protecție pentru că au beneficii multiple în acest context. De aceea, sper eu ca fermierii noștri să profite de acest element important, iar noi ca administrație să reușim să obținem drepturi de plată pentru perdelele de protecție forestieră”.

100.000 de puieți pe zi!

Producătorul agricol constănțean, Gheorghe Albu, este cunoscut pentru campaniile sale ample de plantare de perdele forestiere. Cu ajutorul beneficiilor generate de acestea, fostul secretar de stat a ajuns să-și majoreze vizibil eficiența exploatației sale de la Viișoara, comuna Cobadin. Prin mobilizarea activă a sute de localnici, Albu a reușit să planteze 1.2 milioane de salcâmi, care adăpostesc aproape 7.000 ha cultivate.

În plină campanie, fermierul ajungea la performanța a 100.000 de puieți plantați zilnic, utilizând metode inovative, laolaltă cu mecanizatorii săi. Demersul a fost urmat de lucrările de întreținere: stropiri succesive cu cisterna, curățirea de buruieni, astfel încât puieții să nu fie sugrumați, cepuirea și mușuroirea (tulpinile vor crește solitare, nu sub formă de tufe)

O mare parte din aceste perdele se află (încă) pe suprafețele de teren ale consătenilor care au semnat cu Albu contracte de arendă. În plus, fostul secretar de stat a parafat înțelegeri notariale prin care arendatorii erau recunoscuți ca unici beneficiari ai masei lemnoase exploatate din perdelele forestiere, atunci când salcâmii ajungeau la maturitatea de tăiere. Potrivit spuselor sale, în paralel, producătorul agricol se angaja să le ofere drept compensație în contul acestor suprafețe indisponibilizate circa 1.1 tone de grâula hectar.

Foto credit: Primăria Prejmer, Facebook

Crescătorul de animale din localitatea Prejmer, județul Brașov, Apostu Chiscop, semnalează faptul că a fost evacuat în mod violent de pe trupul de pajiște Hoiștol 1, pe care de mai mulți ani de zile își pășuna bovinele și care este situat foarte aproape de locația fermei sale (circa 700 metri potrivit propriilor declarații), într-o altă zonă, la 15 kilometri distanță (5-8 kilometri conform autorităților locale), în urma unei decizii a consiliului director al Asociației Crescătorilor de Animale Agro-Zoo Prejmer.

Nebuloasa legislativă (din punctul unora de vedere, așa cum veți vedea în cele de mai jos) care reglementează alocarea pajiștilor către crescătorii de animale autohtoni a permis în ultimii ani ca autoritățile locale să gestioneze după bunul plac distribuirea acestor suprafețe. Nu o dată au fost trase semnale de alarmă privind neregulile constatate atât în ceea ce privește gestionarea pășunilor de către forme asociative tip ONG conduse de edilii locali (până la implicarea ANI), cât și asupra lucrărilor efectute cu rol de întreținere a acestor pajiști, de multe ori modalități de sifonare a banilor europeni către apropiați ai angajaților din primării. Nu știm dacă acesta este cazul și atunci când vine vorba de cele pe care le vom relata în continuare și nici nu este apanajul nostru. Există DNA, ANI și alte instituții de stat abilitate să controleze situația.

Cert este că din ce în ce mai multe voci din actuala conducere guvernamentală condamnă situația explicată anterior, oarecum generalizată din punctul lor de vedere.

Nu mai devreme de miercuri, 13 iulie 2016, potrivit Agerpres (www.agerpres.ro), preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur, afirma în cadrul întâlnirii ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, cu fermierii din judeţ, că se impune un nou cadrul legislativ în ceea ce priveşte păşunile.

„Cu păşunile e complicat, dar va trebui să mergem spre Parlament. Aici îmi asum şi eu o vină, ca fost parlamentar până acum două săptămâni. (...) Legea, acum, e confuză'”, afirma Flutur săptămâna trecută.

Tot în ceea ce priveşte pajiștile, Irimescu a spus că acestea reprezintă un subiect extrem de sensibil, mai ales în contextul în care s-a stabilit că subvenţia poate ajunge la 300 de euro la hectar.

„Este un proces greu de gestionat de Ministerul Agriculturii întrucât, de multe ori, primarii contractează aceste păşuni cu persoane care nu au legătură cu sectorul creşterii animalelor”, a spus Irimescu, fapt care va fi susținut inclusiv în prezentarea cazului nostru, de către un fermier din Prejmer, județul Brașov.

Conform spuselor ministrului, de foarte multe ori a întâlnit fermieri care se plâng de această situaţie şi care „sunt disperaţi” că nu au cu ce să-şi hrănească animalele.

„E o problemă pe care nu ştim cum să o rezolvăm. Sunt multe primării care nu ţin cont că în comuna respectivă sunt crescători care pot să aducă valoare adaugată în sectorul zootehnic şi, din păcate, păşunile ajung la alte persoane şi nu la cei care au strictă nevoie pentru animalele pe care le deţin”, preciza șeful MADR.

În plus, Irimescu a spus că a încercat soluţia privind taxa pe păşune şi randamentul pe hectarul de pajiște, în speranţa de a limita primarii să crească taxa pe care o percep.

„Din păcate, nu avem soluţii-miracol pentru a reglementa ca aceste păşuni să ajungă la cei care au animale şi care au nevoie foarte mare de ele”, a mai afirmat Irimescu, citat de Agerpres.

De menționat că textul bolduit, subliniat și de altă culoare reprezintă un link către un server cu documente relevante pentru acest material.

„Ne-au luat vacile și ciurdarii la bătaie”, Apostu Chiscop

Povestea noastră începe destul de trist. Situația este delicată și am decis să „lucrăm cu mănuși”, în condițiile în care vorbim de ceartă între vecini, între membrii unei asociații, între consăteni, între oameni care activează în interiorul aceleiași bresle. Diferă doar interesul. Vom prezenta însă poziția fiecăruia, atât pe cea a celui care se consideră păgubit, în speță crescătorul de vaci Apostu Chiscop, membru al Asociației Crescătorilor de Animale Agro-Zoo Prejmer (ONG guvernată de OUG nr.26/2000 cu modificările şi completările ulterioare) și care ne-a contactat primul, cât și pe cea a lui Nicolae Bălășcuță, președintele acestei forme asociative tip ONG, cel vizat de nemulțumirile fermierului, reprezentant și al Primăriei Prejmer.

Nu în ultimul rând, avem unele aprecieri și din partea unui fost angajat de rang înalt din cadrul Ministerului Agriculturii, persoană care a dorit să-și păstreze anonimatul, dar și a lui George Turtoi, fost secretar de stat în cadrul aceleiași instituții, pe vremea guvernării Ponta.

În cadrul celor spuse de Chiscop, în mod constant este vehiculat numele unui fermier, om de vază dacă ar fi să ne luăm după articolele de presă publicate pe Internet. Chiar dacă acesta este cunoscut, am decis ca numele său să rămână sub formă de inițială, exact ca în cazul comunicatelor DNA, nefiind apanajul nostru ancheta polițienească, în condițiile în care se presupune că acesta l-ar fi agresat pe Apostu Chiscop. În ceea ce privește însă alocarea pășunilor, numele acestui crescător de animale va fi prezentat în integralitate, de vreme ce este precizat ca atare de Nicolae Bălășcuță, reprezentant atât al Primăriei Prejmer, cât și în calitate de președinte al Agro-Zoo, asociația crescătorilor de animale din localitate, din care fermierul respectiv face parte în calitate de vicepreședinte.

Dar iată cum a început totul, potrivit afirmațiilor lui Apostu Chiscop. Concret, nu cu mult timp în urmă, am fost contactați la redacție, ocazie cu care ni s-a semnalat de către acesta că vecinul său, Z.G., alături de membri ai familiei și de o „trupă de rromi, vreo 20-30 la număr”, l-ar fi forțat să părăsească un trup de pășune pe care Chiscop îl utiliza împreună cu Z.G. de mai bine de șapte ani. Dacă afirmația este reală (există în acest sens o plângere la Serviciul de Urgență 112 în urma agresiunii), s-ar părea că Z.G. ar fi pus singur în aplicare, în mod brutal, o decizie a consiliului director al Agro-Zoo Prejmer, și anume aceea de a-i aloca lui Z.G. 30 ha din pășunea Hoiștol 1, respectiv de a-l strămuta pe Chișcop pe un alt trup de pajiște. Că a fost sau nu act de violență, autoritățile vor decide. Din câte am înțeles, pe acest subiect există și un proces pe rol, cu șefia Agro-Zoo Prejmer.

Chiscop a precizat totodată că este membru al asociației prezidate de Bălășcuță, iar „Z.G.”, potrivit precizărilor acestuia din urma este chiar vicepreşedintele Asociației din care Apostu Chiscop face parte, adică Zănoagă Gelu. Ca și în alte cazuri semnalate în țară, și în acest caz există legături de rudenie între cei implicați în scandalul semnalat de Chiscop.

„Domnul Zănoagă Ioan (n.r. - soțul doamnei Ramona Zănoagă) nu este membru al Asociaţiei. Doamna Zănoagă Ramona lucrează în Primăria Prejmer înainte de înfiinţarea Asociaţiei și activează la serviciul resurse umane al instituţiei, fără a avea vreo legătură cu Asociația. Domnul Zănoagă Ioan este frate cu domnul Zănoagă Gelu, dar mai are un frate respectiv Zănoagă Florin”, a declarat Nicolae Bălășcuță pentru Revista Fermierului.

Relatăm în continuare, aproape integral, stenograma discuției dintre noi și Apostu Chiscop, în care acesta descrie situația alocării pajiștilor din Prejmer, a conflictelor interne dintre membrii Agro-Zoo, din punctul de vedere al lui Chiscop, cât și a altor aspecte demne de semnalat: „Am o fermă de vaci aici, la Prejmer, în județul Brașov. Am pășunat cum am putut până acum. Sunt înscris într-o asociație – Agro-Zoo Prejmer. Președintele asociației este un funcționar public din primărie, numit chiar de către primar. Aici sunt aproape 900 de hectare de teren (n.r. - 876,65 ha) - fânețe, pășune... (...) Le-am spus mereu, de vreo șapte ani tot mă cert cu ei și le zic că nu au făcut nimic pentru pășunea aceea; n-au ce mânca vacile. (...) De șapte ani le pasc pe unde am putut, pe urmele altora. Acum m-au scos de tot din pășune. Am fost în pajiște acum o lună și ceva, am scos vacile în pășune și a venit unul numit Z. cu o trupă de rromi, vreo 20-30 la număr, ne-au luat vacile și ciurdarii la bătaie, m-au scos afară de acolo; ăsta fiind un fermier”.

Într-o declarație incendiară, Chișcop continuă: „Am dat telefon la 112, acolo este înregistrat totul. N-am mai făcut plângere că am fost agresați de rromii trimiși de Z. Este o lună de zile de când s-a întâmplat, dar voi face și plângere penală, nu e târziu. Sunt înregistrat la Serviciul de Urgență 112; am sunat la Poliție. Când m-au dat ăia afară, a venit Poliția Rurală și tot pe mine m-au luat la rost și mi-au spus că mi se repartizase deja pășune «La Furnică». Le-am spus să-mi arate ceva scris. Mi-au spus că au văzut deja înscrisurile, fiind deja lăsați de angajații Agro-Zoo Prejmer să facă asta. (...) Poliția îi asista așadar pe rromii care îmi băteau vacile, ciurdarii și i-am întrebat de ce au mai venit? Să-i ajute pe cei din familia lui Z. să mă dea afară din pășune?”.

În continuare, Apostu Chișcop a afirmat că nu ar fi primit nicio comunicare, de nicăieri, că nu mai poate pășuna vacile pe Hoiștol 1. În plus, el explică faptul că, până în 2010, nu ar fi fi avut nicio problemă cu arondarea pajiștilor și dă vina pe actualul șef al asociației crescătorilor de animale din localitate pentru situația creată.

„Trebuia să fiu informat că n-am voie acolo. Nu m-a informat nimeni, decât crescătorul ăla de animale, fermierul ăla, Z., care a venit și m-a dat afară din pășune cu o gașcă de rromi. În Prejmer mai sunt băieți care, similar cu situația mea, au fost izgoniți și ei de pe pajiști. Ei însă s-au dus hotărât, s-au certat, s-au bătut pe pășune. Eu nu știu ce să fac. Sunt pensionar.

De când m-am mutat, de 20 de ani de când am vaci, le pășunez pe Hoiștol 1. N-am avut probleme în toți acești ani. Probleme am exact din 2010, de când a venit ca președinte de asociație acest Nicolae Bălășcuță, care n-are vacă, n-are nimic; l-a pus primarul în fruntea asociației.

Vacile mele nu au unde să pască. Am 70 de mame și 50 de juninci ca șeptel. La APIA sunt înregistrat cu circa 120 de capete (n.r. - 112 capete, conform unei declarații pe proprie răspundere a lui Chiscop din 30 mai 2016, primită în facsimil de la Agro-Zoo Prejmer). În COP sunt înregistrat cu 50 de animale, iar soția cu 67 de capete. Sunt membru în asociație, sunt înregistrat la APIA, sunt înregistrat la Primăria Prejmer cu animale. Întotdeauna mă duc și iau adeverință de la Primărie pentru a o depune la APIA. Eu am în administrare aproape 100 ha de teren arabil și duc toate documentele laolaltă la instituție”, a declarat Chiscop pentru Revista Fermierului.

Mai departe, crescătorul de animale din Prejmer oferă mai multe detalii cu privire la numărul de membri din Agro-Zoo Prejmer, cât și despre modalitatea cum au fost împărțiți banii pentru lucrările de amenajament și schimbarea de destinație. În plus, el explică modalitatea în care au fost distribuite trupurile de pășune din Prejmer, în mod cel puțin defectuos în opinia sa.

„Asociația asta a noastră are 140 de membri. I-au trecut și pe cei cu vaci, și pe cei fără; e o țigănie. Asociația asta s-a înființat în 2010 și n-a avut dreptul de semnătură că n-a fost credibilă. Așa a fost legea. Dacă aveai nevoie de o adeverință, trebuia să te duci la Vama Buzăului, la Hărman, la Bălțata Românească. S-a schimbat legea și abia acum doi ani au recăpătat dreptul de semnătură.

Aici, în pășunea în care m-am născut cu animale, sunt 68 de hectare (n.r. - Hoiștol 1). Cei de la Asociație mi-au oferit o altă pășune la 15 kilometri, unde a făcut colegul Z. ani de-a rândul fân. Le-am spus că nu am cum să mă duc eu cu găleata la o așa distanță. Eu am ferma la circa 700 de metri de pajiștea pe care pășteau vacile mele; am exploatația la fostul IAS Prejmer. Pășunea despre care vorbim a fost dată lui Z.; suntem vecini cu fermele. Le-am spus celor din conducerea Agro-Zoo Prejmer că nu am cum să mă deplasez 15 kilometri cu vacile. Am cerut să mi se dea și mie o parte din pășunea Hoiștol 1, s-o împart cu ferma lui Z., măcar 15-20 de hectare din cele 68 ha, că eu mai am și altă pășune. Le mutam de colo până colo, două săptămâni (...) într-un loc, două săptămâni într-un altul dacă nu mai este iarbă; mă descurcam.

Pe de altă parte, Asociația Agro-Zoo Prejmer a decis să pună bazele unei tabere de vară pe pajiște, în loc să ia banii pe pășune de la APIA. Știți cum au luat ei pajiștea? Au făcut o ședință și au spus că vor da câte 30 ha de pășune fermierilor care au peste 30 de animale. Când s-a analizat situația fiecărui fermier, când au făcut verificări, ne-am înscris numai cinci crescători. Eram eligibili numai cinci fermieri din Prejmer, iar pentru pășunea asta (n.r. - Hoiștol 1) numai eu și cu Z. A mai apărut un negustor de animale (n.r. - Gheorghe Kosztadi) căruia i-a spus președintele asociației să aducă și el niște vaci să primească pășune; i-ar fi dat vreo zece hectare (n.r. - în realitate 18). (...) Nu se procedează așa.

Trebuie să mai spun că am avut o ședință în aprilie sau în mai în birou la primar; am fost acolo vreo 20 de crescători de animale. Cu acea ocazie, primarul ne-a spus mie și lui Z. că ne înțelegem noi; încăpem în Hoiștol amândoi. La două săptămâni au făcut o altă ședință; nu m-au invitat și pe mine și s-a împărțit pășunea. Mă sună totuși un coleg și mă invită el la ședință cu ocazia împărțirii pajiștilor. Ajung acolo, primarul era în față și atunci întreabă și el dacă e careva nelămurit, dacă e vreunul care nu își cunoaște repartiția de pășune. Am spus atunci că eu nu știu. Mi s-a spus că am fost repartizat aproape de Băcel, la vreo 15 kilometri, «La Furnică», aproape de un rival de-al meu, cioban. Am răspuns că nu am cum să mă duc eu acolo cu găleata după mine, să mulg vacile. Acolo n-am curent, n-am nimic. «La Furnică» au fost numai fânețe, unde Z. făcea fân ani de zile la rând, însă el tot la Hoiștol avea vacile, unde le aveam și eu.

Asociația a îngrădit pășunea cu gard electric. Pentru acest fermier Z., Agro-Zoo Prejmer a făcut mii de metri gard electric; a făcut 20 de parcele. Energia electrică este trasă prin subteran circa un kilometru! Asociația încasează banii de la APIA pe subvenție, cam 700.000 lei pe an. Banii aceștia, până anul trecut, i-a împărțit cu Z. Acest fermier a făcut toate «lucrările» în pășune. A luat o șină, a legat-o de tractor și a «omorât» mușuroaiele pe pajiște. În rest, n-a făcut nimic și a luat banii. Anul trecut, Agro-Zoo Prejmer a cumpărat un tractor, o freză. În 2015, în august-septembrie, în plină secetă, au băgat freza și au omorât toată iarba. Nu înțelegeam de ce pe secetă ei foloseau freza. Eu știu că utilizarea frezei este indicată în luna februarie-martie; se curăță mărăcinii. Au făcut asta ca să încaseze banii. (...) Eu niciodată n-am semnat ca să ia asociația subvenția. Suntem mai mulți care n-am semnat”.

După împărțeală, pentru Chiscop n-a mai fost loc în Hoiștol 1. Asociația Agro-Zoo Prejmer nu explică în mod concret de ce a operat modificările

Într-un răspuns oficial pentru Revista Fermierului, Nicolae Bălășcuță, șeful Agro-Zoo Prejmer și inspector în cadrul compartimentului agricol al primăriei din cadrul aceleiași localități, explică modalitatea de realocare a suprafețelor de pajiști din trupul de pășune Hoiștol 1. Singurele detalii privind strămutarea lui Chiscop sunt însă doar acelea că după repartiție, nu rămăseseră decât aproape 3 ha, insuficient pentru cele 112 capete bovine, cât ar deține Apostu Chiscop. Nu ni se explică însă de ce Chiscop a fost trimis la distanță de kilometri, în condițiile în care el păștea vacile pe Hoiștol 1 de atâția ani.

„Criteriul repartizării suprafeţei de pășune cu titlul gratuit fermierului Chiscop Apostu, membru al Asociaţiei noastre, în suprafaţă de 30 ha în BF (blocul fizic) 406, solicitată de petent, a fost următorul: - trupul de pășune Hoiştol 1 are suprafaţa totală de 68 ha. În vederea aplicării prevederilor Ordinului Nr. 619/2015 cu privire la încărcătura de UVM/ha, consiliul director al (...) Agro-Zoo Prejmer a luat decizia ca suprafața maximă repartizată pentru un fermier să fie de 30 ha şi suprafaţa minimă/cap de bovină de 0,54 ha. Pentru trupul de pășune Hoistol s-a procedat astfel: domnului Zănoagă Gelu i s-au repartizat 30 ha (deținător al unui efectiv de 180 capete bovine), iar domnului Kosztadi Gheorghe i s-au repartizat 15,12 ha (cu un efectiv de 66 capete bovine, declarate 28 capete). Pentru turma satului din zona respectivă, inclusiv cabaline, s-a repartizat suprafata de 20 ha (în cazul fermierilor cu un număr mic de bovine, respectiv 1-10 capete, s-a luat în calcul suprafaţa de 0,54 ha/cap bovine), de unde rezultă suprafața totală de 65,12 ha. Considerăm că pe suprafaţa de 2,88 ha rămasă disponibilă, domnul Chiscop nu se încadra cu efectivul de 112 capete bovine pe care declară că le deţine în proprietate, conform documentelor anexate. Menționăm faptul că domnul Zănoagă Gelu are în primire şi efectivul de bovine al fermierilor din zonă, ce deţin un număr mic de bovine, parcelând cu gard electric suprafeţele de păşune în vederea păşunatului raţional”, explică Bălășcuță.

Șeful Agro-Zoo și angajat al Primăriei Prejmer a adăugat că, în ceea ce privește distanţa dintre parcela repartizată lui Chiscop Apostu, în suprafaţă de 30 ha, și locația fermei, aceasta este de aproximativ 5-8 km și nu de 15 km.

„Parcela în cauză este compactă şi are în vecinătatea de sud un pârâu (unde se pot adăpa bovinele), iar la vecinătatea de est şi nord familia Bâgiu Gheorghe căruia i s-a repartizat tot o suprafață de 30 ha (pentru bovine), iar în partea de vest sunt terenuri private”, a menționat oficialul Agro-Zoo Prejmer.

În plus, cu privire la nemulțumirea lui Chiscop, că nu ar fi fost anunțat de ședința de repartizare a pășunilor, Bălășcuță spune: „Ședinţele asociaţiei se organizează conform prevederilor statutului. Astfel, adunarea generală ordinară sau extraordinară în care se convocă toti membrii asociați în scris are loc, de regulă, o dată sau de două ori pe an, unde și domnul Chiscop a fost invitat sa participe şi a şi participat. Apoi, ședinţele de lucru ale consiliului director se țin o dată pe lună sau de câte ori se impune (menţionez faptul că la şedințele consiliului director sunt convocaţi doar membrii acestuia)”.

El afirmă că suprafaţa totală de pajiști pe care o administrează Asociația Agro-Zoo Prejmer este de 876,65 ha, conform Contractului de Concesiune Nr. 3990/2012 şi actului adiţional Nr. 1/2015 şi este formată din două categorii de păşune, mai exact pășunea de la șes - 611 ha - situată pe raza UAT-ului, destinată bovinelor și pășunea montană de 265,65 ha din Vama Buzăului, destinată ovinelor.

În plus, președintele Agro-Zoo și angajatul Primăriei Prejmer, Nicolae Bălășcuță, afirmă că lucrările de întreţinere a pășunilor au fost efectuate în baza contractelor încheiate cu societăți de specialitate și începând cu anul 2015 în regie proprie, datorită faptului că sa achiziţionat utilaje specifice pentru lucrări de întreținere a păşunii.

„Cheltuielile de întreţinere a acestor păşuni se regăsesc în situațiile financiar-contabile (bilanțul anual, raportul cenzorilor) care s-a depus conform legislaţiei în vigoare la ANAF Braşov, prezentat adunării generale”, a precizat el în răspunsul oficial transmis redacției noastre.

Nu în ultimul rând, Bălășcuță spune că s-a ajuns la această situație din din cauza faptului că legislația nu este coerentă şi stabilă, cât și că oamenii nu mai sunt serioşi și nu mai aplică principii corecte, coerente și seriose, încercând tot felul de speculații, urmărind interesul personal, fără a ține cont de deciziile majorității în vederea dezvoltării durabile și sănătoase pe termen mediu și lung al asociaţiei, implicit al membrilor acesteia, inclusiv a comunității locale din care fac parte.

Șeful Agro-Zoo Prejmer reiterează ideea că repartizarea suprafețeleor de pășune este apanajul asociației de crescători, precum și că proprietarul pajiștilor este Consiliul Local al localității Prejmer care dispune hotărâri în interesul comunității locale și nu după interesul personal al unora.

„Membrii asociației s-au înscris din proprie initiativă în Asociație. Dacă consideră că nu-și mai regăsesc interesele în cadrul asociatiei, ei se pot retrage (...)! Calitatea de membru îți conferă drepturi, dar și obligații! La dezvoltarea fermei, oare domnul Chiscop a avut în vedere și necesitatea deținerii de teren aferent pentru întretinerea efectivului de animale? Repartizarea suprafeţelor de pășune este strict atributul Consiliului Director și/sau Adunării Generale al Asociației, în concordanță cu prevederile legale în vigoare. Proprietarul acestor bunuri (păşuni) este Consiliul Local care adoptă si dispune hotărâri respectând prevederile legale în vigoare, în interesul comunității locale și nu după interesul personal al unuia sau altuia”, a conchis Bălășcuță.

Surse din fosta conducere a Ministerului Agriculturii spun că persoane dovedite incomode sunt date la o parte de la pășunat de unii șefi ai asociațiilor-fantomă

Într-o declarație exclusivă pentru publicația noastră, unul dintre adjuncții fostului ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale a precizat că situația dată ar fi generată de faptul că primăriile au concesionat pășunile către asociații apropiate edililor. Potrivit aprecierilor sale, dacă o anume asociație a câștigat licitația, persoane dovedite incomode de-a lungul timpului sunt date la o parte de la pășunat. Adică fiecare face ce vrea pe pășunea sa.

„În interiorul asociațiilor, nu ai de unde să știi fiecare ce prostii face”, a mărturisit sursa guvernamentală. „Asociațiile astea fantomă fuseseră scoase de la subvenție. Ele sunt create în baza Ordonanței 26/2000 a asociațiilor și fundațiilor, ca ONG. Nu sunt formate pe Legea Cooperativelor să spui că au vreo noimă, vreo regulă. E un ONG, atât”.

Acesta a precizat totodată că în forma inițială a Ordonanței 3 nu mai erau eligibile asociațiile de tip ONG, ci membrii acestora, cu adeverință de la Primărie că dețin animale.

„S-a modificat treaba în Parlament, au băgat asociațiile eligibile un an de zile, cu obligația să se transforme în cooperative după 12 luni. Anul acesta au modificat iarăși actul normativ și au mai prelungit-o... la nesfârșit. Asociațiile tip ONG vor fi eligibile toată perioada de programare, în spirit tehnocrat”, spune sursa noastră. „Noi știam că se fac măgării de genul acesta, cum v-a sesizat și domnul Chiscop. Tocmai de aceea am scos ONG-urile acestea, pentru că efectiv ei sifonau după aceea banii prin diferite contracte derulate în cadrul asociației și la fermieri nu ajungea niciun euro; subvențiile sunt destinate fermierilor, nu unor contracte de construcții încheiate cu cunoscuți ai președintelui asociației și pe prețuri de 10 ori mai mari față de cele normale. Ei sunt privați, nu justifică nimănui prețurile acelea”.

Conform spuselor fostului angajat MADR, cu ceva timp în urmă, președinți de asociații erau chiar primarii, însă după ce a intrat ANI pe fir, aceștia „s-au scos de prin toate și au plasat cumnate, veri și alte rude”. Aceștia au ajuns să pună presiune chiar pe fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin.

„La un moment dat au venit în birourile MADR ale secretarului de stat și ale fostului ministrul al Agriculturii, Daniel Constantin, președinții acestor asociații, și au întrebat de ce îi scoseseră de la subvenție. Atunci când secretarul de stat, George Turtoi, le-a explicat că plățile, mai ales cele pe PNDR, sunt de fapt niște pierderi de venit ale fermierului și nu este eligibilă asociația să le încaseze, ci acela care suportă pierderea, adică fermierul trebuie să încaseze plățile compensatorii pe pășuni (cele pe agromediu și agricultură ecologică și zona montană defavorizată), aceștia au răspuns «Cum adică să le încaseze fermierii?», «Să zică mersi că nu le luăm taxă că pășunează pe pășunile NOASTRE!». Sunt pășunile lor, ale președinților de asociații! E o baroniadă mai mare decât în orice sector agricol. Au făcut mitingul acela în primăvară sau când l-au făcut, cu subvenția, dar după aceea s-au potolit subit. Asta pentru că s-a modificat legea și au redevenit eligibile asociațiile pe subvenții. Și, atunci, președinții au tăcut și au spus că totul este în regulă. Acesta a fost trocul. De ce credeți că nu comentează niciun președinte de asociație pe zootehnie la ora actuală? Pentru că li s-a dat eligibilitatea pe subvenție, pe ONG!”, afirmă sursa noastră.

Același fost angajat al Ministerului Agriculturii a mai spus că s-a greșit mult în Legea Pajiștilor, când acolo s-a specificat că pășnile sunt concesionate de către primării, către asociația care face dovada că are încărcătură.

„Asta înseamnă că dacă a câștigat unul licitația, iar un fermier nu este membru în asociația respectivă, nu mai are voie să pășuneze în comuna lui. Normal, ca să se regleze lucrul acesta, ar trebui ca suprafața de pășune s-o împarți la efectivul de animale pe care îl ai în comună, indiferent pe ce asociație și pe ce număr de fermieri sunt ele și să stabilești taxă pe cap de animal pentru pășunat, în funcție de bonitatea pășunii. Atunci, toată lumea are loc acolo și nu mai sunt discuții. Subvenția o va primi fermierul în cuantumul suprafeței pe care o utilizează din pășunea respectivă”, a conchis sursa noastră.

„În funcție de zona în care se află pășunea (plățile pe agromediu sunt pe pachete, rața cu gât roșu nu este peste tot sau Crex Crex – Cristeiul de câmp – la fel nu este prezentă în toate zonele României), dacă ai noroc să încasezi zonă montană defavorizată și încă vreo două pachete, poți ajunge la 250-300 de euro pe hectarul de pășune”, ne-a spus la rândul său George Turtoi, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii în guvernarea Ponta, amintit mai devreme de sursa noastră.

Plata pe pășune este în prezent formată din SAPS, precum și din toate plățile pe fosta Axă II, actualmente măsurile de mediu și de climă din PNDR.

Lobby pentru ONG-uri

Încă din ianuarie 2016, prin adresa nr. 1/06.01.2016, Federația Națională Pro Agro solicita ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, posibilitatea modificării OUG 3/2015 prin prelungirea perioadei de grație acordate asociațiilor crescătorilor de animale și pentru anul 2016, în ceea ce privește obligativitatea transformării lor în grupuri de producători sau cooperative agricole, singurele forme asociative care vor beneficia de plățile pe pășune.

În paralel, Pro Agro cerea totodată timp pentru definitivarea amendării Legii 566/2004, astfel încât să devină aplicabilă acțiunea de depunere a cererii de plată pentru pășuni de către cooperative și grupuri de producători în condiții normale începând cu anul 2017.

Conform documentului intrat în posesia noastră la vremea respectivă, prin legislația existentă la acel moment, nu era încă realizabilă în mod eficient trecerea de la asociații la grupuri de producători și asociații agricole „din cauza mentalității proprietarilor de animale”, fapt care duce la imposibilitatea încasării plăților anul acesta.

„Federația Națională PRO AGRO, la solicitările insistente primite din partea organizațiilor membre din sectorul rumegătoarelor, atrage atenția asupra situației în care se riscă să se ajungă în lunile următoare, atunci când pentru depunerea cererii de plată pentru pășune, beneficiarii ar trebui să fie grupurile de producători și cooperativele agricole. Având în vedere că în OUG 3/2015 cu completările și modificările ulterioare, art.2 alin. b). este prevăzut că „după un an de graţie, asociaţiile prevăzute la lit. a) constituite în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, se vor transforma în grupuri de producători sau cooperative agricole conform prevederilor legislaţiei în vigoare”, dar prin legislația existentă nu este realizabil acest lucru, nu se vor putea depune cererile de plata în 2016”, se precizează în document.

Conform adresei Pro Agro transmisă ministrului Agriculturii la acea vreme, în forma actuală a art.6 alin. e). din Legea 566/2004 doar două cooperative au putut depune cererea de plată în 2015, deoarece este nevoie de trecerea animalelor în proprietatea cooperativei si foarte puțini agricultori români, „din cauza mentalității”, înțeleg și sunt dispuși să facă asta. Chiar dacă în Parlamentul României există un proiect legislativ de modificare a Legii 566/2004 menit să vină în sprijinul fermierilor, durata până la votarea și intrarea în vigoare a acesteia, completată de corelarea cu legislația existentă pentru a putea fi aplicabilă, nu va permite asociațiilor să se transforme în cooperative agricole în timp util, astfel încât să poată depune cererea de plată în perioda stabilită pentru 2016.

Un alt aspect semnalat de liderii Pro Agro pe atunci era și acela că majoritatea pășunilor sunt concesionate și este necesar să se organizeze alte licitații, astfel încât cooperativa agricolă înființată după legislația actualizată să poată face dovada încărcăturii de 0,3 UVM/ha, să aibă cod de exploatație la ANSVSA, iar animalele să fie încadrate pe cooperativă în perioada de referință pentru 2016, respectând toată legislația în vigoare.

„Având în vedere că ANSVSA efectuează verificări, astfel încât animalele să fie în posesia celui care exploatează, la sediu, iar conform procedurilor nu se acceptă înființarea de noi coduri de exploatație, se impune totodată modificarea Ordinului 40/2010 prin care să se poată înființa și două coduri pe exploatație, atunci când situația o impune, pentru folosirea adăposturilor existente, inclusiv prin posibilitatea ținerii animalelor la stână”, se mai preciza în adresă.

Din 2015, asociaţiile proprietarilor de animale depun cereri pentru subvenţia pe păşune, acest demers efectuându-se cu acordul tuturor membrilor săi. Astfel, cererile unice de plată ce vor fi depuse la APIA trebuie să fie însoţite de un tabel centralizator cu datele de identificare şi semnăturile tuturor membrilor asociaţiei crescătorilor de animale.

Această prevedere este cuprinsă în modificările adoptate de Parlament la OUG 3/2015 (Legea 104/2015, M.Of. 331/14 mai 2015), respectiv în articolul 5, şi anume : „În cazul concesionării/închirierii unei suprafeţe de pajişti de către o asociaţie de crescători de animale, beneficiarii plăţilor pot fi : a) asociaţia crescătorilor de animale, pe baza unui tabel centralizator care cuprinde acordul tuturor membrilor privind depunerea cererii unice de plată de către asociaţie, datele de identificare, codul de identificare al exploataţiei zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor, numărul de animale şi suprafaţa care revine pe fiecare membru al asociaţiei proporţional cu numărul de animale deţinute şi hotărârea adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor”.

Din acest an însă, conform modificărilor aduse OUG 3/2015 privind plăţile directe în agricultură în perioada 2015-2020, asociaţiile erau obligate să se transforme în cooperative agricole sau în grupuri de producători. Acelaşi act legislativ prevedea că, în cazul pajiştilor permanente deţinute, în calitate de proprietari, de către asociaţii, obşti, composesorate, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative (art.6 ), pot solicita subvenţia ori formele asociative, pe baza acordului fiecărui membru, ori membrii individuali care asigură încărcătura cu animale (0,3 UVM/ha) pentru suprafaţa deţinută în proprietate.

ANCHETĂ. Mulțumită colaborării directe cu portalul Surse și Resurse (www.sursesiresurse.weebly.com), Revista Fermierului a reușit să obțină în exclusivitate pentru publicare extrase dintr-un amplu raport al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), document aflat atât pe masa lui Daniel Constantin (în ultimele sale zile la șefia Ministerului Agriculturii), cât și pe cea a actualului ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, dare de seamă care explică cu subiect și predicat cum anume mai multe instituții guvernamentale cu care MADR colabora în ceea ce privește demersurile de legiferare pe zona schemei unice de plăți directe pe suprafață în agricultură își pasau unul altuia... să-i spunem lipsa de patriotism.

 

Dezvăluirire din document nu se opresc însă aici. Dacă în ultimele luni ale mandatului Guvernului Ponta apăreau tot mai des informații cu privire la piedici (cu voie sau fără de voie) apărute în demersul de contrasemnare a actelor normative emise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), detalii rămase doar la nivel de zvon, iată că o parte din ipoteze se confirmă.

 

Potrivit unor extrase ale unui raport intern realizat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), pus la dispoziția publicației Revista Fermierului de către surse guvernamentale cu ajutorul portalului Surse și Resurse, agenția de plăți amintită anterior s-a confruntat cu o serie de probleme care au culminat cu nefericitul eveniment de întârziere a plății avansului aferent campaniei 2015, cauzat de problemele cu softul dezvoltat de consorțiul Siveco-Teamnet, aspect cu privire la care vom reveni mai jos.

 

De la dificultățile întâmpinate de APIA în implementarea și dezvoltarea noului Sistem Integrat de Administrare şi Control (IACS), care prin întârzieri aparent voite ale mișcării pe traseele birocrației interministeriale a Hotărârii de Guvern 596/22.07.2015 privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură” a dus la întârzierea plății avansurilor din SAPS aferent campaniei 2015 și până la lipsa fondurilor necesare pentru gestionarea măsurilor delegate de AFIR către APIA, documentul este realmente exploziv și arată realitatea din spatele ușilor închise ale unor importante instituții guvernamentale.

 

„Dificultăți întâmpinate în implementarea și dezvoltarea noului sistem IACS” - raport APIA

 

Un capitol important din document vizează adoptarea cu întârziere a legislației naționale aferente perioadei de programare 2014-2020, deși discuțiile care au vizat acest aspect s-au derulat în cadrul MADR pe tot parcursul anului 2014.

 

Chiar dacă cel puțin la nivel declarativ, foști șefi MADR și APIA colaborau eficient de cele mai multe ori, este clar acum că au existat disfuncționalități la nivel interinstituțional, interministerial, probleme care „s-au spart” (ca de obicei) atât în capul managementului politic, respectiv al celui executiv, motiv de arătat cu degetul de către actualul Guvern.

 

Secțiunea „Dificultăți întâmpinate în implementarea și dezvoltarea noului sistem IACS” din cadrul raportului vizează demersurile inițiate de APIA pentru adoptarea Hotărârii de Guvern privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură”.

 

Concret, conform documentului citat, APIA a solicitat Ministerului Finanțelor Publice (MFP) prin adresa nr. 819/09.01.2015 (nr. MFP 1136/12.01.2015) un punct de vedere cu privire la necesitatea inițierii unei hotărâri de Guvern pentru aprobarea Notei de fundamentare cu privire la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură”.

 

Răspunsul celor de la Finanțe, transmis către APIA prin adresa nr. 424.120/23.01.2015, înregistrat la agenție cu nr. 3235/27.01.2015, face referire la prevederile legale și concluzionează că APIA are deja încheiat un Acord Cadru pentru „Servicii de mentenanță, extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură”, iar necesitatea elaborării unei hotărâri de Guvern este valabilă numai pentru documentațiile tehnico-economice elaborate înainte de achiziția efectivă. Primii pași către dezastru erau făcuți deja.

 

În ciuda răspunsului încuietor, discuțiile pe aceeași variațiune au continuat între MFP și APIA și au culminat cu transmiterea către Ministerul de Finanțe a adresei nr. 17806/08.05.2015 înregistrată la MFP cu nr. 30323/08.05.2015 în care agenția de plăți revenit cu prezentarea situației, respectiv a faptului că „procedura de achiziție s-a derulat înainte de modificarea art.42 alin (1) din Legea 500/2002 și s-a finalizat cu încheierea Acordului Cadru nr. 241/18.12.2013 pentru o perioadă de trei ani (2014-2016)”, solicitând totodată „un punct de vedere asupra necesității inițierii în acest sens a unui proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Notei de fundamentare cu privire la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții «Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură»”. MFP a răspuns prin adresa nr. 427.367/01.06.2015 înregistrată la APIA cu nr. 22494/08.06.2015 că, cităm: «Pentru evitarea oricăror riscuri legate de interpretarea diferită a art. 42 din Legea nr. 500/2002 din partea instituțiilor publice chemate să verifice modul de alocare și cheltuire a sumelor din bugetul de stat, ar fi recomandabil să se aplice dispozițiile actuale ale Legii nr. 500/2002 și să se parcurgă toate etapele reglementate în prezent de aceasta»”. În atari condiții, APIA a demarat inițierea actului normativ, o premieră atât pentru Ministerul Finanțelor Publice (MFP), Ministerul Justiției (MJ), Ministerul pentru Societatea Informațională (MSI), Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională (CTESI) și chiar și pentru Guvernul României, având în vedere că nu existau norme tranzitorii de aplicare a art. 42 din Legea 500/2002.

 

Joaca de-a scărpinatul cu Hotărârea de Guvern dreaptă la urechea... de stânga!

 

Același document exploziv arată cum proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Notei de fundamentare cu privire la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții «Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură»” a avut un circuit amețitor între instituțiile guvernamentale, circuit care a generat, așa cum am mai menționat, atât întârzieri majore la plata avansului, cât și acuze ale actualei conduceri MADR la adresa APIA că nivelul de salarizare ar fi mult prea mare față de lipsa de competență și, ulterior, la demiteri și la reorganizare.

 

Revenind la raport, Hotărârea de Guvern a fost inițiată la data de 16 iunie 2015 și a fost avizată de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) la data de 22 iunie 2015; în aceeași zi, proiectul de act normativ era publicat pe site-ul MADR. Varianta inițială a proiectului a fost trimisă apoi către Secretariatul General al Guvernului (SGG) și la Ministerul Finanțelor Publice (MFP), în vederea consultării, 24 de ore mai târziu. Ca urmare a solicitării MFP cu privire la modificarea titlului proiectului, acesta a fost reștampilat la data de 24 iunie 2015.

 

Drumul actului normativ este reluat în 8 iulie 2015. La acea dată, proiectul modificat a fost trimis spre avizare la MFP și a primit avizul favorabil pe data de 14 iulie 2015. În ședința de Guvern din următoarea zi s-a solicitat de către premier avizul Ministerului Justiției (MJ) și al Ministerului pentru Societatea Informațională (MSI), deși hotărârile de Guvern care aprobă indicatori tehnico-economici nu necesită avizul MJ. Tot în acea ședință, SGG a solicitat și avizul Consiliului Legislativ. Răspunsul avea să fie halucinant, iar comentariul din raport, relevant: „Prin adresa nr. 241 din 16 iulie 2015, înregistrată la APIA cu nr. 29806/17.07.2015, Consiliul Legislativ a comunicat că nu este necesar avizul solicitat, întrucât proiectul face parte din categoria actelor individuale. Prin nota de reștampilare din 16 iulie 2015, pașaportul de semnături al proiectului de act normativ a fost completat cu alte două instituții avizatoare, respectiv MSI și MJ”.

 

La data de 17 iulie 2015, proiectul a fost transmis la MJ spre avizare și la MSI pentru formularea unui punct de vedere cu privire la avizarea de către Comitetul Tehnico-Economic. Prin adresa nr. 2428/21.07.2015, MSI a comunicat că atât ministerul menționat, cât și Comitetul Tehnico-Economic nu au competențe de instituții avizatoare. Pe 21 iulie 2015, varianta finală a proiectului a fost depusă spre avizare la MJ.

 

Abia în ședința de Guvern din 27 iulie 2015, Hotărârea de Guvern privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură” a fost adoptată sub nr. 596/22.07.2015. Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 570 din 30.07.2015.

 

ECA: „Cuantumul plăților pentru bunăstarea animalelor – porcine, subpachetul 3 „Transport”, a fost stabilit greșit prin fișa tehnică a Măsurii 215

 

Un alt element demn de menționat din raportul APIA este și motivul sistării plăților pentru bunăstarea animalelor – porcine, subpachetul 3 „Transport”. Conform documentului, plata pentru acest subpachet a fost suspendată ca urmare a constatărilor formulate de Curtea Europeană de Conturi (ECA), în urma auditului desfășurat în perioada 18-29 mai 2015, referitoare la Declarația de Asigurare FEADR 2015. În urma acestui audit, reprezentanții ECA au semnalat faptul că modalitatea de calcul al cuantumului care se poate acorda beneficiarilor pentru acest subpachet a fost stabilită greșit prin fișa tehnică a Măsurii 215 din cadrul PNDR 2007-2013.

 

„Ca urmare, MADR a propus suspendarea plăților aferente acestui subpachet, iar APIA a refăcut și a transmis către AFIR cele șase declarații de plăți, în sumă de 16.560.996 euro”, se menționează sec în darea de seamă.

 

Nu are Armata îndeajuns de mulți angajați la Direcția Topografică Militară? Da. Din 70 de angajați au rămas 25. Nici APIA nu stă mai bine la acest capitol

 

Sistemul Land Parcel Identification System (LPIS) asigură vizualizarea şi întreţinerea blocurilor fizice (parcelelor de referinţă), mai exact gestionarea completă a suprafeţelor agricole şi neagricole, în cadrul sistemului GIS (Geographic Information System), integrarea cu ortofotoplanurile sau cu imaginile satelitare, modificarea blocurilor fizice, în conformitate cu constatările în urma controalelor efectuate, printarea hărţilor (hărţi de bază, blocuri fizice, imagini ortofoto), integrarea completă în modulul IACS (pentru cererile de sprijin), respectiv legătura cu Registrul Fermierilor pentru a indica parcelele deţinute.

 

Sistemul LPIS se bazează pe fotografii aeriene prelucrate (ortofotoplanuri) și pe digitizarea (delimitarea) conturului suprafețelor de teren agricol (blocuri fizice), în care fermierii își identifică parcelele utilizate. Acesta trebuie actualizat o dată la trei ani prin realizarea de ortofotoplanuri și digitizarea (actualizarea) blocurilor fizice în funcție de noile detalii de pe imaginile ortofoto.

 

În urmă cu șase ani, MADR împreună cu MapN hotărau ca activitatea de actualizare a LPIS să se facă prin colaborarea cu APIA, cu Direcția Topografică Militară din cadrul MapN până în anul 2020. Aici apar însă problemele. Pe zona de activități de digitizare și actualizare LPIS, APIA a avut parte numai de piedici, cea mai importantă fiind diminuarea numărului de personal alocat pentru aceste activități în cadrul Direcției Topografice Militare, personal care a fost redus de la 70 la 25 de persoane. Pe de altă parte, sunt și alte activități suplimentare care ar trebui prevăzute în cadrul colaborării în următorii doi ani, a căror realizare presupune personal suplimentar din cadrul Direcției Topografice Militare sau altor structuri numite de către Ministerul Apărării Naționale.

 

„La momentul realizării raportului, nu este foarte clar pentru APIA dacă actualizarea LPIS prin delimitarea suprafețelor agricole poate fi realizată de către MapN prin Direcția Topografică Militară, în următorii doi ani de zile, începând cu anul 2016, având în vedere că, pe lângă cei 70.000 de kilometri pătrați rămași de digitizat pentru anul 2016, anul 2017 va însemna începerea unui ciclu nou de trei ani de actualizare LPIS pentru încă 130.000 kilometri pătrați”, se menționează în documentul obținut de Revista Fermierului, prin bunăvoința portalului Surse și Resurse (www.sursesiresurse.weebly.com).

 

Conform OUG 95/2010, agenția de plăți poate realiza aceste activități doar cu MApN prin structurile desemnate de acesta, în cazul de față, conform protocolului de colaborare, Direcția Topografică Militară.

 

„În cazul în care, activitatea de digitizare și de actualizare a LPIS, realizată pe baza ortofotoplanurilor noi, inclusiv activitățile suplimentare comunicate prin aceast raport, nu pot fi realizate de către MApN prin structurile sale în confirmitate cu OUG nr. 95/2010, art.2 (2), este necesară o justificare scrisă din partea MapN în vederea fundamentării și propunerii de modificare a OUG nr. 95/2010 și găsirea unei alte soluții pentru realizarea obligațiilor care revin României conform regulamentelor europene mai sus menționate”, se mai precizează în raport.

 

Pe lângă toate aceste probleme, APIA se confrunta și ea (la momentul întocmirii raportului) cu o lipsă de personal specializat, cu lipsa fondurilor pentru desfășurarea activităților în bune condiții (în perioada decembrie-martie nu se pot încheia contracte din cauza lipsei bugetului), dar și cu o încărcătură foarte mare pe funcționarii responsabili cu actualizarea și întreținerea LPIS.

 

Sincope în colaborarea dintre APIA-ANSVSA și APIA-AFIR. Unde este eficiența interinstituțională?

 

Chiar dacă George Turtoi, fost secretar de stat în cadrul MADR, a încercat impunerea unui sistem de performanță la cele două agenții de plăți APIA și AFIR, ultima din listă are un atu din acest punct de vedere. În atari condiții, APIA a făcut totuși față cu brio unui sistem complex de colaborare interinstituțională, de cele mai multe ori deficitar din cauza orgoliilor și intereselor politico-economice sau al unui management... defectuos.

 

Primul exemplu elocvent – colaborare dintre APIA și ANSVSA. Concret, APIA a delegat către ANSVSA activități de verificare a respectării de către agricultori a cerințelor legate în materie de gestionare (SMR 4-9 și SMR 11-13) și a bunelor condiții agricole și de mediu (GAEC). În baza acestui acord, ANSVSA elaborează ghidurile de control pe care le transmite către APIA spre avizare. Ulterior, APIA transmite către ANSVSA eșantionul de fermieri care au fost selectați pentru controlul pe teren, în vederea verificării.

 

Până la momentul realizării raportului, APIA nu primise de la ANSVSA ghidul de control, fiind în imposibilitatea de a le comunica eșantionul de fermieri în vederea controlului pe teren.

 

De asemenea, accesul în baza de date a ANSVSA este greoi și necesită timp îndelungat, fiind necesară găsirea unei soluții de interfațare a sistemului IT al APIA cu această bază de date.

 

O altă problemă în relația cu ANSVSA a fost cea legată de baza de date a animalelor.

 

„După cum a și fost informată APIA prin adresa emisă de ANSVSA nr. 27.699/16.09.2015, Agenția Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor nu poate garanta corectitudinea datelor înscrise în baza națională de date, după încetarea contractului încheiat cu Consorțiul Caisley în vederea identificării, înregistrării și crotalierii efectivelor de animale din speciile ovine, caprine și suine. APIA consideră că aceste incertitudini au un impact major asupra activității sale, putând avea implicații majore asupra modului de acordare a plăților”, conform documentului APIA.

 

În ceea ce privește colaborarea APIA-AFIR, ultima din listă a delegat către APIA gestionarea măsurilor de dezvoltare rurală din PNDR 2014-2020, respectiv Măsura 10 – agro-mediu și climă, Măsura 11 – agricultură ecologică, Măsura 13 – zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, Măsura 14 – plăți privind bunăstarea animalelor, Măsura 8.1 – împăduriri și crearea de suprafețe împădurite, respectiv Măsura 15 – plăți pentru angajamentele în materie de silvomediu și climă.

 

Gestionarea acestor măsuri presupune existența unor cerințe complexe, care necesită dezvoltări suplimentare în sistemul informatic, instruirea personalului și logistica aferentă. Conform fișei măsurii din ultima versiune a PNDR, se precizează în raport, aceste activități sunt eligibile pentru Măsurile 8.1 și 15 și doar pentru anumite activități.

 

„Având în vedere experiența anterioară, precum și lipsa fondurilor alocate, APIA propune delegarea directă de către Autoritatea de Management către Agenție a acestor măsuri și alocarea din PNDR a unor fonduri corespunzătoare cu volumul activității delegate”, opinează APIA în raport, astfel încât colaborarea pe această zonă să fie eficentizată.

 

OUG 45/2015, actul normativ care generează neeligibilitatea cererilor cu procese verbale care au mențiunea „procentul de calamitare peste 30%”

 

Ultimul aspect cuprins în extrasele raportului APIA primite la redacție vizează principalele probleme identificate în aplicarea OUG nr. 45/2015 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă în perioada aprilie-septembrie 2015.

 

Practic, procesele verbale de calamitate au fost emise atât prin ordinul prefectului pe legislația situațiilor de urgență, cât și prin ordine ale primarilor, conform Legii 54/2015 pentru completarea art. 73 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, punând APIA în dificultate la momentul primirii documentelor și determinării sumelor de plată către fermieri. Mai mult, conform OUG 45/2015, se exclude sintagma „peste... %”, ceea ce conduce la neeligibilitatea cererilor cu procese verbale care au mențiunea „procentul de calamitare peste 30%”. Totodată, atestatele de producător emise pentru sectorul zootehnic nu conțin suprafețele utilizate, punând APIA în imposibilitatea de a le lua în calcul la momentul autorizării plății. „Atestatele de producător nu sunt încă eliberate, iar producătorii respectivi nu pot depune cerere de plată”, se precizează în raport. „Nu este clar cum ar trebui să completeze fermierii cererile de plată, în condițiile în care în procesul verbal de calamitate au un procent de calamitare diferit de cel real, constatat chiar de către fermieri. Este necesară reformularea unor indicații mai clare din partea MADR referitoare la emiterea atestatelor de producător și a proceselor verbale de calamitare”, conchide raportul APIA.

 

Achim Irimescu crede că în MADR sunt salarii „destul de bune”, dar că personalul angajat nu și-a atins scopul de eficiență

 

Ministerul Agriculturii și-a dublat numărul de angajați în ultima perioadă, iar salariile sunt „destul de bune”, însă personalul nu ar fi atins aceeași cota de performanță așteptată, declara șeful instituției amintite, Achim Irimescu, cu ocazia evenimentului de lansare a platformei de dialog pentru dezvoltarea integrată a mediului rural în România care a avut loc la București în prima decadă a lunii decembrie 2015.

 

Deja, practic, nu mai este niciun secret pentru nimeni că Irimescu implementează o „reformă” a întregului aparat de conducere a Ministerului pe care îl conduce, cât și a instituțiilor aflate în subordinea MADR. Asta chiar dacă, uneori, din cauza problemelor pe care potențialii manageri le au cu legea, cu foștii subalterni sau sunt în conflict de interese, ministrul Agriculturii în exercițiu este nevoit să lucreze cu același personal pe care îl critică.

 

În opinia sa, angajații din organigrama MADR au salarii „destul de bune”, în ciuda faptului că nu s-a reușit utilizarea integrală a banilor europeni, țintele „de serviciu” ale șefului de la Ministerul Agriculturii fiind în acest caz șeful interimar de la APIA, fostul director general AFIR (și alții).

 

Irimescu pare să întrevadă un lanț vicios care leagă incapacitatea administrativă a agențiilor de plăți de faptul că tinerii de la sat preferă să emigreze și nu să se angajeze în sisteme de antreprenoriat finanțate din bani europeni.

 

„Atâta timp cât salariile oferite în agricultură nu vor fi suficient de mari, lumea va continua să plece, să-și desfășoare activități în vest. Sigur că fiecare fermier mare care are nevoie de forță de muncă, are un calcul de eficiență. Este clar că el va căuta să plătească cât mai ieftin forța de muncă și să aibă profit cât mai mare. (...) Cred că ar trebui văzute salariile ca o corelație între performanță, eficiență și venit. Avem în Ministerul Agriculturii salarii destul de bune. Din păcate, n-am reușit să folosim integral banii europeni; înseamnă că nu ne-am atins scopul în ceea ce privește eficiența noastră, a administrației. Avem administrație foarte multă. Ministerul (n.r. - Agriculturii) aproape s-a dublat ca număr de angajați în ultima perioadă, dar nu s-a întâmplat la fel cu eficiența noastră”, spunea Achim Irimescu.

 

28 milioane de euro pentru continuarea sistemul informatic al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), în urma unui contract câştigat în 2013

 

În luna iulie 2015, Ministerul Agriculturii pregătea o Hotărâre de Guvern „privind necesitatea şi oportunitatea realizării investiţei «Servicii de extindere şi dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenţiei de Plăţi şi Intervenşie pentru Agricultură». Fondurile necesare, care aveau să vină de la bugetul de stat, se ridicau la «27.764.468 de euro, echivalent a 124.243.217,85 lei, la cursul de schimb de 4,4749 lei/euro din data de 18.12.2013», se preciza în proiectul de HG. Sumele se refereau la „cheltuieli cu serviciile de extindere şi dezvoltare a Sistemului Informatic al APIA şi face parte dintr-un acord cadru care a fost încheiat în urma derulării unei proceduri de achiziţie de licitaţie deschisă”.

 

Potrivit Agenţiei, la momentul respectiv, acordul-cadru era încheiat pentru o perioadă de trei ani cu asocierea formată din Siveco România şi Teamnet Internaţional, el cuprinzând două categorii de servicii: servicii de dezvoltare (Servicii de analiză, proiectare, dezvoltare, implementare, instruire şi asistenţă tehnică, management de proiect) şi servicii lunare de suport tehnic, mentenanţă corectivă şi administrare pentru sistemul informatic.

 

Valoarea totală a acordului-cadru a fost stabilită în urma licitaţiei la 28.884.500 de euro, fără TVA, din care suma de 22.390.700 euro, fără TVA, reprezintă valoarea previzionată pentru categoria „Servicii de extindere şi dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură”, iar suma de 6.493.800 euro, fără TVA, reprezintă valoarea previzionată pentru categoria „Servicii lunare de suport tehnic, mentenanţă corectivă şi administrare pentru sistemul informatic”, preciza APIA într-o dare de seamă pentru Focus Energetic.

 

În perioada 2006-2012, APIA a dezvoltat un sistem informatic specific necesar gestionării fondurilor europene şi naţionale destinate sprijinirii agriculturii.

 

„Schimbările realizate în ultimii doi ani la nivelul Politicii Agricole Comune necesită adaptarea funcţionalităţilor sistemului informatic astfel încât acesta să răspundă noilor cerinţe privind plata către fermieri”, se preciza în nota de fundamentare a proiectului de HG. În aceste condiţii, APIA demara procedurile de achiziţie publică pentru încheierea unui acord-cadru, pentru perioada 2014-2016, în vederea modificării şi completării softului, astfel încât să răspundă noilor cerinţe.

 

La licitaţie au fost depuse trei oferte, dar numai una a fost admisibilă, cea a consorţiului Siveco România şi Teamnet Internaţional. În urma licitaţiei, preţul a scăzut de la 30.546.367 de euro, fără TVA, la 28.884.500, cu 5% mai puţin decât valoarea de început. Licitaţia a fost contestată, dar, în cele din urmă, s-a semnat contractul pe 18 decembrie 2013.

În anul 2014, din valoarea obiectivului de investiţii ”Servicii de extindere şi dezvoltare a Sistemului Informatic al APIA” s-a cheltuit suma de 23.872.369,52 lei cu TVA, iar în anul 2015 s-a cheltuit suma de 5.501.058,64 lei cu TVA, precizează Nota de fundamentare. Valoarea rămasă, estimată pentru perioada 2015-2016 este de 94.869.789,70 lei cu TVA.

 

“Realizarea obiectivului de investiţii este absolut necesară pentru ca România să poată gestiona cererile de plată depuse de fermieri pentru plata ajutorului acordat de Uniunea Europeană în domeniul agriculturii”, se preciza în nota fundamentare pe atunci a proiectului de act normativ.

Softul APIA a fost iniţiat şi apdatat de Siveco, dar, pe parcursul anilor, în ecuaţia a intervenit şi Sebastian Ghiţă. După ce cei doi au avut probleme cu legea (n.r. – Irina Socol a stat şi în arest preventiv, iar Sebastian Ghiţă sub control judiciar), piaţa licitaţiilor IT pe bani publici s-a extins considerabil şi la alte firme de profil din România.

 

Avansul până la urmă a fost plătit. 602.159 fermieri aveau banii în cont la 1 decembrie 2015

 

Conform notei avans C2015 intrată și ea în exclusivitate în posesia publicației Revista Fermierului la momentul respectiv (prima decadă a lunii decembrie 2015), document destinat Comisiei Europene și emis de sistemul informatic APIA, la data de 1 decembrie 2015, ora 01:38, totalul sumei autorizate la plată în avans la nivel național era de 1.128.470.121,91 lei (255.448.678,85 euro), din care deja achitate în conturile fermierilor nu mai puțin de 97.247.606,57 lei. Conform aceluiași document, numărul beneficiarilor de plăți în avans era la data închiderii procesului de autorizare de 602.159.

 

Defalcat pe zile, cea mai importantă dată a transferurilor avea să fie cea de 30 noiembrie, cu 467.428.798,74 lei autorizați la plata în avans. Urmează ziua de 29 noiembrie când au fost autorizate la plată nu mai puțin de 426.631.589,33 lei. În data de 28 noiembrie s-au autorizat 119.142.831,51 lei, în ziua de 27 noiembrie – 17.551.701,64 lei, în data de 26 noiembrie – 76.576.482,74 lei, respectiv în data de 25 noiembrie – 21.138.717,95 lei.

 

Țara noastră rămânea totuși „codașa Europei” atunci când venea vorba de plata avansurilor din SAPS, în condițiile în care anul agricol 2014-2015 a fost unul deosebit de dificil.

 

Din cauza slabei performanțe a sistemului informatic, procesul de autorizare la plată început și de control administrativ avea să se blocheze în jurul prânzului zilei de 23 noiembrie 2015.

 

România are alocat un plafon financiar destinat plăților directe aferente campaniei 2015 de 1,599 miliarde euro. (Ionel Văduva).