ANSVSA - REVISTA FERMIERULUI

Oficialitățile saudite și-au manifestat recent interesul față de capacitatea României de a asigura cantități importante de furaje pentru șeptelul propriu, context în care acestea au solicitat și au primit informații referitoare la condițiile de certificare pentru cereale și furaje, se arată într-un comunicat al ANSVSA transmis presei în urma unei vizite de lucru pe care specialişti ai Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în frunte cu președintele instituției, dr. Geronimo Brănescu, au efectuat-o în perioada 23 – 26 aprilie în Arabia Saudită.

De cealaltă parte, reprezentanții părții române și-au exprimat dorința și disponibilitatea de a organiza vizite ale unor specialiști saudiți la exploatații de animale, centre de colectare pentru animale, cât și la unități de abatorizare în sistem „halal” (agreate din punctul de vedere al normelor de sacrificare islamice), pentru a certifica, conform procedurilor, faptul că nu există riscuri sanitar-veterinare sau de siguranță a alimentelor pentru eventuale exporturi din România.

La finalul vizitei, cele două părți au convenit asupra abordării cu prioritate a relațiilor de cooperare sectorială în domeniul agro-alimentar și asupra derulării cu celeritate a tuturor etapelor necesare, pentru demararea, în cel mai scurt timp, a exportului de animale și de produse de origine animală în Regatul Arabiei Saudite.

Vizita, care a avut drept obiectiv inițierea negocierilor tehnice pentru deschiderea exportului de animale și produse de origine animală către Arabia Saudită, a fost realizată cu sprijinul Ministerului de Externe şi al Ambasadei României în Regatul Arabiei Saudite.

Primele discuții au avut loc la Saudy SFDA (Saudi Food and Drug Authority) cu șeful instituției, dr. Hisham Bin Saad Al Jaddaei, cu directorul departamentului de cooperare internațională, ing. Abdulrahman Al Ghurairi, și cu directorul departamentului de management al controlului, dr. Mohammed Ali Al Nasser.

A doua rundă de negocieri la nivel înalt a avut loc la sediul Ministerului Apelor, Mediului și Agriculturii, cu ministrul adjunct, dr. Hamad Abdulaziz Al Batshan, cu directorul Departamentului Carantină, Ibrahim Al Nowaiser, Mediului, precum și cu vicepreședintele Camerei de Comerț și reprezentanți ai oamenilor de afaceri interesați de domeniul agroalimentar.

Tema principală a discuțiilor a fost deschiderea exportului de animale și de carne și produse din carne de ovine, bovine și de pasăre din România.

În acest sens, reprezentanții ANSVSA au  prezentat modul de organizare și funcționare al serviciilor veterinare și pentru siguranța alimentelor din țara noastră, aspecte privind inspecţia oficială a efectivelor de animale, a produselor alimentare și a capacității analitice a rețelei de laboratoare aparținând sistemului sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor din România.

Totodată, a fost înaintată oficialilor saudiți o propunere tehnică, care a inclus modele de certificate sanitar-veterinare de sănătate pentru exportul de animale și produse de origine animală.

Partea română a folosit acest prilej pentru a evidenția calitatea, extrem de apreciată pe piețele europene, a produselor avicole românești, care pot asigura cu succes și pe termen lung necesitățile pieței saudite.

Publicat în Zootehnie

Prezenţa Escherichiei Coli (E-Coli) verotoxigenă a fost confirmată în cel puțin 38 de probe recoltate de pe suprafața carcasei de ovine (prin teste de sanitație), dintr-un total de 69 de probe depistate pozitiv, transmite ANSVSA printr-un comunicat de presă.

Conform Planului Naţional de Control pentru determinarea prevalenţei E-Coli verotoxigenă în produse alimentare de origine animală, acțiune care a avut loc în perioada 16 Mai – 30 Decembrie 2016, controalele au generat buletine care au confirmat în scris prezenţa bacteriei la 69 de probe (dintr-un număr total de 1.484).

„În perioada menţionată, buletinele de analiză au confirmat prezenţa Escherichiei Coli verotoxigenă la 69 de probe prelevate din: lapte crud bovină, fermă, județ Alba; proba sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Maramureş; proba sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Maramureş; proba sanitaţie carcasă bovină, abator, județ Călăraşi; mici vită oaie, hypermarket, judeţ Teleorman; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Buzău; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Buzău; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Timiş; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Timiş; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Timiş; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, județ Timiş; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, judeţ Sibiu; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, judeţ Sibiu; probă din cârnaţi Pleşcoi uscaţi Valmar, județ Mureş; probă din pastă de mici, hypermarket, judeţ Gorj; probă din pasta de mici vită oaie, supermarket, județ Caras Severin; probă sanitaţie carcasă ovină, abator, judeţ Bistrita Nasaud; probă din pastrama din piept de oaie, hipermarket, judeţ Braşov; probă din carne vită, măcelărie, județ Bucureşti; probă sanitaţie carcasă bovină, abator, județ Cluj; probă din pastă de mici vită porc, carmangerie, judeţ Bucureşti; probă din produsul brânză de vaci, centru prelucrare lapte integrat, judeţ Ialomiţa; probă sanitaţie carcasă de ovină, abator, judeţ Vâlcea; probă sanitatie carcasă de ovină, abator, judeţ Vâlcea; probă sanitaţie carcasă de ovină, abator, judeţ Vâlcea; probă sanitaţie carcasă de bovină, abator, judeţ Suceava; carne tocată vită, magazin alimentar, judeţ Tulcea; cârnaţi amestec subţiri, magazin alimentar, judeţ Tulcea; probă sanitaţie carcasă ovină, abator judeţ Sibiu; probă sanitaţie carcasă ovină, abator judeţ Sibiu; probă sanitaţie carcasă ovină, abator judeţ Sibiu; probă recoltată din produsul pasta de mici speciala, restaurant, județ Caras Severin; probă recoltată din sanitaţia carcasei de ovină, abator, județ Bistrița Nasăud; probă recoltată din sanitaţia carcasei de ovină, abator, judeţ Bistrița Nasăud; probă recoltată din produsul telemea oaie, județ Olt; probă recoltată din lapte crud bovina, ferma, județ Prahova; probă recoltată din produsul mici vită oaie, restaurant, județ Giurgiu; probă recoltată din produsul caș proaspăt, centru prelucrare lapte, județ Vaslui; probă recoltată din produsul carne tocată vită, carmangerie, județ Iași; probă recoltata de pe suprafata carcasei de ovine (teste de sanitatie), abator, județ Timiș; probă recoltată din produsul carnati carne vita oaie, supermarket, județ Dambovița; probă recoltată din produsul lapte crud vaca, ferma, județ Dolj; probă recoltata din produsul mici vita porc, carmangerie, județ Maramureș; probă rezultată de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Maramures; probă rezultată de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Maramures; probă recoltată din produsul carne tocata vita, supermarket, județ Gorj; 3 probe recoltate de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Vâlcea; 3 probe recoltate de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Sibiu; 3 probe recoltate de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Timis; probă recoltată din produsul carne porc vita, supermarket, județ Vâlcea; probă recoltată din produsul pasta de mici refrigerati, carmangerie, judet Teleorman; probă recoltată din produsul cascaval, magazin alimentar, judet Teleorman; 3 probe recoltate de pe suprafața carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Bistrița Năsăud; probă recoltată de pe suprafața carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Buzău; probă recoltată din produsul mici porc vita, supermarket, județ Tulcea; probă recoltată din produsul pasta de mici, carmangerie, Bucuresti; probă recoltată de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Buzău; probă recoltată din produsul hamburger, supermarket, judet Gorj; probă recoltată din produsul pasta de mici vita oaie, supermarket, judet Iași; probă recoltată de pe suprafata carcasei de ovine (test de sanitație), abator, județ Timiș; probă recoltată din produsul carne tocata vita, supermarket, judet Timiș”, se precizează în documentul de presă.

La finele anului trecut, tot pe acest subiect, DSVSA Sibiu declara presei: „Faptul că se găsește această Escherichia Coli Veteroxigenă pe carcase nu este nici pe departe o situație care să impună tratamentul ei ca fiind o criză sau cu adresabilitate maximă la sănătatea publică și imediată. Parametrii aceștia sunt foarte utili în a analiza eficiența sau igiena fluxului tehnologic, nu neapărat calitatea cărnii. Ca urmare a faptului că a fost identificată această Escherichia Coli Verotoxigenă nu a impus la nivelul operatorului economic decât o reanalizare a parametrului igenic în ceea ce înseamnă fluxul tehnologic”.

Din motive lesne de înțeles, numele operatorilor nu au fost niciodată devoalate de către oficialii DSVSA din țară, chiar dacă li s-a solicitat acest lucru nu o dată de presa din țară.

Ca exemplu, am încercat să căutăm pe site-ul DSVSA Timiș informațiile la care ANSVSA face referire, însă nu am reușit să găsim detaliile privind „măsurile întreprinse de inspectorii sanitari veterinari”, conform celor de mai jos: „Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene au efectuat controale oficiale la unităţile în care s-au depistat şi comercializat produsele incriminate şi au dispus măsurile prevăzute în Planul Naţional de Control. Toate măsurile întreprinse de inspectorii sanitari veterinari în aceste cazuri au fost făcute publice şi postate pe pagina de web a fiecărei direcţii”.

Conform actelor normative în vigoare, autoritățile de controal în domeniu nu pot dezvălui numele societăților comerciale unde sunt depistate nereguli. Cu toate acestea, transparența în astfel de situații au putea preveni numeroase probleme în rândul consumatorilor.

Publicat în Zootehnie

Inspectorii sanitar veterinari au descoperit prezenţa Escherichia Coli (E-Coli) verotoxigenă în patru probe prelevate din carne şi procesate din carne, produse/comercializate într-o carmangerie din București, într-un abator din Buzău și în două supermarketuri din Gorj şi Tulcea, se arată într-o informare transmisă presei luni, 5 decembrie 2016, de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Concret, în intervalul 31 octombrie - 25 noiembrie 2016, în cadrul Planului Naţional de Control, au fost prelevate şi analizate un număr de 166 probe, din anumite categorii de produse, amintind aici 113 probe din carne şi produse din carne (sanitaţie carcasă ovine, sanitaţie carcasă bovină, carne tocată vită, pulpă de vită, mici amestec porc cu vită, cârnaţi vită, carne tocată mânzat, cârnaţi dobrogeni, şnitel mânzat, hamburger vită) şi 53 de probe din lapte şi produse din lapte (lapte crud vacă, smântână pasteurizată, caşcaval afumat, caş bovină, telemea din lapte de vacă, brânză telemea, caşcaval afumat).

„Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, au efectuat controale oficiale la unităţile în care s-a depistat şi comercializat produsele incriminate şi au dispus măsurile prevăzute în Planul Naţional de Control. Toate măsurile, întreprinse de către inspectorii sanitari veterinari în aceste cazuri, au fost făcute publice și postate pe pagina de web a fiecărei Direcții”, se precizează în comunicat.

Planul Naţional de Control pentru determinarea prevalenţei Escherichia Coli verotoxigenă, care a fost demarat în data de 16 mai şi se va desfăşura până pe 31 decembrie 2016, presupune prelevarea şi analizarea de probe prelevate de pe suprafaţa carcaselor de bovine şi ovine, din carnea proaspătă de bovine şi ovine, din carnea tocată şi carnea preparată şi din laptele crud şi produsele din lapte crud.

Publicat în Știri

Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) din București (Laborator Național de Referință pentru influența aviară) a confirmat prezența virusului influenței aviare (subtipul H5N8) în probele prelevate de la un cadavru de cormoran recoltat din portul Constanța, potrivit informării ANSVSA de luni, 5 decembrie 2016.

„Având în vedere că respectivul cadavru de cormoran a fost găsit la o distanță de 300 de m de locul unde a fost identificat cadavrul lebedei de iarnă (la care s-a confirmat prezența virusului influenței aviare, subtipul H5N8), acesta este considerat focar secundar de influență aviară”, se precizează într-un document de presă.

Una dintre recomandările importante ale ANSVSA către populație este și cea potrivit căreia în cazul identificării păsărilor moarte, sălbatice sau domestice, se va contacta în regim de urgență medicul veterinar de liberă practică sau DSVSA județeană  pentru prelevarea cadavrelor și trimiterea lor pentru efectuarea examenului de laborator.

La de 22 noiembrie 2016, în urma notificării unei mortalităţi observate la lebede sălbatice, inspectori din cadrul DSVSA Constanţa s-au deplasat în acvatoriul portului Constanţa. Ca urmare a emiterii buletinului de analiză al IDSA, prin care a fost confirmată prezenţa virusului influenţei aviare, subtipul H5N8, la un singur cadavru de lebădă, boala a fost declarată.

Publicat în Știri

Preşedintele ANSVSA, dr. Radu Roatiș Chețan, a propus ca asociaţiile crescătorilor de ovine și caprine să organizeze cursuri pentru certificarea personalului care poate realiza intermedierea dintre crescători si exportatori, în contextul existenţei unei pieţe negre a samsarilor de animale care creează atât prejudicii financiare, cât şi de imagine crescătorilor şi exportatorilor români, se precizează într-un comunicat de presă al agenției.

Totodată, se mai precizează în document, a fost agreată solicitatea sprijinului organelor abilitate pentru o verificare mai intensă a transporturilor de animale ce urmează să ia calea exportului, dar si a controlului circulaţiei pe drumurile publice cu animale vii.

În acest context, nu mai devreme de data de 7 octombrie a.c., echipele de control ale Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) aplicau deja amenzi în valoare de aproape 35.000 de lei, în urma controalelor desfăşurate la primele ore ale dimineţii, care vizau toate autovehiculele destinate transportului de produse alimentare şi animale vii.

Totodată, la întâlnirea de la sediul ANSVSA s-a stabilit ca asociaţiile de crescători sa trimită puncte de vedere către agenție privind posibilitatea regândirii cotelor de animale sacrificate în abatoarele de capacitate mică.

În plus, reprezentanţii oierilor şi-au luat angajamentul de a mări semnificativ numărul de exploataţii ce derulează programul de creştere a rezistenţei ovinelor la scrapie.

„Propunerile de soluționare ale probematicilor dezbătute în acest cadru vor fi discutate la începutul lunii noiembrie, cu ocazia unei noi intâlniri, când va fi definitivat şi Programul Naţional Strategic pentru anul 2017”, se mai arată în comunicat.

O echipă de specialiști din cadrul ANSVSA, condusă de preşedintele dr. Radu Roaţis Cheţan, s-a întâlnit la sediul Autorităţii cu principalii reprezentanţi ai crescătorilor şi exportatorilor de ovine şi caprine din România.

Printre temele abordate s-au numărat strategia în domeniul sănătăţii ovinelor și caprinelor, prin stabilirea acţiunilor obligatorii în cadrul Programului Naţional Strategic în scopul îmbunătăţirii statusului de sănătate a animalelor şi implicit al produselor obţinute de la acestea, programul de creştere a rezistenţei berbecilor la scrapie, promovarea exporturilor de ovine vii cu ţările terţe prin asigurarea standardelor de sănătate a animalelor, dar și identificarea de noi pieţe pentru exportul cu animale vii.

Publicat în Zootehnie

Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Radu Roatiș Chețan, a declarat miercuri, 13 iulie 2017, că acum o lună, țara noastră s-a confruntat cu importuri de ouă din Polonia, nemarcate la producător, în viziunea sa aceste produse fiind catalogate drept un adevărat „atentat la sănătatea publică”.

Informația a fost confirmată și de Ilie Van, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), în cadrul întâlnirii de lucru cu membrii Consiliului Consultativ care a avut loc tot ieri la sediul ANSVSA și care a avut ca subiect principal proiectul de modificare a normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare a obiectivelor din domeniul alimentar care desfăşoară activităţi supuse controlului specializat (Ordinul 111/2008).

Într-o intervenție în cadrul finalului discuțiilor, Van a precizat că ouăle neștanțate din Polonia despre care a vorbit Chețan, ajung la noi în țară la un preț de trei eurocenți bucata, preț care reprezintă pe lângă o problemă de siguanță alimentară, inclusiv una de concurență neloială, în condițiile în care datele UCPR relevă că, în perioada decembrie 2015 – ianuarie 2016, România a importat 63,5 milioane euro și a exportat doar 16 milioane bucăți.

Chețan a precizat că aceste ouă nemarcate au intrat în țară, procedeul obișnuit, realizat de către „importatori” în cazuri similare fiind relativ simplu: ouăle sunt ștanțate loco cu ora și ziua în care au fost produse și apoi introduse pe piață.

„Nu este o problemă cu ouăle în România. Ouăle din România sunt verificate. Sectorul creșterii găinilor ouătoare este unul matur și responsabil. Noi ne confruntăm cu altceva – (...) cu faptul că din spațiul UE vin transporturi de ouă a căror origine este necunoscută (...)”, a afirmat președintele ANSVSA. „Am avut acum patru săptămâni din Polonia o problemă. (...) Ouăle care au venit din Polonia, nemarcate la producător, intră în România, se mai face un timp de așteptare, se marchează în diferite zone intermediare, depozite intermediare și, după aceea, se pun în consum. În cazul nostru, noi avem pe fiecare ou marcate ziua, ora la care el a fost obținut. Mă îngrijorează faptul că poate fi un atentat la sănătatea publică, că există o problemă pe care trebuie s-o rezolvăm și ea a venit semnalată și din partea industriei de profil românești”.

Ca răspuns, țara noastră a înăsprit controalele prin eșantionare, astfel încât fenomenul să fie diminuat, în condițiile în care comerțul intracomunitar dintre Polonia și România este liber (ambele sunt state membre ale Uniunii Europene).

„Înăsprim controalele în privința a ceea ce înseamnă transporturile de ouă și carne de pasăre în România. (...) Faptul că înăsprești controalele, înseamnă că dai un semnal prin care lumea înțelege că nu-și poate permite să invadeze spațiul altei țări, chiar dacă este europeană, și își ia măsuri precautive prin care ori nu mai transportă, ori o face la modul cel mai transparent și legal. Ceea ce vă pot spune este că se diminează numărul intrărilor”, a mai adăugat Radu Chețan.

UCPR: În perioada decembrie 2015 – ianuarie 2016, România a importat 63,5 milioane euro și a exportat doar 16 milioane

Potrivit statisticilor UCPR, în primul trimestru din 2016 s-au livrat doar cu 11% mai multe ouă decât în trimestrul I 2008, iar Indicele Economic European a crescut doar până la 189,17, însumând cele 71,5 ouă pe cap de găină pe trimestru (corespunzător producţiei anuale de 286 ouă), un consum specific sub 150 g pe ou şi pierderi prin mortalitate doar de 1,55%.
 
„Performanţele sunt, totuşi, inegale de la o perioadă la alta, iar cauza principală o constituie piaţa ouălor. În perioada decembrie 2015 - ianuarie 2016, de exemplu, s-au importat 63,5 milioane ouă şi s-au exportat doar 16 milioane, piaţa internă fiind încărcată cu 47,5 milioane ouă, pe parcursul a numai două luni. Din această cauză, preţul intern la producător al ouălor, inclusiv TVA, a fost de 34,59 bani în decembrie 2015 şi de doar 24,05 bani în martie 2016. Astfel de prăbuşiri de preţ dintre decembrie şi martie n-au existat în istoria aviculturii româneşti. Unii crescători au ajuns să-şi lichideze efectivele de găini doar după şase luni de ouat, pentru că preţul de vânzare al ouălor nu acoperea nici costurile furajării”, afirmă Van pe site-ul avicultura.ro
 
Acesta precizează totodată că, în luna ianuarie 2015 a existat, de asemenea, un deficit asemănător al balanţei comerciale a ouălor, însă scăderea de preţ a survenit în aprilie, şi la 29,83 bani, nu la 24,06 bani, ca în ianuarie 2016.

„Am exportat ouăle la 8,02 eurocenţi, în ianuarie 2015, nu la 5,67 eurocenţi, cât le-am exportat în prima lună a acestui an. Evident, a fost o perioadă de derută comercială. În martie 2016, ouăle la producător s-au vândut la preţuri foarte diferite, în România: între 15,86 bani şi 39,13 bani fără TVA, cu o variaţie de 246,7%; iar preţul de 4,46 eurocenţi pe ou, din prima săptămână a lunii aprilie 2016, a fost cel mai scăzut din istoria aviculturii româneşti. Să sperăm că nu ne vom mai confrunta niciodată cu astfel de episoade nefericite”, a mai adăugat președintele UCPR.
 
Totodată, el mai spune că, în trimestrul I 2016, s-au livrat 397 milioane ouă, adică sub 40 ouă pentru populaţia urbană. O cantitate foarte mică, mărturisește Ilie Van, mai ales că, în primele două luni ale anului, din această cantitate s-au aprovizionat şi locuitorii din mediul rural.

„Piaţa ouălor în România rămâne, în continuare, nesigură şi confuză. Preţurile foarte scăzute care se practică în reţeaua comercială pe această perioadă (33-35 bani/ou) ar trebui să stimuleze consumul”, a conchis el.
 
Un studiu al evoluţiei producţiei de ouă, între trimestrul I 2015 şi trimestrul I 2016, prezentat de avicultura.ro relevă că cele 10 mari societăţi avicole producătoare de ouă (între 12,5 şi 66,9 milioane ouă produse în trimestrul I 2016) au avut o creştere de 31,8% faţă de trimestrul I 2015. Următoarele 10 societăţi ca mărime (între 5,4 şi 12,5 milioane ouă pe trimestru), au înregistrat o scădere cu 0,75% a producţiei. Nu în ultimul rând, restul societăţilor au suportat greu situaţia nefavorabilă a activităţii de producere a ouălor, înregistrând o scădere masivă, de aproape 29%, a producţiei în trimestrul I 2016, faţă de trimestrul I 2015, în condiţiile în care, pe total activitate, se înregistrează o creştere de producţie de 5%.

Publicat în Zootehnie

Chiar dacă țara noastră este indemnă la dermatita nodulară bovină (DNCB), conducerea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) lucrează în prezent la un proiect de Hotărâre de Guvern care, printre altele, introduce posibilitatea despăgubirilor de către stat a animalelor bolnave și apoi ucise laolaltă cu întreg șeptelul din exploatația respectivă, așa cum trebuie realizat în cazul depistării unui focar de DNCB, a precizat miercuri, 13 iulie 2017, Radu Roatiș Chețan, președintele instituției.

În plus, actul normativ reglementează extinderea suprevegherii și prelevărilor de probe specializate în raport cu statele terțe, din afara Uniunii Europene (UE).

„Suntem în curs de elaborare a unei Hotărâri de Guvern care prevede că vor fi despăgubite, dacă cumva apare ceva, animalele. Nu exista posibilitatea despăgubirii până în prezent; am introdus-o. Se va face, de asemenea, o extindere a supravegherii și prelevărilor de probe, în raport cu statele terțe. Cuantumul despăgubirilor pe cap de animal va fi stabilit însă printr-o altă Hotărâre de Guvern. Acolo trebuie făcută o Comisie. Problema spune că în cazul apariției unui animal bolnav într-un focar depistat într-o exploatație, care poate fi de 3, 500 sau 2.000 de vaci, se ucide tot efectivul”, a afirmat șeful ANSVSA.

El a precizat că țara noastră este, în prezent, indemnă la dermatoza nodulară bovină, ceea ce înseamnă că nu avem niciun animal bolnav de DNCB. Din acest motiv, împreună cu autoritățile de stat (Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Finanțelor Publice și alții), ANSVSA întreprinde controale la graniță pentru a împiedica intrarea în țară a vectorilor cu potențial de risc pentru șeptelul bovin (și nu numai, dacă este să luăm în calcul focarele de pestă porcină).

„Azi, România este indemnă; nu avem niciun caz de dermatoză nodulară bovină. De asta am și luat anumite măsuri, astfel încât să prevenim intrarea în România (n.r. - a vectorilor purtători) prin transporturi de animale, prin transporturi de furaje, prin transporturi de alimente în bagaje sau ale călătorilor la micul trafic. Nu avem niciun caz, nici de dermatoză, nici de febră porcină africană. Aceste boli nu se transmit la om, dar ele au o consecință economică aproape catastrofală. Nici dermatoza nodulară bovină, nici pesta porcină africană nu sunt (...) zoonoze, adică să se transmită prin consum de alimente la om; se transmit de la animal la animal. Cele mai multe surse de contaminare sunt reprezentate de animalele bolnave, plimbate în mod nedirijat, duse în mod ilegal dintr-o zonă în altă zonă. Ele au fost sursa bolii”, a mai spus Chețan.

Conform datelor pe care președintele ANSVSA le deține, la sudul României evoluează intens dermatoza nodulară bovină - Grecia, Albania, Serbia (avem un focar în această țară la 60 km de granița cu România), Macedonia și cu precădere Bulgaria fiind infestate.

„Colegii (...) au luat măsuri drastice. Am dispus și noi măsuri similare. Acum trei săptămâni am oprit tot ceea ce înseamnă adus de lapte proaspăt din Bulgaria, produse proaspete și am considerat că această Hotărâre de Guvern pe care o promovăm, și care este susținută de domnul prim-ministru, duce la înăsprirea măsurilor care să protejeze populațiile de animale ale României”, a conchis Radu Roatiș Chețan.

14 iunie 2016 – Comisia Europeană impunea vaccinarea de urgență împotriva DNCB

În data de 24 iunie a.c., ANSVSA informa opinia publică asupra măsurii dispuse de a interzice introducerea pe piaţa din România a următoarelor produse obţinute de la bovinele din Bulgaria: colostru, lapte nepasteurizat şi produse lactate nepasteurizate (caşcaval din lapte nepasteurizat, brânză proaspătă, parmezan, anumite tipuri de iaurt, anumite tipuri de produse tradiţionale) ca urmare a focarelor masive de DNCB din țara vecină.

În data de 14 iunie 2016 a fost adoptată de către Comisia Europeană, în cadrul Comitetului Permanent pentru Plante, Animale, Alimente şi Furaje, secţiunea Igienă, Decizia privind aprobarea programului de vaccinare de urgenţă împotriva dermatozei nodulare a bovinelor pe întreg teritoriul Bulgariei.

Conform acesteia, zona de restricţie menţionată în Decizia 2016/645 de punere în aplicare a Comisiei Europene din 22 aprilie 2016, privind anumite măsuri de protecţie împotriva dermatozei nodulare contagioase din Bulgaria, s-a extins la tot teritoriul Bulgariei, acesta fiind considerat în totalitate zonă de restricţie.

În Codul Terestru OIE este stipulat faptul că, o ţară este considerată infectată cu virusul DNCB în urma confirmării unui focar în teritoriu, sau ca urmare a utilizării vaccinării împotriva virusului dermatozei nodulare contagioase a bovinelor (DNCB).

Ţinând cont de cele menţionate anterior şi în concordanţă cu Decizia de punere în aplicare 2016/645/CE a Comisiei Europene din 22 aprilie 2016 privind anumite măsuri de protecţie împotriva DNCB din Bulgaria, ANSVSA a declarat interzisă introducerea pe piaţă, în afara zonei de restricţii (teritoriul Bulgariei) şi expedierea în alte state membre şi ţări terţe, a produse obţinute de la bovine, amintite anterior.

„Conform articolului 7 al Deciziei 2016/645/CE, prin derogare de la interdicţia menţionată la articolul 3, autoritatea competentă poate autoriza introducerea pe piaţă a laptelui destinat consumului uman, obţinut de la bovinele ţinute în ferme situate în zona de restricţii, dacă laptele a fost supus unui tratament (prevăzut în partea A a anexei IX la Directiva 2003/85/CE)”, se menționa într-un comunicat de presă al Autorității remis la redacție cu câteva zile în urmă.

În plus, se mai preciza în document, transporturile spre alte state membre trebuie să fie însoţite de un certificat oficial de sănătate, în conformitate cu modelul prezentat în anexa la Regulamentul (CE): „Laptele sau produsele lactate în conformitate cu Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/645 a Comisiei din 22 aprilie 2016 privind anumite măsuri de protecţie împotriva dermatozei nodulare contagioase din Bulgaria”.

De la ultima raportare, Bulgaria, Serbia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei au transmis informări referitoare la evoluţia dermatozei nodulare contagioase a bovinelor (DNCB) pe teritoriile statelor lor. Până la data de 1 iulie 2016, Bulgaria înregistra 197 de focare confirmate, începând cu data 14 aprilie. Ca reacție, țara vecină a aplicat vaccinarea de urgenţă pe tot teritoriul naţional. Serbia a depistat la rândul ei 60 de focare de DNCB, iar boala a atins deja jumătatea teritoriului. Vecinii noștri au vaccinat însă sporadic, cu vaccinul primit de la Comisia Europeană. Nu în ultimul rând, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei se confrunta la acea dată cu 335 de cazuri, răspândite în toată ţara. De asemenea, și acest stat a vaccinat, tot sporadic, cu vaccin primit de la instituția europeană.

Agentul etiologic al dermatozei nodulare contagioase a bovinelor este un virus din fam. Poxviridae, genul Capripoxvirus, spun specialiștii ANSVSA.

„Sunt virusuri foarte rezistente la acţiunea agenţilor fizici si chimici. Boala se manifestă prin febră şi prin apariţia unor noduli pe corp, inclusiv bot, nări, cap, gât, spate, picioare, scrot, perineu, uger, coadă, pleoape şi la nivelul mucoaselor nazală şi bucală. Aceşi noduli pot exprima scurgeri de lichid şi pot avea un centru ulcerat”, descriu afecțiunea cei de la Autoritate. Specialiștii ANSVSA mai adaugă că animalele afectate pot prezenta şchiopături şi edeme severe ale pielii şi subcutanate şi pe abdomen şi picioare. Boala mai poate determina inflamaţii ale ugerului, leziuni ale sfârcurilor mamelei, precum şi avort, infecţii intrauterine, sterilitate temporară sau permanentă, atât la tauri, cât şi la vaci.

Publicat în Zootehnie

În condiţiile în care a fost confirmat un focar de pestă porcină africană la porcii domestici, într-o zonă foarte apropiată de nordul României şi al Republicii Moldova, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a decis închiderea târgurilor şi expoziţiilor de animale pentru specia porcină pe o perioadă nelimitată şi a dispus intensificarea verificărilor la Punctele de Inspecţie la Frontieră aflate în judeţele din nord-estul ţării.

„În data de 12 mai 2016, Ucraina a notificat Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) despre apariţia unui focar de pestă porcină africană la porcii domestici, într-o zonă foarte apropiată de nordul României şi al Republicii Moldova, în Hyrchychna, Dunayevetskiy, Khmel'nitskiy. ANSVSA a informat despre această situaţie factorii de decizie de la nivel guvernamental, instituţiile prefecturale ale judeţelor aflate la graniţele de N-E ale României, în vederea convocării centrelor locale de combatere a bolilor şi a analizei resurselor materiale şi de personal, necesare unei eventuale intervenţii”, se arată într-un comunicat al ANSVSA remis marţi redacției.

Totodată, Autoritatea a informat asociaţiile din industria porcului despre evenimentul epidemiologic de la graniţele României şi necesitatea intensificării măsurilor de biosecuritate în exploataţiile profesionale de suine.

ANSVSA a transmis instrucţiuni către DSVSA judeţene aflate la graniţele de N-E ale României despre măsura închiderii târgurilor, expoziţiilor şi aglomerările de animale pentru specia suine, pe perioadă nelimitată şi a dispus intensificarea verificărilor la Punctele de Inspecţie la Frontieră şi a controalelor bagajelor călătorilor.

Toate structurile teritoriale au fost notificate despre activităţile pe care trebuie să le desfăşoare în perioada următoare, în vederea aplicării măsurilor de profilaxie nespecifică, precizează Autoritatea veterinară.

Pesta porcină africană este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală nu există vaccin, singura cale de a feri animalele fiind respectarea unor măsuri de protecţie la venirea în contact cu animalele sănătoase.

Pentru a proteja porcii din exploataţii de această boală, ANSVSA recomandă fermierilor să nu intre în adăposturile unde cresc porcii, cu încălţămintea şi hainele de pe pe stradă, dezinfecţia la intrarea în adăpost, creşterea porcilor doar în spaţii îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci străini, porci mistreţi sau cu alţi proprietari de porci domestici.

În plus, veterinarii recomandă proprietarilor să nu hrănească animalele cu resturi alimentare provenite de la carnea de porc gătită în familie; să nu dea sub nicio formă porcilor apa provenită de la spălarea cărnii de mistreţ sau resturi de carne de mistreţ; să nu scoată scroafele sau vierii din exploataţie în scopul montei cu animale din altă exploataţie; să nu cumpere purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit; să nu folosească în hrana animalelor iarbă culeasă de pe câmp, pentru că ea ar fi putut să vină în contact cu porci mistreţi bolnavi.

Nu în ultimul rând, orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar de liberă practică concesionar sau DSVSA judeţeană.

Serviciile veterinare din România sunt din toamna anului trecut în alertă maximă, din cauza apariţiei pestei porcine africane în apropierea graniţelor ţării, când au fost notificate focare la Odessa şi Nicolayv (Ucraina) în 28 octombrie 2015, însă ANSVSA monitorizează boala din anul 2012.

Virusul pestei porcine africane evoluează de câţiva ani în Italia, Letonia şi Polonia, unde s-au înregistrat 1.160 de cazuri, boala apărând şi în exploataţii comerciale. Şi în statele non-UE au fost semnalate cazuri de pestă porcină africană, respectiv Belarus, Rusia şi Ucraina, existând informaţii, neconfirmate însă, că virusul ar evolua şi în Republica Moldova.

De la apropierea virusului de graniţele naţionale, prin notificarea focarelor din Ucraina de la Odessa şi Nicolayv, în 28 octombrie 2015, autorităţile veterinare din România sunt într-o permanentă alertă pentru a-l ţine la distanţă de graniţele naţionale.

ANSVSA a informat în mod repetat publicul, fermierii, vânătorii şi gestionarii fondurilor de vânătoare asupra faptului că pesta porcină africană nu este transmisibilă la om, dar că este foarte importantă prin aceea că majoritatea suinelor domestice şi sălbatice infectate mor în urma contactării virusului. Pentru această boală nu există vaccin, din cauza rezistenţei deosebite a virusului în mediu, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor fiind respectarea condiţiilor de biosecuritate.

Publicat în Zootehnie

Țara noastră ar putea exporta ovine şi bovine în ţări din Orientul Mijlociu chiar în cazul apariţiei unor focare de boala limbii albastre (Blue Tongue), însă numai în cazul în care animalele provin din zone unde boala nu evoluează, informează Autoritatea Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

În perioada 3 - 5 aprilie, preşedintele ANSVSA, Andrei Butaru, şi Ioana Neghirlă, reprezentanţii ANSVSA în delegaţia condusă de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, au participat la Conferinţa Regională pentru Orientul Mijlociu a OIE (Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor), organizată la Amman, în Regatul Haşemit al Iordaniei.

„Tema conferinţei, aceea de aplicare a standardelor OIE privind zonarea şi compartimentalizarea, a fost în consens cu proiectul Regatului Haşemit al Iordaniei de înfiinţare a primului centru de carantină pentru animale vii, în baza conceptului de zonă liberă de boli ale animalelor, cu respectarea condiţiilor de bunăstare a animalelor şi a protecţiei mediului. (...) Din acest centru, urmează ca ţările regionale să importe animale, în condiţiile utilizării unor certificări sanitare veterinare unice şi cu respectarea standardelor OIE”, se precizează într-un comunicat al ANSVSA.

Acest eveniment a fost un bun prilej pentru oficialii români de a purta discuţii, atât cu reprezentanţii ţării organizatoare, cât şi cu reprezentanţi ai unor state din Orientul Mijlociu, mari importatoare de animale vii (Egipt, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuwait, Oman, Arabia Saudită.

„Discuţiile bilaterale iniţiate în acest cadru vor continua pentru agrearea condiţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, fie pentru deschiderea exporturilor din România în aceste state, fie pentru extinderea şi diversificarea acestora. Principalul subiect a fost cel al realizării exportului de ovine şi bovine din România, chiar în cazul apariţiei unor focare de Blue Tongue, cu animale provenite din zone unde boala nu evoluează (zone libere de boală)”, precizează ANSVSA.

Delegaţia română a avut întâlniri cu Excelenţa Sa, Dr. Akef Al Zoubi, Ministrul Agriculturii Regatului Haşemit al Iordaniei, cu reprezentanţi ai servicilor veterinare iordaniene, dar şi cu oameni de afaceri din statele din zonă, interesate de importul de animale vii şi produse ale acestora. La unele dintre aceste întâlniri au fost prezenţi şi reprezentanţi ai unor asociaţii ale crescătorilor şi exportatorilor de ovine din ţara noastră.

Conferinţa OIE s-a desfăşurat sub patronajul primului ministru al Regatului Haşemit al Iordaniei, Abdullah Ensour, şi a fost organizată de Ministerul Agriculturii din Iordania, în coordonare cu Fondul Regatului Hasemit al Iordaniei pentru Dezvoltarea regiunii Badia.

ANSVSA precizează că această compartimentalizare reprezintă una sau mai multe unităţi care funcţionează sub acelaşi sistem de management al biosecurităţii şi care este constituită dintr-o subpopulaţie de animale cu un status de sănătate diferit, din punctul de vedere al unei boli anume sau al anumitor boli, pentru care au fost aplicate măsurile de supraveghere, control şi biosecuritate, pentru a putea fi comercializate pe plan internaţional.

În ceea ce priveşte zona sau regiunea, autorităţile veterinare afirmă că este vorba de partea clar delimitată a unei ţări, în care există o subpopulaţie de animale cu un status de sănătate distinct sub aspectul unei anumite boli, pentru care este necesară supravegherea şi unde au fost aplicate măsuri de control şi biosecuritate, pentru a putea participa la comerţul internaţional.

De asemenea, zonarea reprezintă una sau mai multe unităţi care funcţionează sub acelaşi sistem de management al biosecurităţii şi care este constituită dintr-o sub-populaţie de animale cu un status de sănătate diferit, din punctul de vedere al unei boli anume sau al anumitor boli, pentru care au fost aplicate măsurile de supraveghere, control şi biosecuritate, pentru a putea fi comercializate pe plan internaţional.

2015: Botoșaniul era afectat de Bluetongue

La data de 4 septembrie 2015, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) informa că a diagnosticat boala limbii albastre (Bluetongue) în localitatea Bobuleşti din judeţul Botoşani, în apropiere de râul Prut şi de graniţa cu Republica Moldova.

Ulterior, au mai fost identificate animale infectate şi în alte două localităţi din aceeaşi comună, respectiv Badiuţi şi Ştefăneşti. Până la acea dată, boala era confirmată la 18 bovine din 18 exploataţii, după cum urmează: în localitatea Bobuleşti 12 bovine din 12 exploataţii non-comerciale, în localitatea Badiuţi 4 bovine din 4 exploataţii non-comerciale, respectiv în localitatea Ştefăneşti 2 bovine din 2 exploataţii non-comerciale.

ANSVSA precizea pe atunci că în jurul focarelor s-a instituit o zonă de control de 20 kilometri, fiind interzisă ieşirea rumegătoarelor, „cu excepţia animalelor destinate abatorizării”.

Conform sursei citate, cele 18 bovine infectate şi-au revenit atunci în urma aplicării unui tratament simptomatic, nefiind înregistrată „nicio mortalitate”.

„La această dată nu mai este notificată oficial nicio suspiciune clinică de boala limbii albastre (Bluetongue) în România”, arata sursa citată.

Boala limbii albastre este cauzată de un virus din genul Orbivirus, care este transmis prin înţepătura unor specii de insecte hematofage, din genul Culicoides, şi nu prin contactul direct între animale.

Boala afectează rumegătoarele domestice şi sălbatice (de cele mai multe ori oi, dar şi vite şi capre) şi are caracter sezonier. Mortalitatea este variabilă, în funcţie de situaţie, procentul de îmbolnăvire putând ajunge, uneori, la 100% din efectiv.

Prevenirea bolii se face prin dezinsecţii periodice, pentru a distruge insectele hematofage care transmit boala.

Proprietarii de animale au obligaţia să anunţe imediat medicul veterinar de apariţia unor semne de boală la animale, a cazurilor de moarte suspectă sau despre tăierile de necesitate.

În România, la nivelul lunii septembrie 2015 fuseseră înregistrate 157 de exploatații comerciale de bovine care au solicitat vaccinarea voluntară contra Bluetongue pe raza a 32 de juețe, totalul animalelor tratate fiind de 82173 bovine, iar nevoia de doze de vaccin a fost de 167.961.

Publicat în Zootehnie

ANCHETĂ. Mulțumită colaborării directe cu portalul Surse și Resurse (www.sursesiresurse.weebly.com), Revista Fermierului a reușit să obțină în exclusivitate pentru publicare extrase dintr-un amplu raport al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), document aflat atât pe masa lui Daniel Constantin (în ultimele sale zile la șefia Ministerului Agriculturii), cât și pe cea a actualului ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, dare de seamă care explică cu subiect și predicat cum anume mai multe instituții guvernamentale cu care MADR colabora în ceea ce privește demersurile de legiferare pe zona schemei unice de plăți directe pe suprafață în agricultură își pasau unul altuia... să-i spunem lipsa de patriotism.

 

Dezvăluirire din document nu se opresc însă aici. Dacă în ultimele luni ale mandatului Guvernului Ponta apăreau tot mai des informații cu privire la piedici (cu voie sau fără de voie) apărute în demersul de contrasemnare a actelor normative emise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), detalii rămase doar la nivel de zvon, iată că o parte din ipoteze se confirmă.

 

Potrivit unor extrase ale unui raport intern realizat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), pus la dispoziția publicației Revista Fermierului de către surse guvernamentale cu ajutorul portalului Surse și Resurse, agenția de plăți amintită anterior s-a confruntat cu o serie de probleme care au culminat cu nefericitul eveniment de întârziere a plății avansului aferent campaniei 2015, cauzat de problemele cu softul dezvoltat de consorțiul Siveco-Teamnet, aspect cu privire la care vom reveni mai jos.

 

De la dificultățile întâmpinate de APIA în implementarea și dezvoltarea noului Sistem Integrat de Administrare şi Control (IACS), care prin întârzieri aparent voite ale mișcării pe traseele birocrației interministeriale a Hotărârii de Guvern 596/22.07.2015 privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură” a dus la întârzierea plății avansurilor din SAPS aferent campaniei 2015 și până la lipsa fondurilor necesare pentru gestionarea măsurilor delegate de AFIR către APIA, documentul este realmente exploziv și arată realitatea din spatele ușilor închise ale unor importante instituții guvernamentale.

 

„Dificultăți întâmpinate în implementarea și dezvoltarea noului sistem IACS” - raport APIA

 

Un capitol important din document vizează adoptarea cu întârziere a legislației naționale aferente perioadei de programare 2014-2020, deși discuțiile care au vizat acest aspect s-au derulat în cadrul MADR pe tot parcursul anului 2014.

 

Chiar dacă cel puțin la nivel declarativ, foști șefi MADR și APIA colaborau eficient de cele mai multe ori, este clar acum că au existat disfuncționalități la nivel interinstituțional, interministerial, probleme care „s-au spart” (ca de obicei) atât în capul managementului politic, respectiv al celui executiv, motiv de arătat cu degetul de către actualul Guvern.

 

Secțiunea „Dificultăți întâmpinate în implementarea și dezvoltarea noului sistem IACS” din cadrul raportului vizează demersurile inițiate de APIA pentru adoptarea Hotărârii de Guvern privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură”.

 

Concret, conform documentului citat, APIA a solicitat Ministerului Finanțelor Publice (MFP) prin adresa nr. 819/09.01.2015 (nr. MFP 1136/12.01.2015) un punct de vedere cu privire la necesitatea inițierii unei hotărâri de Guvern pentru aprobarea Notei de fundamentare cu privire la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură”.

 

Răspunsul celor de la Finanțe, transmis către APIA prin adresa nr. 424.120/23.01.2015, înregistrat la agenție cu nr. 3235/27.01.2015, face referire la prevederile legale și concluzionează că APIA are deja încheiat un Acord Cadru pentru „Servicii de mentenanță, extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură”, iar necesitatea elaborării unei hotărâri de Guvern este valabilă numai pentru documentațiile tehnico-economice elaborate înainte de achiziția efectivă. Primii pași către dezastru erau făcuți deja.

 

În ciuda răspunsului încuietor, discuțiile pe aceeași variațiune au continuat între MFP și APIA și au culminat cu transmiterea către Ministerul de Finanțe a adresei nr. 17806/08.05.2015 înregistrată la MFP cu nr. 30323/08.05.2015 în care agenția de plăți revenit cu prezentarea situației, respectiv a faptului că „procedura de achiziție s-a derulat înainte de modificarea art.42 alin (1) din Legea 500/2002 și s-a finalizat cu încheierea Acordului Cadru nr. 241/18.12.2013 pentru o perioadă de trei ani (2014-2016)”, solicitând totodată „un punct de vedere asupra necesității inițierii în acest sens a unui proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Notei de fundamentare cu privire la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții «Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură»”. MFP a răspuns prin adresa nr. 427.367/01.06.2015 înregistrată la APIA cu nr. 22494/08.06.2015 că, cităm: «Pentru evitarea oricăror riscuri legate de interpretarea diferită a art. 42 din Legea nr. 500/2002 din partea instituțiilor publice chemate să verifice modul de alocare și cheltuire a sumelor din bugetul de stat, ar fi recomandabil să se aplice dispozițiile actuale ale Legii nr. 500/2002 și să se parcurgă toate etapele reglementate în prezent de aceasta»”. În atari condiții, APIA a demarat inițierea actului normativ, o premieră atât pentru Ministerul Finanțelor Publice (MFP), Ministerul Justiției (MJ), Ministerul pentru Societatea Informațională (MSI), Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională (CTESI) și chiar și pentru Guvernul României, având în vedere că nu existau norme tranzitorii de aplicare a art. 42 din Legea 500/2002.

 

Joaca de-a scărpinatul cu Hotărârea de Guvern dreaptă la urechea... de stânga!

 

Același document exploziv arată cum proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Notei de fundamentare cu privire la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții «Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură»” a avut un circuit amețitor între instituțiile guvernamentale, circuit care a generat, așa cum am mai menționat, atât întârzieri majore la plata avansului, cât și acuze ale actualei conduceri MADR la adresa APIA că nivelul de salarizare ar fi mult prea mare față de lipsa de competență și, ulterior, la demiteri și la reorganizare.

 

Revenind la raport, Hotărârea de Guvern a fost inițiată la data de 16 iunie 2015 și a fost avizată de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) la data de 22 iunie 2015; în aceeași zi, proiectul de act normativ era publicat pe site-ul MADR. Varianta inițială a proiectului a fost trimisă apoi către Secretariatul General al Guvernului (SGG) și la Ministerul Finanțelor Publice (MFP), în vederea consultării, 24 de ore mai târziu. Ca urmare a solicitării MFP cu privire la modificarea titlului proiectului, acesta a fost reștampilat la data de 24 iunie 2015.

 

Drumul actului normativ este reluat în 8 iulie 2015. La acea dată, proiectul modificat a fost trimis spre avizare la MFP și a primit avizul favorabil pe data de 14 iulie 2015. În ședința de Guvern din următoarea zi s-a solicitat de către premier avizul Ministerului Justiției (MJ) și al Ministerului pentru Societatea Informațională (MSI), deși hotărârile de Guvern care aprobă indicatori tehnico-economici nu necesită avizul MJ. Tot în acea ședință, SGG a solicitat și avizul Consiliului Legislativ. Răspunsul avea să fie halucinant, iar comentariul din raport, relevant: „Prin adresa nr. 241 din 16 iulie 2015, înregistrată la APIA cu nr. 29806/17.07.2015, Consiliul Legislativ a comunicat că nu este necesar avizul solicitat, întrucât proiectul face parte din categoria actelor individuale. Prin nota de reștampilare din 16 iulie 2015, pașaportul de semnături al proiectului de act normativ a fost completat cu alte două instituții avizatoare, respectiv MSI și MJ”.

 

La data de 17 iulie 2015, proiectul a fost transmis la MJ spre avizare și la MSI pentru formularea unui punct de vedere cu privire la avizarea de către Comitetul Tehnico-Economic. Prin adresa nr. 2428/21.07.2015, MSI a comunicat că atât ministerul menționat, cât și Comitetul Tehnico-Economic nu au competențe de instituții avizatoare. Pe 21 iulie 2015, varianta finală a proiectului a fost depusă spre avizare la MJ.

 

Abia în ședința de Guvern din 27 iulie 2015, Hotărârea de Guvern privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură” a fost adoptată sub nr. 596/22.07.2015. Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 570 din 30.07.2015.

 

ECA: „Cuantumul plăților pentru bunăstarea animalelor – porcine, subpachetul 3 „Transport”, a fost stabilit greșit prin fișa tehnică a Măsurii 215

 

Un alt element demn de menționat din raportul APIA este și motivul sistării plăților pentru bunăstarea animalelor – porcine, subpachetul 3 „Transport”. Conform documentului, plata pentru acest subpachet a fost suspendată ca urmare a constatărilor formulate de Curtea Europeană de Conturi (ECA), în urma auditului desfășurat în perioada 18-29 mai 2015, referitoare la Declarația de Asigurare FEADR 2015. În urma acestui audit, reprezentanții ECA au semnalat faptul că modalitatea de calcul al cuantumului care se poate acorda beneficiarilor pentru acest subpachet a fost stabilită greșit prin fișa tehnică a Măsurii 215 din cadrul PNDR 2007-2013.

 

„Ca urmare, MADR a propus suspendarea plăților aferente acestui subpachet, iar APIA a refăcut și a transmis către AFIR cele șase declarații de plăți, în sumă de 16.560.996 euro”, se menționează sec în darea de seamă.

 

Nu are Armata îndeajuns de mulți angajați la Direcția Topografică Militară? Da. Din 70 de angajați au rămas 25. Nici APIA nu stă mai bine la acest capitol

 

Sistemul Land Parcel Identification System (LPIS) asigură vizualizarea şi întreţinerea blocurilor fizice (parcelelor de referinţă), mai exact gestionarea completă a suprafeţelor agricole şi neagricole, în cadrul sistemului GIS (Geographic Information System), integrarea cu ortofotoplanurile sau cu imaginile satelitare, modificarea blocurilor fizice, în conformitate cu constatările în urma controalelor efectuate, printarea hărţilor (hărţi de bază, blocuri fizice, imagini ortofoto), integrarea completă în modulul IACS (pentru cererile de sprijin), respectiv legătura cu Registrul Fermierilor pentru a indica parcelele deţinute.

 

Sistemul LPIS se bazează pe fotografii aeriene prelucrate (ortofotoplanuri) și pe digitizarea (delimitarea) conturului suprafețelor de teren agricol (blocuri fizice), în care fermierii își identifică parcelele utilizate. Acesta trebuie actualizat o dată la trei ani prin realizarea de ortofotoplanuri și digitizarea (actualizarea) blocurilor fizice în funcție de noile detalii de pe imaginile ortofoto.

 

În urmă cu șase ani, MADR împreună cu MapN hotărau ca activitatea de actualizare a LPIS să se facă prin colaborarea cu APIA, cu Direcția Topografică Militară din cadrul MapN până în anul 2020. Aici apar însă problemele. Pe zona de activități de digitizare și actualizare LPIS, APIA a avut parte numai de piedici, cea mai importantă fiind diminuarea numărului de personal alocat pentru aceste activități în cadrul Direcției Topografice Militare, personal care a fost redus de la 70 la 25 de persoane. Pe de altă parte, sunt și alte activități suplimentare care ar trebui prevăzute în cadrul colaborării în următorii doi ani, a căror realizare presupune personal suplimentar din cadrul Direcției Topografice Militare sau altor structuri numite de către Ministerul Apărării Naționale.

 

„La momentul realizării raportului, nu este foarte clar pentru APIA dacă actualizarea LPIS prin delimitarea suprafețelor agricole poate fi realizată de către MapN prin Direcția Topografică Militară, în următorii doi ani de zile, începând cu anul 2016, având în vedere că, pe lângă cei 70.000 de kilometri pătrați rămași de digitizat pentru anul 2016, anul 2017 va însemna începerea unui ciclu nou de trei ani de actualizare LPIS pentru încă 130.000 kilometri pătrați”, se menționează în documentul obținut de Revista Fermierului, prin bunăvoința portalului Surse și Resurse (www.sursesiresurse.weebly.com).

 

Conform OUG 95/2010, agenția de plăți poate realiza aceste activități doar cu MApN prin structurile desemnate de acesta, în cazul de față, conform protocolului de colaborare, Direcția Topografică Militară.

 

„În cazul în care, activitatea de digitizare și de actualizare a LPIS, realizată pe baza ortofotoplanurilor noi, inclusiv activitățile suplimentare comunicate prin aceast raport, nu pot fi realizate de către MApN prin structurile sale în confirmitate cu OUG nr. 95/2010, art.2 (2), este necesară o justificare scrisă din partea MapN în vederea fundamentării și propunerii de modificare a OUG nr. 95/2010 și găsirea unei alte soluții pentru realizarea obligațiilor care revin României conform regulamentelor europene mai sus menționate”, se mai precizează în raport.

 

Pe lângă toate aceste probleme, APIA se confrunta și ea (la momentul întocmirii raportului) cu o lipsă de personal specializat, cu lipsa fondurilor pentru desfășurarea activităților în bune condiții (în perioada decembrie-martie nu se pot încheia contracte din cauza lipsei bugetului), dar și cu o încărcătură foarte mare pe funcționarii responsabili cu actualizarea și întreținerea LPIS.

 

Sincope în colaborarea dintre APIA-ANSVSA și APIA-AFIR. Unde este eficiența interinstituțională?

 

Chiar dacă George Turtoi, fost secretar de stat în cadrul MADR, a încercat impunerea unui sistem de performanță la cele două agenții de plăți APIA și AFIR, ultima din listă are un atu din acest punct de vedere. În atari condiții, APIA a făcut totuși față cu brio unui sistem complex de colaborare interinstituțională, de cele mai multe ori deficitar din cauza orgoliilor și intereselor politico-economice sau al unui management... defectuos.

 

Primul exemplu elocvent – colaborare dintre APIA și ANSVSA. Concret, APIA a delegat către ANSVSA activități de verificare a respectării de către agricultori a cerințelor legate în materie de gestionare (SMR 4-9 și SMR 11-13) și a bunelor condiții agricole și de mediu (GAEC). În baza acestui acord, ANSVSA elaborează ghidurile de control pe care le transmite către APIA spre avizare. Ulterior, APIA transmite către ANSVSA eșantionul de fermieri care au fost selectați pentru controlul pe teren, în vederea verificării.

 

Până la momentul realizării raportului, APIA nu primise de la ANSVSA ghidul de control, fiind în imposibilitatea de a le comunica eșantionul de fermieri în vederea controlului pe teren.

 

De asemenea, accesul în baza de date a ANSVSA este greoi și necesită timp îndelungat, fiind necesară găsirea unei soluții de interfațare a sistemului IT al APIA cu această bază de date.

 

O altă problemă în relația cu ANSVSA a fost cea legată de baza de date a animalelor.

 

„După cum a și fost informată APIA prin adresa emisă de ANSVSA nr. 27.699/16.09.2015, Agenția Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor nu poate garanta corectitudinea datelor înscrise în baza națională de date, după încetarea contractului încheiat cu Consorțiul Caisley în vederea identificării, înregistrării și crotalierii efectivelor de animale din speciile ovine, caprine și suine. APIA consideră că aceste incertitudini au un impact major asupra activității sale, putând avea implicații majore asupra modului de acordare a plăților”, conform documentului APIA.

 

În ceea ce privește colaborarea APIA-AFIR, ultima din listă a delegat către APIA gestionarea măsurilor de dezvoltare rurală din PNDR 2014-2020, respectiv Măsura 10 – agro-mediu și climă, Măsura 11 – agricultură ecologică, Măsura 13 – zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, Măsura 14 – plăți privind bunăstarea animalelor, Măsura 8.1 – împăduriri și crearea de suprafețe împădurite, respectiv Măsura 15 – plăți pentru angajamentele în materie de silvomediu și climă.

 

Gestionarea acestor măsuri presupune existența unor cerințe complexe, care necesită dezvoltări suplimentare în sistemul informatic, instruirea personalului și logistica aferentă. Conform fișei măsurii din ultima versiune a PNDR, se precizează în raport, aceste activități sunt eligibile pentru Măsurile 8.1 și 15 și doar pentru anumite activități.

 

„Având în vedere experiența anterioară, precum și lipsa fondurilor alocate, APIA propune delegarea directă de către Autoritatea de Management către Agenție a acestor măsuri și alocarea din PNDR a unor fonduri corespunzătoare cu volumul activității delegate”, opinează APIA în raport, astfel încât colaborarea pe această zonă să fie eficentizată.

 

OUG 45/2015, actul normativ care generează neeligibilitatea cererilor cu procese verbale care au mențiunea „procentul de calamitare peste 30%”

 

Ultimul aspect cuprins în extrasele raportului APIA primite la redacție vizează principalele probleme identificate în aplicarea OUG nr. 45/2015 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă în perioada aprilie-septembrie 2015.

 

Practic, procesele verbale de calamitate au fost emise atât prin ordinul prefectului pe legislația situațiilor de urgență, cât și prin ordine ale primarilor, conform Legii 54/2015 pentru completarea art. 73 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, punând APIA în dificultate la momentul primirii documentelor și determinării sumelor de plată către fermieri. Mai mult, conform OUG 45/2015, se exclude sintagma „peste... %”, ceea ce conduce la neeligibilitatea cererilor cu procese verbale care au mențiunea „procentul de calamitare peste 30%”. Totodată, atestatele de producător emise pentru sectorul zootehnic nu conțin suprafețele utilizate, punând APIA în imposibilitatea de a le lua în calcul la momentul autorizării plății. „Atestatele de producător nu sunt încă eliberate, iar producătorii respectivi nu pot depune cerere de plată”, se precizează în raport. „Nu este clar cum ar trebui să completeze fermierii cererile de plată, în condițiile în care în procesul verbal de calamitate au un procent de calamitare diferit de cel real, constatat chiar de către fermieri. Este necesară reformularea unor indicații mai clare din partea MADR referitoare la emiterea atestatelor de producător și a proceselor verbale de calamitare”, conchide raportul APIA.

 

Achim Irimescu crede că în MADR sunt salarii „destul de bune”, dar că personalul angajat nu și-a atins scopul de eficiență

 

Ministerul Agriculturii și-a dublat numărul de angajați în ultima perioadă, iar salariile sunt „destul de bune”, însă personalul nu ar fi atins aceeași cota de performanță așteptată, declara șeful instituției amintite, Achim Irimescu, cu ocazia evenimentului de lansare a platformei de dialog pentru dezvoltarea integrată a mediului rural în România care a avut loc la București în prima decadă a lunii decembrie 2015.

 

Deja, practic, nu mai este niciun secret pentru nimeni că Irimescu implementează o „reformă” a întregului aparat de conducere a Ministerului pe care îl conduce, cât și a instituțiilor aflate în subordinea MADR. Asta chiar dacă, uneori, din cauza problemelor pe care potențialii manageri le au cu legea, cu foștii subalterni sau sunt în conflict de interese, ministrul Agriculturii în exercițiu este nevoit să lucreze cu același personal pe care îl critică.

 

În opinia sa, angajații din organigrama MADR au salarii „destul de bune”, în ciuda faptului că nu s-a reușit utilizarea integrală a banilor europeni, țintele „de serviciu” ale șefului de la Ministerul Agriculturii fiind în acest caz șeful interimar de la APIA, fostul director general AFIR (și alții).

 

Irimescu pare să întrevadă un lanț vicios care leagă incapacitatea administrativă a agențiilor de plăți de faptul că tinerii de la sat preferă să emigreze și nu să se angajeze în sisteme de antreprenoriat finanțate din bani europeni.

 

„Atâta timp cât salariile oferite în agricultură nu vor fi suficient de mari, lumea va continua să plece, să-și desfășoare activități în vest. Sigur că fiecare fermier mare care are nevoie de forță de muncă, are un calcul de eficiență. Este clar că el va căuta să plătească cât mai ieftin forța de muncă și să aibă profit cât mai mare. (...) Cred că ar trebui văzute salariile ca o corelație între performanță, eficiență și venit. Avem în Ministerul Agriculturii salarii destul de bune. Din păcate, n-am reușit să folosim integral banii europeni; înseamnă că nu ne-am atins scopul în ceea ce privește eficiența noastră, a administrației. Avem administrație foarte multă. Ministerul (n.r. - Agriculturii) aproape s-a dublat ca număr de angajați în ultima perioadă, dar nu s-a întâmplat la fel cu eficiența noastră”, spunea Achim Irimescu.

 

28 milioane de euro pentru continuarea sistemul informatic al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), în urma unui contract câştigat în 2013

 

În luna iulie 2015, Ministerul Agriculturii pregătea o Hotărâre de Guvern „privind necesitatea şi oportunitatea realizării investiţei «Servicii de extindere şi dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenţiei de Plăţi şi Intervenşie pentru Agricultură». Fondurile necesare, care aveau să vină de la bugetul de stat, se ridicau la «27.764.468 de euro, echivalent a 124.243.217,85 lei, la cursul de schimb de 4,4749 lei/euro din data de 18.12.2013», se preciza în proiectul de HG. Sumele se refereau la „cheltuieli cu serviciile de extindere şi dezvoltare a Sistemului Informatic al APIA şi face parte dintr-un acord cadru care a fost încheiat în urma derulării unei proceduri de achiziţie de licitaţie deschisă”.

 

Potrivit Agenţiei, la momentul respectiv, acordul-cadru era încheiat pentru o perioadă de trei ani cu asocierea formată din Siveco România şi Teamnet Internaţional, el cuprinzând două categorii de servicii: servicii de dezvoltare (Servicii de analiză, proiectare, dezvoltare, implementare, instruire şi asistenţă tehnică, management de proiect) şi servicii lunare de suport tehnic, mentenanţă corectivă şi administrare pentru sistemul informatic.

 

Valoarea totală a acordului-cadru a fost stabilită în urma licitaţiei la 28.884.500 de euro, fără TVA, din care suma de 22.390.700 euro, fără TVA, reprezintă valoarea previzionată pentru categoria „Servicii de extindere şi dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură”, iar suma de 6.493.800 euro, fără TVA, reprezintă valoarea previzionată pentru categoria „Servicii lunare de suport tehnic, mentenanţă corectivă şi administrare pentru sistemul informatic”, preciza APIA într-o dare de seamă pentru Focus Energetic.

 

În perioada 2006-2012, APIA a dezvoltat un sistem informatic specific necesar gestionării fondurilor europene şi naţionale destinate sprijinirii agriculturii.

 

„Schimbările realizate în ultimii doi ani la nivelul Politicii Agricole Comune necesită adaptarea funcţionalităţilor sistemului informatic astfel încât acesta să răspundă noilor cerinţe privind plata către fermieri”, se preciza în nota de fundamentare a proiectului de HG. În aceste condiţii, APIA demara procedurile de achiziţie publică pentru încheierea unui acord-cadru, pentru perioada 2014-2016, în vederea modificării şi completării softului, astfel încât să răspundă noilor cerinţe.

 

La licitaţie au fost depuse trei oferte, dar numai una a fost admisibilă, cea a consorţiului Siveco România şi Teamnet Internaţional. În urma licitaţiei, preţul a scăzut de la 30.546.367 de euro, fără TVA, la 28.884.500, cu 5% mai puţin decât valoarea de început. Licitaţia a fost contestată, dar, în cele din urmă, s-a semnat contractul pe 18 decembrie 2013.


În anul 2014, din valoarea obiectivului de investiţii ”Servicii de extindere şi dezvoltare a Sistemului Informatic al APIA” s-a cheltuit suma de 23.872.369,52 lei cu TVA, iar în anul 2015 s-a cheltuit suma de 5.501.058,64 lei cu TVA, precizează Nota de fundamentare. Valoarea rămasă, estimată pentru perioada 2015-2016 este de 94.869.789,70 lei cu TVA.

 

“Realizarea obiectivului de investiţii este absolut necesară pentru ca România să poată gestiona cererile de plată depuse de fermieri pentru plata ajutorului acordat de Uniunea Europeană în domeniul agriculturii”, se preciza în nota fundamentare pe atunci a proiectului de act normativ.

Softul APIA a fost iniţiat şi apdatat de Siveco, dar, pe parcursul anilor, în ecuaţia a intervenit şi Sebastian Ghiţă. După ce cei doi au avut probleme cu legea (n.r. – Irina Socol a stat şi în arest preventiv, iar Sebastian Ghiţă sub control judiciar), piaţa licitaţiilor IT pe bani publici s-a extins considerabil şi la alte firme de profil din România.

 

Avansul până la urmă a fost plătit. 602.159 fermieri aveau banii în cont la 1 decembrie 2015

 

Conform notei avans C2015 intrată și ea în exclusivitate în posesia publicației Revista Fermierului la momentul respectiv (prima decadă a lunii decembrie 2015), document destinat Comisiei Europene și emis de sistemul informatic APIA, la data de 1 decembrie 2015, ora 01:38, totalul sumei autorizate la plată în avans la nivel național era de 1.128.470.121,91 lei (255.448.678,85 euro), din care deja achitate în conturile fermierilor nu mai puțin de 97.247.606,57 lei. Conform aceluiași document, numărul beneficiarilor de plăți în avans era la data închiderii procesului de autorizare de 602.159.

 

Defalcat pe zile, cea mai importantă dată a transferurilor avea să fie cea de 30 noiembrie, cu 467.428.798,74 lei autorizați la plata în avans. Urmează ziua de 29 noiembrie când au fost autorizate la plată nu mai puțin de 426.631.589,33 lei. În data de 28 noiembrie s-au autorizat 119.142.831,51 lei, în ziua de 27 noiembrie – 17.551.701,64 lei, în data de 26 noiembrie – 76.576.482,74 lei, respectiv în data de 25 noiembrie – 21.138.717,95 lei.

 

Țara noastră rămânea totuși „codașa Europei” atunci când venea vorba de plata avansurilor din SAPS, în condițiile în care anul agricol 2014-2015 a fost unul deosebit de dificil.

 

Din cauza slabei performanțe a sistemului informatic, procesul de autorizare la plată început și de control administrativ avea să se blocheze în jurul prânzului zilei de 23 noiembrie 2015.

 

România are alocat un plafon financiar destinat plăților directe aferente campaniei 2015 de 1,599 miliarde euro. (Ionel Văduva).

Publicat în Dosar
Pagina 5 din 5

Publicitate

Adama iulie 2020 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista