În ciuda nenumăratelor semnale de alarmă trase de crescătorii de porci din România privind pericolul reprezentat de virusul pestei porcine africane, dar și pe fondul blocării aprobării hotărârii menite să modifice HG nr. 1156/2013, precum și pentru modificarea și completarea programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane, aprobat prin HG nr. 830/2016, prin intermediul ANSVSA, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală a confirmat existența primelor astfel de focare la suinele domestice dintr-o gopodărie localizată la periferia municipiului Satu Mare, în data de 31 iulie 2017, investigația epidemiologică relevând existența unui focar primar și a unui focar secundar.

Potrivit informațiilor transmise de Autoritate, imediat după primirea buletinului din partea Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA), Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a notificat toate structurile abilitate de la nivel național, structurile omoloage din Uniunea Europeană (UE), precum şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor (OIE), despre confirmarea acestui focar de pestă porcină africană pe teritoriul țării noastre.

Contactat telefonic, șeful APCPR, Ioan Ladoși, a precizat că și el a primit vestea ieri după-amiază (n.r. - marți, 31 iulie 2017) și a afirmat că din raportările pe care ANSVSA le-a făcut către OIE nu s-a făcut precizarea cum a avut loc infestarea sau care ar fi bănuiala cu privire la aceasta.

„Este încă încă în curs de investigare cum s-a putut întâmpla. Într-o gospodărie, indiferent cât de primitivă ar fi ea, există posibilitatea unui contact direct dintre mistreți și porcii domestici, dar mai puțin probabil sau să se fi întâmplat cum s-a întâmplat în Cehia, dar la mistreți, prin faptul că au ajuns la aceștia alimente contaminate; asta nu știm încă. Urmează să aflăm din ce ne va comunica Autoritatea”, a menționat Ladoși pentru Revista Fermierului.

El a adăugat că reprezentanții asociaților de specialitate de la noi din țară au încercat constant să facă riscul reprezentat de pesta porcină africană cât mai vizibil în ochii și urechile autorităților și deținătorilor de animale.

„De ce ne-am temut, nu am scăpat”

Ioan Ladoși a mai menționat că la ultimele discuții din primăvară, cu autoritățile, practic, crescătorii au înțeles că nu se vorbește despre «dacă», ci «când» va intra pesta porcină în România, fapt, iată, confirmat.

„De ce ne-am temut, nu am scăpat. Într-adevăr, ne-am temut foarte tare că boala va intra în țară. Iată că în ultima zi din iulie s-a întâmplat acest lucru. Ce este pentru noi foarte îngrijorător este faptul că aceste cazuri sunt la porcii din gospodăriile populației, față de situațiile din Cehia care au răbufnit acum o lună, unde a fost vorba strict doar de mistreți”, a mărturisit Ladoși. „Ca atare, noi avem deja o delegație la acest moment pentru discuții la ANSVSA, în privința planurilor pe care autoritatea le are în vedere în privința localizării și încercării de a stopa răspândirea bolii. Există un plan de bătaie, din ceea ce am înțeles noi; în mare parte l-am parcurs împreună cu autoritățile”.

Concret, mai spune el, există în dezbatere publică planul îmbunătățit referitor la lupta împotriva pestei porcine africane care le-a fost transmis pentru consultare asociațiilor de crescători din România.

„Sunt măsuri care par logice. În mod cert a existat o colaborare între autoritățile de la noi și cele care deja trec prin aceste probleme și au dobândit o anumită experiență, și aici mă refer la Polonia, Estonia și, mai recent, Cehia. Sunt și măsuri concrete prevăzute acolo, inclusiv una pe care, la un moment dat, acum mai bine de un an și jumătate, doi, noi am lansat-o cu un semn de urgență și care, la vremea respectivă, nu a fost luată în serios, și anume inclusiv luarea în calcul a punerii unor bariere, de genul gardurilor electrice, în zonele împădurite de la granița cu Ucraina”, a adăugat șeful APCPR.

Asociațiile de crescători propun practic închiderea zonei de risc (bine stabilită), precum și să nu se mai permită absolut niciun fel de mișcare a porcilor domestici înspre și dinspre acea zonă.

De asemenea, se propune eutanasierea suinelor aflate în zona de risc, într-un mod similar cu gestionarea situației de către statele vecine care s-au confruntat cu această boală.

„Astfel, fermele comerciale care reprezintă baza producției cărnii de porc din România vor fi protejate cât mai bine și nu vor intra sub incidența unor embargouri de transport, de livrări către abatoare sau către alte ferme”, a mai afirmat Ioan Ladoși. „Noi, la ora actuală, nu știm nici măcar despre ce localitate vorbim. Dacă iau prin comparație ceea ce au întreprins autoritățile din Cehia, în localitățile lângă care s-au găsit porci mistreți morți, practic au fost eutanasiate toate suinele, inclusiv cele domestice din gospodăriile învecinate. Numai în acest fel se poate face un control eficient al răspândirii bolii”.

ANSVSA: Posibilul vector – produsele de origine animală, contaminate. Șapte suine au fost eutanasiate deja

Printr-un document de presă, ANSVSA a transmis marți că din primele investigații întreprinse la fața locului de către echipa de inspectori ai DSVSA Satu-Mare a reieșit suspiciunea că virusul bolii a fost introdus în țară prin intermediul unor produse de origine animală contaminate, provenite din Ucraina.

„Ancheta epidemiologică este în desfășurare”, au dat asigurări autoritățile competente, precizând totodată că și alte instituții specializate ale statului întreprind verificări în acest sens.

„Informațiile obținute urmează a fi coroborate, pentru stabilirea cu exactitate a modului în care a apărut boala în țara noastră”, se mai arată în comunicat.

Potrivit ANSVSA, în perioada următoare va fi convocat Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, în vederea informării și adoptării unei hotărâri privind stabilirea atribuțiilor pentru ministerele cu responsabilități în controlul bolii, conform Hotărârii de Guvern 830/2016, care stabilește Programul Național de Control și Planul de Contingență pentru pesta porcină africană.

Tot ANSVSA anunță că în urma confirmării prezenței virusului pestei porcine africane în țara noastră, Comisia Europeană (CE) ar urma să adopte o decizie privind zona aflată sub restricții, măsurile care trebuie respectate de România și perioada pentru care acestea vor fi aplicate.

Conform informațiilor puse la dispoziție de Autoritate, în conformitate cu prevederile legislației comunitare și naționale, până în prezent au fost recoltate probe pentru examene de laborator, au fost impuse restricții de mișcare pentru exploatațiile infectate și au fost ucise animalele din focar, iar cele șapte cadavre au fost distruse prin incinerare.

De asemenea, s-a efectuat dezinfecţia în cele două gospodării a spaţiilor de cazare a porcilor, a aleilor, a perimetrelor, a ustensilelor şi a obiectelor potenţial contaminate, a utilajului care a fost folosit pentru săparea locului de îngropare şi a locului de îngropare și a fost efectuat recensământul exploataţiilor cu suine din proximitatea gospodăriilor afectate.

Nu în ultimul rând, au fost stabilite zona de protecție și de supraveghere în jurul focarului, precum și planul pentru instituirea măsurilor specifice de control al bolii și a fost convocat Centrul Local de Combatere a Bolilor în vederea stabilirii planului de măsuri specifice pentru controlul bolii.

În această zonă va fi interzisă mișcarea suinelor domestice și sălbatice, a produselor și subproduselor, a materialului seminal, ovulelor și embrionilor provenite de la acestea, au mai spus autoritățile.

Am scăpat de una, am dat de alta

La finele lunii mai 2017, consiliul director al APCRP preciza, prin vocea președintelui său, același Ioan Ladoși, că salută decizia Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor – OIE (World Organisation for Animal Health) de a acorda României statutul de țară liberă de pestă porcină clasică.

„Felicităm autoritățile statului şi, deopotrivă, fermierii, care au demonstrat că, în România, fermele comerciale de creştere a porcilor au implementat și menţin standarde sanitar-veterinare înalte, iar supravegherea, monitorizarea şi controlul în sectorul cărnii de porc sunt o garanţie pentru procesatorii, comercianţii și consumatorii din orice ţară”, se menționa în documentul APCPR.

Crescătorii de suine din România precizau totodată că decizia este rezultatul unui efort îndelungat din partea autorităților sanitare veterinare centrale și locale, al fermierilor, cât și al medicilor veterinari din sectorul creșterii porcinelor de a implementa și aplica programe la nivel național sau personalizate, condiții de biosecuritate și supraveghere în creșterea, protecţia și circulația porcilor în tot sectorul suin, prin care se asigură un status corespunzător de sănătate animalelor și trasabilitatea cărnii de porc.

În 2017, pentru prima dată după zece ani de restricții, România era recunoscută la nivel internațional ca țară liberă de pestă porcină clasică, „o șansă reală de dezvoltare” a sectorului de creștere a suinelor.

Chiar dacă la întâlnirea din 14 septembrie 2016 a Comitetului pentru Plante, Animale, Alimente și Furaje (SCOPAFF) de la Bruxelles a fost votată, în umanimitate, o decizie care va permite României să participe la comerțul intracomunitar cu porci vii și produse provenite de la aceștia, Ioan Ladoși, președintele APCPR, este de părere că doar 40 la sută din fermele comerciale românești vor fi în măsură să respecte condițiile și cerințele impuse până la acest moment de SCOPAFF.

Șeful APCPR consideră că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) trebuie să negocieze cu specialiștii europeni cu mare atenție termenii din draftul document care urmează să fie notificat deciziei la Oficiul Internațional de Epizootii (OIE).

În acest context, Ladoși atrage atenția asupra costurilor cu analizele de sânge, cât și cu separarea fluxurilor de producție a porcilor în ferme, ca urmare a unor condiții puse în documente de oficialii de la Bruxelles.

„Din perspectiva noastră, această realizare este câștigarea unei bătălii, dar suntem departe de a fi câștigat războiul. Într-adevăr, există această posibilitate care se deschide piața pentru fermierii români, dar în condițiile care sunt conținute în acest document, doar 40 la sută din fermele comerciale vor fi în măsură să respecte condițiile și cerințele respective, din totalul fermierilor români.

„Ca atare, mai avem mult de lucru și, mai ales, chestiuni tehnice care trebuie lămurite. Purtătorul de cuvânt al ANSVSA amintea (...) acele 90 de zile să fi fost animalul în fermă, cu cele 30 de zile să nu fi intrat un alt animal în exploatația respectivă. Aceste condiții sunt destul de dificil de respectat, de o mare parte din fermele comerciale din România, pentru că asta presupune că fluxul de producție a porcilor să fie total separat fizic, geografic. Acele ferme cu flux continuu din România, care au de la maternități și până la ferme pentru porcii de finisare, pentru ei va fi foarte dificil să le respecte.

„Mai mult decât atât, (...) în acest draft de decizie se precizează foarte clar că loturile de animale care vor fi destinate exportului, de la fiecare porc vor trebui prelevate probe de sânge, astfel încât să se dovedească faptul că acele animale sunt libere de pestă. Pe lângă faptul că este o chestiune destul de complicată, ar trebui să adăugăm și faptul că nu știm încă cine va acoperi costurile unei asemenea manevre și acest lucru va trebui lămurit”, a afirmat Ioan Ladoși, marți, 27 septembrie 2016, în cadrul unei conferințe de presă.

Potrivit afirmațiilor purtătorului de cuvânt al ANSVSA, Rareș Hăbeanu, principala condiție care i s-a impus țării noastre pentru a putea exporta suine vii este aceea ca porcii să fi staționat trei luni în fermele comerciale din care urmează să fie comercializate pestre graniță, iar timp de o lună niciun alt porc să nu intre în acele exploatații, până când se va face exportul în cauză. El a mai vorbit de un plan de supravegere și de un plan de biosecuritate, existente în exploatațiile respective.

„Discutăm de un control oficial trimestrial și testare din partea noastră, precum și de un program de supraveghere a pestei porcine clasice”, a adăugat oficialul ANSVSA.

În ceea ce privește notificarea la OIE, a mai adăugat el, un calendar estimat ar fi luna februarie a anului următor pentru votul necesar României în vederea ridicării restricțiilor pentru exportul de porci vii, respectiv mai 2017 pentru publicarea rezoluției. Acest calendar este important, în contextul unor potențiale contracte majore de export de carne către state terțe.

„În acest moment, în state terțe, exportăm porci vii în Georgia și Albania, iar în momentul în care OIE ne va ridica aceste restricții, avem contacte avansate pentru carne de porc cu Japonia și Coreea de Sud”, a conchis Hăbeanu.

2007-2015: „Două milioane de probe de sânge recoltate”

Că s-a făcut un efort extraordinar până în prezent în ceea ce privește unda verde a exporturilor de porci al României, o confirmă și președintele ANSVSA, Radu Roatiș Chețan. El a spus că următorul pas ar urma să fie notificarea la OIE a deciziei celor de la Bruxelles. Nu mai puțin de două milioane de probe de sânge au fost analizate în toți acești ani, astfel încât România să poată avea acces pe piața europeană a cărnii de porc și a comerțului cu animale vii.

„Au fost aproape două milioane de probe de sânge recoltate. A fost creat un sistem canalizat mai întâi, unul care să permită României să iasă pe piață, în privința exportului de carne; acum am reușit și cu animalele vii. Finalul și capătul drumului nu este aici. Ceea ce urmează este notificarea deciziei la Oficiul Internațional de Epizootii (OIE). La această organizație internațională se raportează toate statele lumii, atunci când fac acte comerciale cu animale sau cu produse de origine animală. Acest lucru se va întâmpla în perioada imediat următoare”, a afirmat Chețan, fără a confirma datele vehiculate de Hăbeanu. „Acest demers pe care îl facem împreună cu reprezentanții CE (...), stipulează două lucruri: în raporturile comerciale, tu deja știi că vei livra porci la data X și ai un calendar (...). Așa cum noi am cerut pentru fiecare bovină care a intrat în România, mă refer la cazurile de bluetongue într-o anumită perioadă, să facă dovada faptului că animalul este clinic sănătos, toată lumea, pe principiul precautiv, spune că s-a ridicat restricția, doar că țara de unde vine animalul a avut 70 de ani pestă porcină; nu vorbim de o glumă. De aceea, livrările de animale, pentru a nu apărea chestiuni juridice, opozabile, s-au făcut la acest gen în care, noi, în următoarele luni, noi nu avem virus în România. Noi, prin ceea ce am făcut, am demonstrat că virusul pestei porcine clasice nu este și nu circulă în România”.

Chețan a mai precizat că se lucrează în prezent la un sistem de management în laboratoare, menit să-i ajute pe fermieri să primească rezultatele probelor de sânge, online, în 48 de ore. El spune că nemulțumirile asociațiilor de profil vor avea „cu certitudine” o rezolvare, cu ajutorul ANSVSA, așa cum s-a demonstrat, de altfel, și prin decizia de până acum a europenilor.

„Ceea ce lucrăm noi acum, prin integrarea unui sistem de management în laboratoare (pe care îl aveam, dar am deschis noi ferestre în el), fermierii vor putea să-și facă prelevările de sânge și, electronic, vor primi în 48 de ore rezultatul analizelor, ca să nu interfereze și să nu fie probleme de procedură în livrare. (...) În discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanții CE, am dat garanțiile pentru ceea ce înseamnă biosecuritatea fermelor. Sunt exploatații cu înaltă biosecuritate, sunt oameni care fac acest business și mai au de investit și, rând pe rând, și ei vor încadra în această posibilitate de a face export”, a mai declarat Roatiș Chețan. „Avem certitudini. Și aceste certitudini se bazează pe următorul lucru: am spus că datele sunt științific demonstrate. Adică am împărțit România în zone, am împărțit-o în ferme, am verficat condițiile de biosecuritate, am recoltat și am făcut prelevări de sânge, conform unei statistici epidemiologice, pe indici de prevalență care au fost verificate și apoi supuse controlului CE prin echipele lor de audit și inspecție. Dorim să-i sprijim pe producători, acum, să intrăm în elementele tehnice”.

Deja, țările terțe sunt cu ochii pe România. Coreea de Sud și Japonia ar urma să contracteze cantități de carne de porc, imediat ce OIE va lua o decizie, chiar și neoficializată, ca urmare a amendării Deciziei CE 2013/764/CE.

„Prin această acțiune, am obținut două lucruri foarte mari: solicitările de carne și de porc în state economic foarte puternice, cum este Coreea de Sud și Japonia, pe care noi n-am fost obișnuiți să le băgăm în seamă, dar au venit agenți economici care au spus că acolo este un pol al lumii care cere și cantități, și la prețuri foarte bune, actul de comerț este așezat în baza deciziei și în baza a ceea ce urmează să se întâmple la OIE. Chiar și nepublicat la OIE, coreenii au spus că dacă apare decizia, ei cumpără. Decizia CE vizează astfel și exporturile extracomunitare”, a mai punctat șeful ANSVSA.

„Îmbunătăţire evidentă a situaţiei pestei porcine clasice în România”

Prin votul adoptat de Statele Membre UE a fost amendată, printr-o hotărâre de implementare, Decizia Comisiei 2013/764/CE referitoare la măsurile de control în sănătatea animală, datorate evoluției pestei porcine clasice, în diferite state membre UE.

Restricțiile au fost impuse României încă din perioada de pre-aderare, iar eforturile factorilor de decizie din administrația românească au fost canalizate pentru dovedirea faptului că, în țara noastră, virusul acestei boli nu mai circulă printre suinele domestice și sălbatice. Ca urmare, porcii vii și produsele provenite de la aceștia pot circula pentru prima oară de la aderare în spațiul Uniunii Europene, în condițiile derogărilor oferite de sus-amintita decizie.

Pentru a-și recăpăta statutul de liber de boală, România a desfășurat, în fiecare an, programe de supraveghere, control și eradicare, cofinanțate de Uniunea Europeană (UE). Implementarea programelor anuale de eradicare a pestei porcine clasice, din perioada 2007-2015, a condus la o îmbunătăţire evidentă a situaţiei pestei porcine clasice în România, situație dovedită și de rapoartele misiunilor FVO din ultimii ani, în care se menţionează progresele României în implementarea respectivelor programe anuale.

Pentru prima oară de la aderarea ţării noastre la spaţiul Uniunii Europene (UE), suinele vii şi produsele provenite de la acestea pot circula liber, în urma adoptării de către Comisia Europeană (CE) a unei decizii care permite comerţul pe piaţa comunitară cu porci vii din România, potrivit un comunicat al ANSVSA.

„La întâlnirea din 14 septembrie a Comitetului pentru Plante, Animale, Alimente şi Furaje (SCOPAFF) de la Bruxelles, a fost votată, în unanimitate, o decizie care va permite României să participe la comerţul intracomunitar cu porci vii şi produse provenite de la aceştia. Prin votul adoptat de Statele Membre, a fost amendată, printr-o decizie de implementare, Decizia Comisiei 2013/764/CE referitoare la măsurile de control în sănătatea animal, datorate evoluţiei pestei porcine clasice, în diferite state membre UE. Noua decizie va intra în vigoare la publicarea ei în Jurnalul Oficial al UE”, se arată în documentul ANSVSA.

Restricţiile au fost impuse României încă din perioada de pre-aderare, iar eforturile factorilor de decizie din administraţia românească au fost canalizate pentru dovedirea faptului că, în ţara noastră, virusul acestei boli nu mai circulă printre porcii domestici şi sălbatici. Ca atare, porcii vii și produsele provenite de la aceştia pot circula pentru prima oară de la aderare în spaţiul comunitare, în condiţiile derogărilor oferite de decizia mai sus menționată.

„Pentru a-şi recăpăta statutul de liber de boală, România a desfăşurat, în fiecare an, programe de supraveghere, control şi eradicare, cofinanţate de Uniunea Europeană. Implementarea programelor anuale de eradicare a pestei porcine clasice, din perioada 2007 - 2015, a condus la o îmbunătăţire evidentă a situaţiei pestei porcine clasice în România, situaţie dovedită şi de rapoartele misiunilor FVO din ultimii ani, în care se menţionează progresele României în implementarea respectivelor programe anuale”, precizează ANSVSA.

APCPR: „Se recunoaşte respectarea normelor sanitare veterinare”

Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) salută decizia autorităţilor sanitare veterinare europene de a aproba comerţul intracomunitar şi exportul de porci vii din exploataţiile comerciale din ţara noastră şi susţine că, astfel, fermierii români vor avea mai multe oportunităţi de afaceri.

„Se recunoaşte respectarea normelor sanitare veterinare, aşa cum a rezultat şi din ultimele verificări ale autorităţilor europene şi se dă posibilitatea fermierilor din sectorul comercial de creştere a porcilor să beneficieze de oportunităţi de piaţă în momente critice care apar, tot mai des, în piaţa europeană a cărnii de porc”, se menţionează într-un comunicat al Asociației remis presei.

Mai mult, membrii Asociaţiei felicită autorităţile statului şi deopotrivă fermierii care au reuşit să convingă la toate verificările şi la toate prezentările din acest an că, în România, fermele comerciale de creştere a porcilor îşi menţin standarde sanitar veterinare de nivel european, iar supravegherea, monitorizarea şi controlul în sectorul cărnii de porc este o garanţie pentru procesatorii, comercianţii sau consumatorii din orice ţară.

„După opt ani de restricţii, fermele comerciale de creştere a porcilor şi unităţile de procesare carne de porc vor putea să-şi valorifice producţia de porci vii şi de carne de porc în mod liber şi egal cu toţi producătorii din statele membre UE”, se mai arată în comunicat citat.

Crescătorii de porci din România au solicitat în repetate rânduri deblocarea comerţului cu porcii vii către Uniunea Europeană în condiţiile în care ţara noastră este teritoriu liber de pestă porcină clasică de peste 8 ani, iar aceştia se află într-o situaţie dificilă din cauza crizei generale a sectorului european al cărnii de porc determinat de embargoul rusesc la importurile de carne de porc din Europa.

Livrările de carne şi produse procesate din carne de porc provenind de la firme româneşti au fost interzise pe piaţa Uniunii Europene din anul 2003, întrucât România folosea vaccinarea porcilor pentru eradicarea pestei porcine clasice.

În anul 2007, Comisia Europeană a decis să prelungească, până la 31 decembrie 2009, interdicţia impusă firmelor româneşti privind livrările de carne de porc, considerând că pesta porcină nu este încă ţinută sub control. În decembrie 2009, Comitetul Permanent pentru Lanţul Alimentar şi Sănătate Animală a aprobat includerea României în anexa III a Deciziei 2008/855, ceea ce permitea unităţilor de procesare a cărnii de porc din România să iasă pe piaţa comunitară cu produse din carne provenită din zonele europene oficial libere de pesta porcină clasică.

Ulterior, România a solicitat Comisiei Europene, la cererea producătorilor români, includerea în anexa II a Deciziei 2008/855. Obţinerea acestei decizii a permis şi comerţul cu carne şi produse din carne de porc produse în România, deschizând producătorilor români perspective favorabile pentru a-şi comercializa produsele pe piaţa europeană.

Includerea României în anexa II a Deciziei 2008/855 a fost esenţială, deoarece astfel s-a putut solicita ulterior înscrierea în Anexa I a Directivei, ceea ce a permis liberalizarea totală, inclusiv posibilitatea comercializării porcinelor vii pe piaţa europeană.

În țara noastră, ultimele focare de pestă porcină din România au fost înregistrate în 2007, în judeţul Timiş, la fermele companiei Smithfield, unde au fost sacrificaţi peste 50.000 de porci.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), România avea la finele lunii mai a acestui an aproximativ 4,66 milioane de porci, în scădere cu 1,8% faţă de aceeaşi dată a anului trecut. Înainte de 1989, în România erau crescuţi aproape 15 milioane de porci.

Consumul anual în România se ridică la circa 11 milioane de porci, acesta fiind asigurat în proporţie de 50% din importuri.