Ediția de anul acesta a Congresului European al Fermierilor va avea loc la București, în perioada 23-25 octombrie 2024. Evenimentul este organizat de către COPA-COGECA o dată la doi ani, într-un stat membru. Anul acesta, structura europeană de reprezentare a intereselor fermierilor și cooperativelor a decis ca România să fie gazda acestui congres care va da ora exactă pentru strategia pe care agricultorii europeni o doresc implementată în sectorul agroalimentar din Uniunea Europeană.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, entitatea care îi reprezintă pe fermierii din țara noastră la COPA-COGECA, este implicată în organizarea Congresului European al Fermierilor. Alianța este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea Naţională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor – AFF.

Peste 300 de fermieri din UE sunt așteptați la București

La ediția 2024 a Congresului European al Fermierilor sunt așteptați peste 300 de fermieri reprezentativi din statele membre UE, iar România, prin membrii celor patru organizații care compun Alianța pentru Agricultură și Cooperare, va avea o delegație extrem de puternică astfel încât vocea fermierilor noștri să fie auzită la nivelul decidenților europeni.

„Discuțiile de la Congresul de anul acesta vor explora provocările principale ce afectează sectorul agricol, precum extinderea Uniunii, finanțarea sa și viitoarele politici agricole de sprijin. Aceste discuții, încadrate de rezultatul alegerilor europene și de dialogul strategic, vor viza probleme de durabilitate, dar și rolul jucat de cercetare și de inovare pentru a oferi soluțiile atât de necesare pentru viitorul sectorului agricol. Se va ține cont de impactul cumulativ al crizelor geopolitice actuale, al inflației alimentare, al sarcinii administrative și legislative, precum și de evenimentele meteorologice extreme cu care se confruntă agricultorii. Aceste efecte continuă să afecteze durabilitatea economică a fermierilor și a cooperativelor și duc la tulburările sociale actuale. Reziliența și competitivitatea agriculturii și silviculturii europene sunt determinate de necesitatea ca aceste sectoare să joace un rol strategic în constituirea viitoarelor politici europene. Aceste politici trebuie să contribuie la viabilitatea zonelor rurale, să răspundă problemelor de disponibilitate, accesibilitate a prețurilor alimentelor și accesibilitate în general a hranei, totul în timp ce se răspunde și problemei fundamentale a schimbărilor climatice”, arată organizatorii pe site-ul oficial al Congresului European al Fermierilor (https://europeanfarmerscongress.eu/ro).

Congresul European al Fermierilor va avea o durată de trei zile, între 23 și 25 octombrie 2024. Primele două zile vor fi dedicate lucrărilor pe ateliere și sesiunii plenare, care vor avea loc la Hotelul Radisson Blu din Capitală, iar în cea de-a treia zi vor fi organizate vizite tehnice în câteva ferme din România. Vor fi prezenți reprezentanți ai autorităților naționale și europene responsabile pentru agricultură, precum și reprezentanți ai asociațiilor și cooperativelor membre Copa și Cogeca din toată Uniunea Europeană.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Comisia Europeană a aprobat 21,6 milioane de euro sprijin financiar pentru fermierii din România ale căror culturi de toamnă au fost afectate de secetă, a anunțat ministrul Florin Barbu.

„Sunt chiar acum la Bruxelles, la Consiliul AgriFish și continuăm negocierile pentru a primi sprijin financiar din partea Comisiei Europene și pentru culturile de primăvară, așa cum este normal. Așa cum am promis, pentru prima dată, vom acorda despăgubiri fermierilor afectați de secetă în anul în care s-au produs calamitățile, agricultorii având nevoie de sprijin acum pentru a pregăti următorul an agricol”, transmite Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Luni, 23 septembrie 2024, Comisia Europeană a propus alocarea a 119,7 milioane de euro din rezerva pentru agricultură pentru a sprijini fermierii din Bulgaria, Germania, Estonia, Italia și România care au fost afectați de fenomene climatice nefavorabile excepționale în primăvară și la începutul verii.

Astfel, CE a propus alocarea a 10,9 milioane euro Bulgariei, 46,5 milioane euro Germaniei, 3,3 milioane euro Estoniei, 37,4 milioane euro Italiei și 21,6 milioane euro României. Sumele prezentate reprezintă un semn de solidaritate a UE cu fermierii afectați, putând fi completate cu până la 200% din fonduri naționale.

Odată adoptate, autoritățile fiecărui stat vor trebui să distribuie acest ajutor până la 30 aprilie 2025 și să se asigure că fermierii sunt beneficiarii finali. Statele membre în cauză vor trebui, de asemenea, să notifice Comisiei, până la 31 decembrie 2024, detaliile punerii în aplicare a măsurilor, în special criteriile utilizate pentru a determina acordarea ajutorului individual, impactul preconizat al măsurii, previziunile privind plățile defalcate pe lună până la sfârșitul lunii aprilie și nivelul sprijinului suplimentar care urmează să fie acordat. Notificarea ar trebui să includă, de asemenea, măsurile luate pentru a evita denaturarea concurenței și supracompensarea.

Propunerea Comisiei va fi discutată cu toate statele membre înainte ca acestea să decidă cu privire la aprobarea sa în cadrul reuniunii Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole din 7 octombrie 2024. 

Fermierii din alte state membre au fost afectați de fenomene meteorologice extreme în a doua jumătate a verii. Comisia va evalua dacă astfel de daune justifică, de asemenea, asigurarea solidarității UE.

„Această propunere de alocare a circa 120 de milioane euro din rezerva pentru agricultură a PAC reprezintă o declarație fermă de solidaritate a UE cu fermierii care au nevoie de ajutor. Această alocare, care poate fi completată cu până la 200% din fonduri naționale, poate oferi un sprijin semnificativ fermierilor care au suferit daune și au pierdut venituri. Fermierii noștri nu sunt singuri în lupta împotriva schimbărilor climatice, ei se pot baza pe sprijinul Comisiei Europene pentru a reacționa la crize, pentru a se adapta la noile provocări și pentru a proteja viitorul fermelor și al familiilor lor”, a declarat Janusz Wojciechowski, comisar european pentru Agricultură.

Politica agricolă comună (PAC) 2023-2027 include o rezervă pentru agricultură de cel puțin 450 de milioane euro pe an pentru a face față perturbărilor pieței sau evenimentelor excepționale care afectează producția sau distribuția. Pentru a activa rezerva pentru agricultură, statele membre trebuie să trimită Comisiei Europene un raport în care să își justifice cererile de despăgubire și să prezinte evaluarea pagubelor suferite de evenimentul meteorologic excepțional sau de măsurile sanitare excepționale.

În prima jumătate a anului 2024, în sudul continentului și în insulele Italiei s-au înregistrat temperaturi neobișnuit de înalte de o amploare fără precedent. Acest lucru a afectat producția de fructe și legume, de vin și de culturi arabile. Bulgaria a fost, de asemenea, afectată de secetă în timpul verii, cu un impact asupra culturilor semănate primăvara, în special porumbul și floarea-soarelui. În luna iulie, România a fost afectată de valuri de căldură, secetă, dar și de furtuni violente și grindină puternică, afectând producția de culturi arabile și de semințe oleaginoase. În luna aprilie, înghețul din anumite părți ale Germaniei a deteriorat semnificativ livezile și vița-de-vie după ce acestea au început să se dezvolte după temperaturi blânde în luna martie. În ceea ce privește Estonia, aceasta a suferit de pe urma condițiilor meteorologice extrem de fluctuante, care au trecut de la îngheț și răcoare în decembrie și ianuarie la temperaturi neobișnuit de ridicate în luna martie, urmate de îngheț și grindină și, mai târziu, vara, precipitații intense și inundații. În special producția de cartofi, rapiță, fructe și legume, a fost afectată în mod negativ.

În iulie, o parte din rezerva pentru agricultură a fost deja alocată Austriei, Cehiei și Poloniei, care s-au confruntat cu fenomene climatice nefavorabile similare, precum și Portugaliei, care se confruntă cu perturbări grave ale pieței în cazul producătorilor de vin.

Reamintim că, luni - 23 septembrie 2024, ministrul român al Agriculturii a participat la Consiliul AgriFish de la Bruxelles. Punctele importante de pe ordinea de zi a reuniunii au vizat: evaluarea situației piețelor agricole, în special ca urmare a invadării Ucrainei, bilanțul celui de-al doilea an de punere în aplicare a planurilor strategice de Politică Agricolă Comună (PAC), schimb de opinii cu privire la viitoarele consultări anuale dintre UE și Regatul Unit referitoare la posibilitățile de pescuit pentru 2025, discutarea unei propuneri a Comisiei de actualizare a posibilităților de pescuit pentru 2024 și 2025.

Pe baza informațiilor din partea Comisiei Europene și a statelor membre, miniștrii agriculturii analizează situația piețelor agricole, un subiect recurent pe ordinea de zi a Consiliului, care va desfășura o discuție publică cu privire la al doilea an de punere în aplicare a planurilor strategice de PAC.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pentru Campania 2024 este alocat aproximativ un miliard de euro, iar Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) face toate eforturile pentru a demara plata avansurilor începând cu 16 octombrie, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

În cadrul Campaniei 2024 se vor acorda avansuri în cuantum de 70% din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru plățile directe și de 85% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în cazul sprijinului acordat în cadrul intervențiilor de dezvoltare rurală și intervențiilor de mediu și climă, ca urmare a derogării Comisiei Europene.

„Am solicitat Comisiei Europene și am primit acordul pentru ca și în această toamnă fermierii români să beneficieze de o valoare a avansului crescută. Am avut în vedere să venim în sprijinul fermierilor, pentru a-i ajuta să depășească mai ușor problemele de lichidități cu care confruntă. Începând cu luna iulie, am solicitat cu fiecare ocazie Comisiei Europene creșterea valorii avansurilor pentru fermierii din țara noastră pentru a le oferi sprijinul necesar în pregătirea noului an agricol”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Comisia Europeană va acorda peste un miliard de euro pentru a ajuta Italia, Slovenia, Austria, Grecia și Franța să se recupereze în urma dezastrelor naturale.

Pachetul de ajutor este alocat astfel: 378,8 milioane euro pentru Italia în urma pagubelor provocate de inundații în regiunea Emilia-Romagna în luna mai a anului 2023 și încă 67,8 milioane euro pentru regiunea Toscana în urma inundațiilor din octombrie și noiembrie 2023; 428,4 milioane euro pentru Slovenia și 5,2 milioane euro pentru Austria în vederea reuperării după inundațiile din august 2023; 101,5 milioane euro pentru Grecia pentru a sprijini eforturile de redresare în urma inundațiilor din septembrie 2023; 46,7 milioane euro pentru Franța pentru daunele provocate de inundații în regiunea Hauts-de-France în noiembrie 2023.

Asistența Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene va acoperi o parte din costurile operațiunilor de urgență și de recuperare, inclusiv repararea infrastructurii deteriorate, protejarea patrimoniului cultural și efectuarea operațiunilor de curățare.

Această propunere de finanțare vine în urma cererilor din partea țărilor în cauză. Odată ce propunerea Comisiei Europene este aprobată de Parlament și Consiliul European, se plătește imediat ajutorul financiar, într-o singură tranșă către fiecare dintre țările solicitante.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutor de stat pentru Danemarca în vederea sprijinirii fermierilor crescători de animale. Valoarea totală a sprijinului este de 53 milioane de euro.

Schema, care are ca scop sprijinirea crescătorilor de animale pentru a reduce emisiile de metan, se va desfășura până la 31 decembrie 2027. Ajutorul va lua forma subvențiilor directe și va acoperi până la 100% din costurile eligibile, contribuind la îndeplinirea obiectivului național obligatoriu de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectoarele agricol și forestier.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că începând cu data de 16 octombrie 2024 va demara Campania de plată în avans pentru fermierii care au depus Cereri de plată în anul 2024.

În Campania 2024, Comisia Europeană și statele membre susțin menținerea derogării cu privire la plata avansului de până la 70% pentru intervențiile sub formă de plăți directe și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul intervențiilor de dezvoltare rurală bazate pe suprafață și pe animale. Această măsură se va vota la nivelul Comisiei Europene pe 5 septembrie 2024.

Plăţile pentru schemele finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se vor face în lei, la cursul de schimb valutar care va fi stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2024 şi va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Plăţile pentru schemele finanțate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9756 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 29 decembrie 2023.

În 2024, campania de depunere a cererilor de plată a început cu o lună mai târziu decât în anii precedenți, însă APIA promite că va finaliza controalele pe teren până cel târziu la data de 11 octombrie, cu excepția controalelor pentru cerințele/obligațiile specifice, care se vor face în iarnă sau în primăvara anului următor.

Inspectorii APIA și cei ai instituțiilor de specialitate delegate desfășoară controlul la fața locului pentru cererile eșantionate în acest scop, în conformitate cu OMADR nr. 292/16.07.2024 pentru aprobarea Instrucțiunii nr. 16/1/05.07.2024, precum și pentru aprobarea Procedurii operaţionale privind activitatea de control clasic pe teren, aplicabilă în Campania 2024.

În afara controalelor pe care le fac inspectorii APIA, următoarele instituții fac și ele controale specifice, astfel:

• Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) face controalele pentru verificarea respectării de către fermieri a cerințelor legale în materie de gestionare SMR 5-6 si SMR 9-11, pentru toți fermierii selectați la condiționalitate;

• Autoritatea Naţională Fitosanitară (ANF) verifică fermierii selectați în eșantionul de condiționalitate (SMR 7 și SMR 8) și M10 (Agromediu și Climă);

• Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) face controalele delegate în sectorul zootehnic.

Controlul pe teren reprezintă o cerință obligatorie impusă de legislația comunitară și o etapă premergătoare efectuării plăților finale.

În ceea ce privește procentul fermierilor controlați până la data de 6 august 2024, inclusiv, APIA informează că procentul este de 31,87% din eșantionul total, iar procentul parcelelor verificate la fața locului este de 32,3% din totalul parcelelor de controlat.

În cazul în care fermierii refuză efectuarea controlului pe teren, cererea de plată va fi respinsă de la plată.

În Campania 2024, au fost selectați pentru control clasic pe teren - sector vegetal un număr total de 7.912 fermieri, pentru controlul clasic pe teren - sector zootehnic un număr de 5.356 fermieri, iar pentru controlul pe teren privind condiționalitatea – 1.314 fermieri.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Este greu de înțeles și total nerealist obiectivul stabilit de Uniunea Europeană ca până în 2030 emisiile de CO₂ să scadă cu 45% față de 2010 și să ajungă la zero până în 2050. Această afirmație trebuia continuată cu un alt obiectiv, la fel de neînțeles și total irealizabil, ca până în 2050 să dispară viața de pe Terra, pentru că tot ce este viu respiră și emite CO₂.

Se știe că peste 95% din corpul plantelor, din masa vegetală, este format din CO₂ și H₂O. De fapt, din H₂O se reține doar H, iar oxigenul este cedat în atmosferă îmbogățind aerul cu oxigenul atât de necesar tuturor viețuitoarelor.

La fel, ar trebui să se știe că tot ce este viu pe Terra și tot ce mișcă pe acest pământ au la bază energia solară transformată în energia chimică potențială și înglobată în produsele sintetizate (hidrați de carbon, proteină, grăsimi) în procesul de fotosinteză. Prin urmare, CO₂ nu numai că nu este dăunător, el este vital pentru tot ce este viață și pentru tot ce mișcă pe acest pământ (oameni, animale, păsări, insecte, microorganisme, dar și mașini, trenuri, avioane etc.) fiind, totodată, folositor în multe alte domenii.

1.       Principalul rol al CO₂ constă în aceea că el constituie materialul de bază pentru formarea producției vegetale care, la rândul ei, constituie sursa de energie pentru tot ce mișcă pe planeta noastră. Să se asigure cât mai multă clorofilă pe pământ pentru a valorifica tot mai mult CO₂ și a elibera cât mai mult oxigen. Se apreciază că anual se consumă 175 de miliarde de tone CO₂ și se eliberează 460 de miliarde de tone oxigen.

2.       CO₂+H₂O → H₂CO₃ (acid carbonic), care are capacitatea de a solubiliza substanțele greu solubile din sol și a le pune la dispoziția plantelor.

3.       CO₂ împreună cu celelalte gaze rezultate din descompunerea materiei organice și a humusului contribuie la creșterea porozității solului, dând aspectul de teren „dospit”, căruia îi asigură o anumită elasticitate și rezistență la tasare-compactare.

4.       CO₂+H₂O→H₂CO₃, care, prin disociere, rezultă ioni de HCO^-₃, CO^--₃ și H⁺, care participă la schimbul de ioni în procesul de absorbție și în metabolismul plantelor.

5.       În depozitele pentru păstrarea fructelor este necesar să se asigure concentrații mărite de CO₂ (10%).

6.       Prin creșterea concentrației de CO₂ de la 0,03% la 0,28%, fotosinteza crește de trei ori deoarece CO₂ absorbit prin rădăcină (în sol concentrația de CO₂ este de zece ori mai mare) ajunge la frunze și participă la fenomenul de fotosinteză. Maximumul de fotosinteză se realizează la concentrații de CO₂ de 2-5%, lucru care se poate realiza în sere și solarii.

7.       Aprecierea gradului de fertilitate a solului se poate face după cantitatea de CO₂ degajată din sol, deoarece aceasta dovedește că solul este bogat în materie organică și rădăcinile au o respirație intensă.

8.       De pe suprafața de un hectar se elimină zilnic 60 kg CO₂ din respirația rădăcinilor și 70 kg CO₂ din activitatea microorganismelor.

9.       În condiții de secetă, concentrația de CO₂ din atmosferă, mărită, încetinește procesul de fotorespirație a plantelor, determinând folosirea mai eficientă a apei din sol.

10.     S-a constatat că anumite microorganisme modificate genetic pot realiza din CO₂ biocombustibil.

11.     Unele semințe tari (cu repaus seminal îndelungat) pot încolți numai într-o atmosferă cu concentrația de peste 0,5% CO₂.

12.     În ultima perioadă, CO₂ este folosit la fabricarea unei proteine întrebuințate în furajarea animalelor. CO₂ și H folosit drept sursă energetică se introduc într-un rezervor de fermentare și rezultă o pulbere care conține 40% proteină.

Prin urmare, problema trebuie pusă nu sub aspectul reducerii emisiilor de CO₂, pentru că este folositor în multe domenii, ci de asigurare a mijloacelor care să valorifice cât mai mult CO₂. Aceste mijloace, care stau la îndemâna omului, constau în asigurarea a cât mai multă clorofilă care, cu miraculoasele ei cloroplaste, în procesul de fotosinteză, cu ajutorul energiei solare transformă CO₂ în produsele sintetizate ce conțin energie chimică potențială.

Dacă ne referim la zona ecuatorială și la cea subtropicală, care mențin vegetația permanent verde, dacă avem în vedere pădurile Amazoniei de 5.500.000 km² unde trebuie stăvilite defrișările și incendiile, numai această vegetație poate consuma o bună parte din emisiile de CO₂ de pe Terra.

Referindu-ne la țara noastră, avem în vedere, de pildă, că un fag matur care ocupă câțiva metri pătrați are suprafața cloroplastelor de 20.000 m² cu care poate face fotosinteză.

Dacă toate suprafețele improprii agriculturii ar fi împădurite, dacă toate zăvoaiele aflate de-a lungul râurilor ar fi întreținute, dacă s-ar înființa perdele forestiere de producție de-a lungul șoselelor și căilor ferate, pe diguri și canale, precum și perdele de protecția culturilor agricole, la care am adăuga arborii și arbuștii existenți în parcuri, care se vor extinde și se vor îngriji, precum și respectarea recomandărilor ca majoritatea suprafețelor agricole să fie menținute permanent verzi, am avea suficiente mijloace pentru a consuma emisiile suplimentare de CO₂ și a evita efectul de seră cu implicații negative în schimbările climatice. La fel, există posibilitatea înlocuirii combustibililor fosili cu motoare electrice, cu motoare care consumă H, motoare cu consum de biocombustibili etc. Prin urmare, există suficiente posibilități, dacă se vrea, și să nu mai fie atât de hulit CO₂, acest „oxigen” al vegetației, acest suport al vieții.

Articol scris de: PROF. DR. ING. VASILE POPESCU

Joi, 30 mai 2024, Comisia Europeană a adoptat o comunicare care clarifică utilizarea forței majore și a circumstanțelor excepționale pentru sectorul agricol al Uniunii Europene în cazul unor fenomene meteorologice imprevizibile și extreme. Conceptul de forță majoră permite fermierilor care nu au putut să își îndeplinească toate cerințele Politicii Agricole Comune din cauza unor evenimente excepționale și imprevizibile aflate în afara controlului lor (cum ar fi secetele grave sau inundațiile) să nu piardă sprijinul PAC. Clarificarea CE scutește autoritățile de necesitatea unei evaluări de la caz la caz. „Aplicarea acestui concept este decisă de statele membre pe baza dovezilor relevante și în lumina legislației agricole a UE”, transmite Comisia Europeană.

Deoarece constituie o excepție de la respectarea strictă a obligațiilor legate de plățile din cadrul PAC (cum ar fi condiționalitățile sau măsurile din cadrul programelor ecologice), această decizie se aplică, în general, în mod restrictiv, de la caz la caz sau pentru fiecare exploatație în parte. Comunicarea Comisiei clarifică faptul că forța majoră se poate aplica tuturor fermierilor care lucrează într-o zonă delimitată care este afectată de dezastre naturale grave și imprevizibile sau de fenomene meteorologice. Aceasta înseamnă că fermierii situați în zona afectată nu vor trebui să completeze cereri individuale sau să furnizeze dovezi pentru îndeplinirea condițiilor de forță majoră.

Statele membre vor trebui să confirme producerea unui dezastru natural grav sau a unui eveniment meteorologic sever și să delimiteze zona geografică care a fost grav afectată de eveniment și ale cărei consecințe nu au putut fi prevenite cu toată atenția cuvenită. Pentru această delimitare, statele membre se pot baza, de exemplu, pe datele satelitare ale zonei în cauză, fără a fi necesare date satelitare specifice la nivelul exploatațiilor individuale. Pentru anumite tipuri de evenimente, administrațiile naționale vor lua în considerare, de asemenea, factori suplimentari, cum ar fi gradientul de pantă, tipul de sol sau tipul de culturi cultivate, pentru a defini populația afectată, fără a fi necesară o verificare individuală. Acest lucru ar putea fi valabil, de pildă, în cazul înghețului care nu afectează toate culturile în același mod sau al precipitațiilor continue, care pot avea efecte diferite asupra zonelor cu pantă sau asupra solurilor cu capacități diferite de retenție a apei.

Comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat: „Am depus eforturi susținute pentru a aborda preocupările fermierilor cu privire la reducerea birocrației și la o mai mare flexibilitate. Agricultura este una dintre profesiile cele mai expuse la schimbările climatice și la consecințele acestora. Având în vedere fenomenele climatice extreme neprevăzute, fermierii riscă să piardă tot ceea ce au lucrat. Clarificarea noastră de astăzi oferă certitudinea că aceștia ar putea primi în continuare plățile din cadrul PAC, chiar dacă nu sunt în măsură să își îndeplinească toate obligațiile obișnuite. Nu este nevoie de îngrijorări suplimentare atunci când ne confruntăm cu dezastre naturale dramatice”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Luni – 13 mai 2024, Clubul Fermierilor Români a participat la reuniunea organizată de comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, la București. Principalul subiect discutat a fost viitorul Politicii Agricole Comune.

„Considerăm această întâlnire o continuare a dialogului inițiat cu ocazia celei mai recente vizite a delegației Clubului Fermierilor la Bruxelles pe 25 martie 2024, când am înaintat comisarului european Janusz Wojciechowski o serie de propuneri privind consolidarea dialogului strategic pentru un cadru european favorabil fermierilor, care să țină cont de necesitatea asigurării competitivității economice, respectarea mediului și relansarea socială a spațiului rural”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

În cadrul întâlnirii de la București, Clubul a înaintat o scrisoare deschisă către comisarul Wojciechowski, cu propuneri de acțiuni strategice, semnalate de către fermierii români, apreciate ca foarte importante în actualul context geopolitic și al necesității identificării unor soluții optime și imediate pentru redresarea competitivității fermelor, mai ales a celor din statele membre UE, vecine cu Ucraina.

„Tragem un semnal de alarmă privind riscurile absenței unei strategii europene și a unor mecanisme comune și naționale coerente, de răspuns imediat și consolidat la efectele multi-crizelor economice, sociale, de mediu și de piață cu care se confruntă fermierii europeni, într-o formă mai puternică pentru cei din țara noastră. Clubul Fermierilor a elaborat un document de reflecție privind OBIECTIVELE, PRINCIPIILE și MĂSURILE vizând abordarea integrată a dezvoltării pe termen lung a agriculturii românești, ca parte a unei arhitecturi de politici și capacități europene, regândite în raport cu provocările majore actuale și oportunitățile excepționale ale unei Politici Agricole Comune”, a punctat Florian Ciolacu.

Aspectele principale identificate ca fiind prioritare pentru a susține fermierii români cu scopul de a contribui la adaptarea economică și legislativă actuală la nivel european sunt:

• Promovarea unor soluții care să permită producătorilor din cele cinci state membre UE (cele mai afectate de războiul din Ucraina) valorificarea remuneratorie a cerealelor.

• Susținerea dezvoltării unui culoar de depozitare-stocare și valorificare a cerealelor de origine românească în Portul Constanța pentru a evita discriminarea față de transporturile de cereale din Ucraina.

• Compensarea fermierilor români pentru pierderile de venit cauzate de valoarea redusă a cerealelor pe piața europeană.

• Debirocratizarea și simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC).

• Creșterea plafonului pentru ajutorul de minimis și a celor alocate per beneficiar în cazul intervențiilor de dezvoltare rurală.

• Utilizarea fondurilor PAC doar pentru fermierii europeni.

• Creșterea rezervei agricole de criză din marjele bugetare.

• Referitor la propunerea de creștere a taxelor pentru importurile din Rusia și Belarus, Clubul consideră inoportună această decizie.

• Continuarea convergenței externe în privința susținerii ambiției de echitate a cuantumurilor plăților directe și a unei agriculturi durabile.

• Reiterarea solicitării de a identifica noi surse de finanțare, externe PAC pentru cerințele de mediu pe care fermierii trebuie să le aplice.

Clubul Fermierilor Români reafirmă angajamentul său de a promova un model românesc de agricultură performantă, care să valorifice specificul național în contextul geopolitic actual și își exprimă disponibilitatea de a colabora cu toți factorii de decizie interesați pentru identificarea și implementarea de soluții eficiente în vederea protejării intereselor fermierilor români și a competitivității afacerilor agricole autohtone.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Comisia Europeană propune creșterea tarifelor la importurile în Uniunea Europeană de cereale, semințe oleaginoase și produse derivate din Rusia și Belarus, inclusiv făină de grâu, porumb și floarea-soarelui. Taxele vor fi de 95 euro (102,8 dolari) pe tona metrică de cereale şi de 50% pentru seminţele oleaginoase. Noile tarife vor putea fi aplicate după ce vor fi aprobate de guvernele statelor UE.

Propunerea de majorare a tarifelor pentru produsele agricole importate din Rusia și Belarus este o măsură care previne destabilizarea pieței UE prin orice viitoare redirecționare semnificativă a produselor cerealiere rusești pe piața Uniunii. De asemenea, prin astfel de măsuri se intenționează împiedicarea Rusiei să folosească veniturile din exporturile către UE pentru a-și finanța războiul de agresiune împotriva Ucrainei.

Tranzitul cerealelor, semințelor oleaginoase și produselor derivate din Rusia și Belarus către țări terțe nu este afectat de această propunere.

Propunerea CE va fi analizată de Consiliul Uniunii Europene și odată adoptate de Consiliu, tarifele vor fi aplicate imediat.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!