ANSVSA - REVISTA FERMIERULUI
Luni, 25 Noiembrie 2019 13:17

14.600 de oi condamnate la moarte

Animals International condamnă tragedia din portul Midia, unde vaporul Queen Hind, încărcat cu 14 600 de oi, s-a răsturnat ieri dimineață.

„Această tragedie putea fi evitată dacă existau proceduri pentru astfel de situații de urgență și, mai ales, dacă România ar exporta carne, în loc de animale vii”, acuză Gabriel Păun, directorul UE al Animals International.

Filmările teribile obținute ieri și astăzi de investigatorii Animals International demonstrează că, în afara curajului extraordinar al unor indivizi care au salvat echipajul navei și 32 dintre cele 14 600 de animale, lipsa unui protocol de urgență și a unei legislații stricte pentru transportul maritim al animalelor pot duce cu ușurință la astfel de tragedii.

„Imaginile pe care le-am obținut includ mii de animale prăbușite în pereții laterali ai vasului înainte ca acesta să intre sub apă și animalele să se înece, urmate de filmări de astăzi dimineață, cu animale moarte plutind pe apă. Nava a fost abandonată pe timpul nopții, iar dimineață nu s-a efectuat nicio operațiune de salvare pentru bietele animale”, a adăugat Păun.

Queen Hind a fost implicată, în decembrie 2018, într-un incident pe Marea Marmara, unde s-a defectat motorul, nava plutind zile în șir în derivă, după care a realizat, până ieri, mai multe transporturi cu animale vii din România spre Iordania, dar și spre Arabia Saudită, Dubai și Qatar. Ultimul transport fusese realizat din portul Midia, de unde nava plecase, la 1 noiembrie, spre portul Jeddah, din Arabia Saudită, unde ajunsese la 9 noiembrie. La 10 noiembrie, nava a pornit din Jeddah cu destinația Midia, unde vasul a revenit la 23 noiembrie.

„Suspectăm o supraîncărcare a navei și o proastă distribuție a greutății care au dus la înclinarea decisivă a navei și răsturnarea pe o parte”, a adăugat Păun. „Cerem o anchetă încrucișată a Ministerului Agriculturii și a celui al Transporturilor, pentru a se verifica cauzele tragediei, precum și în ce fel legislația pentru bunăstarea animalelor și pentru transportul maritim au fost respectate și unde acestea necesită îmbunătățire urgentă”.

Publicat în Comunicate

Ca urmare a controalelor efectuate în cursul lunii iulie, inspectorii sanitari veterinari au dat amenzi de 857 600 lei în unităţi din industria agroalimentară, anunță vocile autorizate ale Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Verificările s-au desfășurat în unităţile care desfăşoară activităţi în domenii precum fabricarea produselor de morărit, a pâinii şi a produselor de patiserie, a altor produse alimentare, a băuturilor răcoritoare şi alcoolice, precum şi unităţi de depozitare - alimentare, seminţe, legume fructe.

„Controalele au vizat aspecte privind calitatea spaţiilor în care produsele alimentare sunt manipulate, prelucrate, precum şi cele de depozitare a materiilor prime şi a produselor finite, controlul dăunătorilor, evidenţa documentelor şi a informaţiilor privind sistemul HACCP, condiţiile de igienă şi de funcţionare a unităţii”, precizează ANSVSA.

Cele mai mari amenzi au fost aplicate în judeţele Sibiu - 169 500 de lei (corpuri străine în pâine, igienă, etichetare, depozitare, trasabilitate necorespunzătoare, întreţinere spaţii), Bistriţa-Năsăud - 155 000 de lei (igienă necorespunzătoare, pereţi cu porţiuni degradate, porţiuni cu mucegai, recipiente neigienizate, ustensile depozitate necorespunzător, lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, lipsă echipament de protecţie, stare de sănătate neatestată, lipsă dezinfectanţi, produse alimentare fără elemente de identificare sau etichete nelizibile, produse modificate organoleptic, lipsă înregistrări temperatură, lipsă efectuare acţiuni de dezinsecţie-deratizare) şi Cluj - 114 800 de lei (lipsă document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, igienă necorespunzătoare navete, depozitare şi etichetare necorespunzătoare).

Totodată, în cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, a contaminanţilor, a aditivilor şi a substanţelor interzise, precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate.

Publicat în Știri

Potrivit informării transmise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), marți, 23 aprilie 2019, în perioada 19 – 27 aprilie a.c. este deschis centrul de sacrificare miei, organizat într-un spațiu amenajat de Primăria Sectorului 4 în Piața Apărătorii Patriei, situată pe șoseaua Berceni, nr. 183 B, Bucureşti.

Centrul de sacrificare este organizat sub coordonarea Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ), a Direcției pentru Agricultură a Municipiului Bucureşti (DAMB), în colaborare cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), cu sprijinul SC Amenajarea Domeniului Public 4 (ADP4) SA și al Primăriei Comunei Zimbreasca, fiind autorizat pentru funcționare.

Acesta este deschis în perioada mai sus menționată, iar sacrificarea mieilor se face zilnic, în intervalul orar 08:00 – 17:45.

„Prin această acțiune, MADR dorește să aducă mai aproape de consumatori produse de calitate, solicitate în mod frecvent, rezultate în urma parteneriatului direct dintre crescătorii de oi şi consumatorii autohtoni”, se precizează în documentul de presă.

Reglementări

În perioada Sărbătorilor Pascale, ANSVSA vine în întâmpinarea nevoilor consumatorilor şi crescătorilor de animale prin autorizarea şi asigurarea personalului sanitar veterinar necesar funcţionării punctelor temporare de sacrificare.

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţeană ia decizia autorizării unui astfel de punct temporar ca urmare a solicitării motivate primite din partea autorităţilor locale. DSVSA identifică în permanenţă soluţii pentru a permite desfăşurarea sacrificărilor în cele mai bune condiţii din punct de vedere sanitar veterinar. Totodată prin deciziile luate, serviciile veterinare asigură diminuarea riscului răspândirii bolilor la animale şi a apariţiei toxiinfecţiilor în rândul populaţiei.

Restricțiile impuse de prezenţa virusului pestei porcine africane afectează sacrificarea mieilor numai în interiorul zonelor de protecție și supraveghere, respectiv pe o rază de 3 km și 10 km în jurul focarului. Din interiorul acestui perimetru, este cu desăvârșire interzisă ieșirea oricărui animal sau a cărnii și produselor din carne.

Punctele temporare de sacrificare în care crescătorii de ovine pot sacrifica mieii trebuie se respecte condiţiile generale şi specifice de igienă, bunăstare a animalelor şi gestionare a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman (SNCU) stabilite de legislaţia sanitară veterinară.

Funcţionarea punctelor de sacrificare a mieilor este permisă numai în perioada 15 – 28 aprilie 2019 (premergătoare Paștelui catolic, respectiv Paștelui ortodox), între orele 07:00 – 17:00.

Publicat în Știri

În urma controalelor efectuate atât în trafic, cât și în unităţile de destinaţie de pe teritoriul României (centre de ambalare ouă, depozite frigorifice, unități de procesare etc.) pentru verificarea modului în care operatorii din sectorul alimentar respectă condiţiile sanitare veterinare şi de siguranţa alimentelor, inspectorii ANSVSA, în colaborare cu reprezentanţii Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), au aplicat 86 de sancţiuni în valoare de 319.280 de lei și au emis două ordonanțe privind suspendarea activității unor unități.

Potrivit unei comunicări venite din partea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), în cadrul acestei acțiuni au fost verificate 2.220 de obiective, dintre care 535 de mijloace auto utilizate pentru transportul ouălor, 56 de centre de ambalare ouă, 108 unități de depozitare ouă, șapte unități de procesare a ouălor, precum și 1.514 unități de vânzare cu amănuntul care comercializează ouă.

Una dintre neconformităţile sancţionate de inspectorii ANSVSA este și cea conform căreia operatorii unităților de destinație nu au notificat autoritățile sanitar-veterinare cu privire la sosirea unor loturi de ouă provenite din alte state membre ale UE.

De asemenea, a fost constatată nerespectarea normelor sanitar-veterinare privind condiţiile de igienă şi de temperatură pe durata transportului, precum și la nivelul unităților de ambalare, procesare, depozitare și comercializare a ouălor, respectiv deficiențe privind marcarea și etichetarea ouălor.

Totodată, operatorii unităților de ambalare, procesare, depozitare și comercializare a ouălor nu au pus în aplicare proceduri de dezinfecție, dezinsecție și combatere a dăunătorilor (DDD). Alte deficiențe constatate sunt cele privind depozitarea și eliminarea deșeurilor și a subproduselor nedestinate consumului uman, cât și depozitarea și comercializarea ouălor în unități neautorizate sau neînregistrate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor.

Nu în ultimul rând, operatorii unităților de ambalare, procesare, depozitare și comercializare a ouălor nu au elaborat și implementat programe proprii de control.

În fine, au fost constatate deficiențe privind asigurarea trasabilității ouălor, respectiv utilizarea unor mijloace auto neigienizate pentru transportul ouălor.

În toată ţara, sunt 250 de ferme care produc între 180 şi 200 de milioane de ouă pe lună. Nu sunt însă destule pentru cât consumă românii, astfel că mai importăm 40 de milioane. Cele mai multe se vând în Muntenia şi în Transilvania.

8 din 10 români mănâncă săptămânal ouă, potrivit unui studiu dat publicității la finele lunii martie 2019. Aproape 240 de milioane de ouă - 20 la sută din import - se consumă în fiecare lună.

Publicat în Știri

O societate comercială din judeţul Prahova, cu o vastă experienţă în creşterea animalelor şi exportul de animale vii, care a realizat colaborări cu agenţi economici din ţări membre ale Uniunii Europene (UE), dar şi din Orientul Mijlociu, ar urma să exporte primii tauri de carne în Republica Iran, este anunțul făcut miercuri, 27 februarie 2019, de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Demersul survine ca urmare a faptului că membrii Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România (ACEBOP) au primit o primă ofertă de achiziţie pentru 3.000 de capete de tauri de carne din Iran, iar în perioada următoare oferta va crește semnificativ.

„În urma eforturilor Guvernului României şi a demersurilor diplomatice din ultima perioadă, schimburile comerciale în domeniul agroalimentar cu Republica Iran înregistrează o evoluţie îmbucurătoare, fapt ce este dovedit de deblocarea exporturilor de bovine. Ca urmare a negocierilor purtate între Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor din România (ANSVSA) şi Organizaţia Veterinară a Iranului, s-a ajuns la un acord privind termenii şi condiţiile pentru realizarea exportului de bovine, în contextul în care România dispune de efective de bovine pentru export”, se precizează într-un document de presă.

Acțiunile au fost iniţiate de ambele părţi, iar în perioada următoare o delegaţie a companiei iraniene va efectua o vizită în România pentru finalizarea discuţiilor în vederea semnării contractului şi vizitarea fermei, în scopul verificării stării de sănătate a animalelor şi a condiţiilor de întreţinere a acestora.

În data de 17 februarie, MADR anunţa că a fost deschisă piaţa de export de ovine cu Republica Iran, iar România va putea exporta carne de oaie şi ovine vii. În acest context, s-a estimat că în jur de 800.000 de capete de ovine vor pleca în termen de şase luni către această destinaţie.

Potrivit sursei citate, în data de 4 februarie 2019 a intrat în Iran primul transport de 20 de tone de carne de oaie din România, acesta fiind doar începutul unui contract cu un potenţial mare de dezvoltare. Exportatorul, o societate comercială din Bacău, va continua colaborarea cu agenţii economici din Iran, purtându-se discuţii despre alte transporturi, terestre sau pe cale aeriană. În perioada următoare, estimările arată un export de circa 1.000 de tone lunar.

Publicat în Zootehnie

Măsurile scăzute de biosecuritate din sistemul de creştere a suinelor în gospodăriile populaţiei şi controlul insuficient al mişcării animalelor au fost printre cei mai importanţi factori de risc identificaţi de experţii europeni care şi-au încheiat misiunea în România miercuri, 13 februarie a.c.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a anunțat că misiunea experţilor europeni a avut drept scop analizarea posibilităţilor de modificare a Anexei Deciziei 709/2014, respectiv, flexibilizarea criteriilor de stabilire a zonelor de restricţie impuse de evoluţia pestei porcine africane (PPA).

În cadrul vizitei, au avut loc atât discuţii cu reprezentanţi ai ANSVSA de la nivel central şi teritorial, cât şi vizite la o exploataţie comercială de creştere a porcilor, la două gospodării ale populaţiei şi la sediul unei Direcţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţeană.

„Printre factorii de risc identificaţi, cei mai importanţi au fost cei referitori la măsurile scăzute de biosecuritate din sistemul de creştere a porcilor în gospodăriile populaţiei şi controlul insuficient al mişcării animalelor (comerţul şi transportul porcilor fără respectarea legislaţiei sanitare veterinare)”, se arată într-un comunicat al ANSVSA.

La finalul întâlnirii, experţii europeni au transmis că vor analiza situaţia prezentată şi, pe baza informaţiilor obţinute cu privire la evoluţia bolii, se va întocmi un raport care va include şi recomandări referitoare la măsurile necesare a fi aplicate în vederea modificării Anexei Deciziei 709/2014.

Potrivit datelor ANSVSA din 8 februarie 2019, pesta porcină africană evolua în 298 de localităţi din 19 judeţe, cu un număr de 1.127 de focare (dintre care 18 în exploataţii comerciale), iar în alte trei judeţe există doar cazuri la mistreţi.

Conform sursei citate, în total au fost eliminaţi 365.172 de porci afectaţi de boală şi există 916 cazuri la mistreţi.

Prezenţa virusului PPA în România a fost semnalată prima oară în 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Publicat în Zootehnie

Conform comunicatului de presă remis redacției de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), luni, 28 ianuarie 2019, a fost confirmată prezenţa virusului pestei porcine africane (PPA) la suinele din două gospodării localizate în Timiş şi în Arad.

Mai exact, virusul care decimează efectivele de porci a fost descoperit într-o gospodărie din localitatea Belinţ, județul Timiș, în timp ce în judeţul Arad confirmarea PPA s-a făcut într-o gospodărie din oraş.

„În urma confirmării diagnosticului, de către Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti (IDSA) - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Diagnostic şi Sănătate Animală, serviciile veterinare au intervenit de urgenţă. Gospodăriile afectate au fost plasate sub supraveghere oficială, au fost aplicate măsuri de restricţie pentru circulaţia persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor şi a mijloacelor de transport, precum şi dezinfecţia exploataţiei”, se precizează în documentul de presă.

Ca urmare a investigaţiilor preliminare, porcii în cauză proveneau de la o persoană din Bihor. În cele două situații, suinele nu erau identificate cu crotalii auriculare şi nici însoţite de documente sanitar-veterinare, medicii veterinari din circumscripţiile respective nefiind anunţaţi de aceste tranzacţii, fapt ce constituie o încălcare gravă a legislaţiei.

Cazul se află în continuare în cercetarea autorităţilor sanitare veterinare judeţene şi ale organelor de poliţie, iar investigaţiile vor continua în zilele următoare.

„Pentru a preveni răspândirea bolii, Centrele Locale de Combatere a Bolilor au adoptat planul de măsuri privind controlul, combaterea şi eradicarea pestei porcine africane. DSVSA Timiş şi Arad reiau solicitările către crescătorii de porcine să nu procedeze la achiziţii de porcine neidentificate prin crotalii şi fără a fi însoţite de documentele sanitare veterinare obligatorii. Orice mişcare a porcinelor din exploataţiile de origine către alte locaţii se poate efectua doar după anunţarea, în prealabil, a medicului veterinar din circumscripţia sanitară veterinară locală. Orice caz de moarte sau îmbolnăvire a animalelor din gospodărie trebuie adus imediat la cunoştinţa autorităţilor sanitare veterinare. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea măsurilor de prevenire şi combatere a bolii, având în vedere gravitatea acesteia şi consecinţele economice deosebit de grave generate de apariţia ei", se mai precizează în comunicat.

ANSVSA reiterează că pesta porcină africană nu afectează omul, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, singurele specii afectate fiind porcii domestici şi mistreţii.

Publicat în Zootehnie

Până joi, 25 octombrie 2018, au fost despăgubiți 7.741 de proprietari de crescătorii de porci, exploatații afectate de virusul pestei porcine africane (PPA), valoarea totală a plăților fiind de 99.605.420 de lei, conform anunțului făcut de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

La această dată, pesta porcină africană (PPA) evoluează în 266 de localități din 15 județe, cu un număr de 1.042 de focare (dintre care 15 în exploatații comerciale). De asemenea, au fost înregistrate 136 cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 354.604 de porci afectați de boală.

„Prin aplicarea eficientă a măsurilor de combatere a PPA, au fost stinse până la această dată cinci focare în județul Satu Mare, iar unitatea de procesare a cărnii SC Carniprod SRL, din județul Tulcea, și-a reluat activitatea, în data de 14.08.2018”, se precizează într-un document transmis presei.

Totodată, nu au mai fost înregistrate noi focare de boală în județele: Satu Mare (din data de 31.08.2018) și Bihor (din data de 08.08.2018).

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel: - judeţul Satu Mare - șapte focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi; - judeţul Bihor - 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţi; - judeţul Sălaj - patru cazuri la mistreţi; - judeţul Tulcea - 566 de focare (dintre care cinci focare la exploatații comerciale și un focar, la o exploatație de tip A) şi 64 de cazuri la mistreţi; - judeţul Brăila - 103 de focare (dintre care 8 focare la exploatații comerciale); - judeţul Constanţa - 83 de focare în gospodăriile populaţiei şi 2 cazuri la mistreţi; - judeţul Ialomiţa - 124 de focare în gospodăriile populaţiei şi 31 cazuri la mistreţi; - judeţul Galaţi - 14 focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţi; - judeţul Ilfov - nouă focare în gospodăriile populaţiei; - judeţul Călăraşi - 80 de focare (dintre care un focar la o exploatație comercială) şi 18 cazuri la mistreţi; - județul Buzău - patru focare în gospodăriile populaţiei; - județul Giurgiu - 18 focare în gospodăria populaţiei și 5 cazuri la mistreți; - județul Dâmbovița - un focar în gospodăria populației; - județul Teleorman - patru focare în gospodăria populației; - județul Maramureș - un focar în gospodăria populației.

În ceea ce privește despăgubirile, situaţia plăților se prezintă astfel: - judeţul Satu Mare - au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 14 exploatații afectate în valoare de 56.490 de lei; - judeţul Bihor - au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploatații afectate în valoare de 947.620 de lei; - judeţul Tulcea - au fost plătite despăgubiri pentru 1.122 de exploatații dintr-un total de 1.158 de exploatații în valoare de 43.110.700 de lei; - judeţul Brăila - au fost plătite despăgubiri pentru 2.908 de exploatații dintr-un total de 2.945 de exploatații în valoare de 44.331.160 de lei; - judeţul Constanţa - au fost plătite despăgubiri pentru 826 de exploatații dintr-un total de 836 de exploatații în valoare de 3.613.960 de lei; - judeţul Ialomiţa - au fost plătite despăgubiri pentru 2.390 de exploatații dintr-un total de 2.495 de exploatații în valoare de 6.513.000 de lei; - judeţul Galaţi - au fost plătite despăgubiri pentru 69 de exploatații dintr-un total de 69 de exploatații în valoare de 162.000 de lei; - judeţul Ilfov - au fost plătite despăgubiri pentru 6 exploatații dintr-un total de 7 exploatații în valoare de 49.110 de lei; - judeţul Călăraşi - au fost plătite despăgubiri pentru 195 exploatații dintr-un total de 215 de exploatații în valoare de 821.380 de lei.

Prezenţei virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu Mare.

Evoluţia bolii este în permanență monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

„ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei”, se mai menționează în comunicatul de presă.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţene.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

PPA nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

Publicat în Zootehnie

Prezent la o emisiune televizată, transmisă de TVR1, marți, 16 octombrie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a lansat un semn de întrebare cu privire la cine anume s-ar fi putut debarasa de două cadavre de porci domestici într-o pădure din județul Teleorman, la unul dintre acestea fiind confirmată oficial prezența virusului pestei porcine africane (PPA).

„Într-o pădure, că l-am întrebat pe președintele ANSVSA (n.r. - Geronimo Brănescu), au fost găsite resturi de porci. Întrebarea se pune: cum au ajuns porcii ăia acolo? Au putrezit acolo. Au fost aduse cadavre de purcei, acolo. Întrebarea este cine le-a adus? Așa putem distruge toată țara, dacă un netrebnic aruncă așa ceva. Acest lucru este infracțiune”, a declarat Daea.

Conform informațiilor ANSVSA, transmise presei în aceeași zi, prezența PPA a fost confirmată în județul Teleorman la probele prelevate dintr-un cadavru de porc găsit într-o zonă situată în extravilan.

Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală București (IDSA) – Laboratorul Național de Referință pentru Pestă Porcină Africană (PPA) a confirmat prezența virusului acestei boli în probele prelevate din resturi de cadavru de porc (os lung) găsite într-o zonă situată în extravilan (pădurea Slobozia Mândra).

Centrul Local de Combatere a Bolilor Teleorman s-a reunit pentru adoptarea planului de măsuri privind controlul, combaterea şi eradicarea PPA, precum și pentru adoptarea zonelor de restricții.

„Ancheta epidemiologică este în desfășurare”, precizau vocile autorizate ale ANSVSA. „Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social din punct de vedere economic”.

Într-o declarație făcută de oficialul guvernamental, vineri, 12 octombrie 2018, la Mehedinți, acesta a precizat că s-au transmis către Comisia Europeană modificările Planului Național de Dezvoltare Rurală prin care vor fi alocate cele 43 de milioane de euro pentru investiții în dezinfectoare, laboratoare sanitar-veterinare și incineratoare, urmând ca în zilele următoare Comisia Europeană să transmită procedurile.

În plus, el a menționat că Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate şi siguranţă alimentară, a spus că România a acţionat „corect, la timp, responsabil şi eficient” în privinţa combaterii virusului pestei porcine.

„În condiţiile acestea deosebit de grele pe care le-am avut în ţară, noi, la nivelul guvernului (...), în cadrul Comitetului naţional al situaţiilor speciale de urgenţă, am stabilit măsurile respective, am introdus în dispozitiv toate instituţiile abilitate, am intrat în fiecare focar cu măsurile tehnice pe baza planului de urgenţă (...) şi iată că am putut da garanţia şi UE, Comisiei Europene, pentru că toată lumea îşi pune semne de întrebare, cum am acţionat. Iar comisarul Vytenis Andriukaitis a răspuns că România a acţionat corect, la timp, responsabil şi eficient”, a afirmat Petre Daea.

Datele prezentate de Daea în cadrul emisiunii „România9” relevă că, în prezent, 8138 de gospodării sunt afectate de PPA. Din acest total, 7835 au dosare de despăgubire întocmite și finalizate, iar către 7.444 s-au și făcut plățile.

Despăgubirile se fac în funcţie de greutatea, vârsta, valoarea genetică şi stadiul de gestaţie, pentru că s-a întâmplat să fie găsite în gospodării scroafe gestante.

Pentru purceii sub două luni şi cântărind între 15 şi 18 kilograme, despăgubirea este de 160 de lei pe cap de purcel, pentru purceii între două şi cinci luni şi 25 de kilograme - 350 de lei pe cap de purcel, pentru purceii peste cinci luni şi până la 130 de kilograme - 10 lei pe kilogram, pentru cei peste 130 de kilograme - 9 lei pe kilogram şi pentru scroafe gestante - 12 lei pe kilogram.

Publicat în Știri

Peste 46,4 milioane de lei au fost plătite până în prezent pentru pagubele provocate de pesta porcină africană (PPA) de către Direcția Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Tulcea pentru gospodăriile private şi fermele comerciale afectate de temutul virus, a anunțat, luni, 8 octombrie 2018, directorul instituției, Mitică Tuchilă.

Vestea pare a fi una bună, chiar dacă politicienii opoziției îl atacă pe Petre Daea și spun că sunt unii crescători particulari de suine care în lipsa deținerii unui cod de exploatație nu-și pot primi banii de despăgubire.

Din totalul sumei vehiculate de oficialul DSVSA, mai bine de 39,6 milioane de lei reprezintă despăgubirile plătite societăților comerciale, în timp ce aproximativ 1.000 de gospodării private au încasat 6,8 milioane de lei.

„Din cele 1.350 de gospodării afectate de PPA, sunt plătite circa 1.000 de exploatații, iar suma achitată este de 6,867 milioane lei. Din cele 350 de exploataţii neplătite, 172 sunt neeligibile la plată, din diferite motive, fie animalele nu au fost identificate în momentul evaluării, fie nu au fost înscrise în registrul agricol, fie erau moarte atunci când medicii veterinari au ajuns în exploataţie”, a spus directorul Tuchilă, citat de agenția națională de presă Agerpres.

Laolaltă cu Prefectura judeţului, DSVSA va solicita Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) modificarea hotărârii de Guvern nr 1.214/2009, astfel încât la un viitor episod de PPA, toate gospodăriile afectate să primească despăgubiri.

„Nu cred totuşi că modificarea legislativă propusă va funcţiona retroactiv”, a mai spus directorul DSVSA.

Același șef DSVSA a adăugat că inclusiv exploatațiile comerciale afectate de PPA au încasat bani pentru despăgubiri.

„Societăţii Carniprod SA i s-a plătit 21,855 milioane de lei, într-un prim dosar, şi daune colaterale de 367.000 de lei pentru nutreţurile din ferme. Pentru această societate, urmează să se mai efectueze o plată de 5.344.339 lei, într-un al treilea dosar pentru despăgubirea produselor şi subproduselor din carne care a fost aprobat astăzi (n.r. - luni, 8 octombrie 2018)”, a mai declarat oficialul DSVSA.

Totodată, s-au plătit despăgubiri şi celorlalte societăţi comerciale afectate de PPA din judeţ. Astfel, firma Pig Com, din localitatea Satu Nou, a primit peste 9 milioane de lei, societatea Dab Zootehnica, din Văcăreni, - 1,276 milioane de lei, iar firmei Euro Suin SRL, din Garvăn, i s-a achitat suma de 1,774 milioane de lei.

Acestor despăgubiri li s-a adăugat suma de circa 160.000 de lei plătită Penitenciarului cu Regim de Maximă Siguranţă, care deţinea o fermă în care a fost depistat virusul PPA.

Potrivit sursei citate, DSVSA a primit o alocaţie bugetară suficientă pentru a efectua toate plăţile aferente dosarelor de despăgubiri neachitate şi pentru a aloca instituţiei omoloage din Brăila 18 milioane de lei, sumă necesară plăţii unor despăgubiri similare.

În ultimele săptămâni, DSVSA nu a mai înregistrat nicio suspiciune de PPA.

Primele focare de PPA au apărut în judeţul Tulcea la începutul lunii iunie a acestui an, în localităţile situate pe braţul Chilia al Dunării, care constituie frontieră între România şi Ucraina. Până la începutul acestei luni, virusul a fost confirmat în peste 500 de gospodării din circa 75 de localităţi, iar pentru eliminarea pericolului răspândirii acestuia medicii veterinari au decis sacrificarea preventivă a suinelor din circa 50 de localităţi.

O situaţie a DSVSA arată că 47% din suinele aflate anul trecut în gospodăriile populaţiei din judeţ au fost sacrificate, din cauza focarelor de PPA.

Minte sau nu ministrul Agriculturii? Denaturează informația, oare, politicienii opoziției?

Într-o declarație politică a grupului parlamentar PNL, deputatul Robert Boroianu îl acuză pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, că ar minți atunci când afirmă că toți crescătorii particulari de porci vor primi despăgubiri în condițiile în care, spune politicianul, chiar dacă aceștia nu dețin un cod de exploatație.

„Este limpede faptul că haosul creat de incompetența ministrului agriculturii, domnul Petre Daea, și de autoritățile de resort nu se mai oprește! Susțin acest lucru deoarece, de data aceasta, din ce în ce mai mulți crescători de porci acuză că au fost anunțați de autoritățile din domeniu asupra faptului că nu vor primi despăgubirile aferente pentru animalele lor ucise de către autorități din cauza virusului pestei porcine africane! Astfel, acum două zile, mai mulți crescători particulari de porci au anunțat că au primit câte un document de la autoritățile competente în care scrie negru pe alb că NU vor primi niciun ban pentru animalele care le-au fost sacrificate tot de către acestea, deși ministrul agriculturii trâmbițase public cu totul altceva! (...) Reprezentanții DSVSA-urilor județene declară, mai nou, că despăgubirile NU se pot acorda în situația în care proprietarii porcilor sacrificați NU au un cod de exploatație! Domnul Daea spune că nu știe despre așa ceva, iar proprietarii afectați susțin, în mod logic, că nu i-a anunțat nimeni până acum că trebuiau să-și înregistreze undeva porcii, înainte ca aceștia să fie sacrificați, pentru a putea obține un astfel de cod! Cu alte cuvinte, domnul Daea una spune la televizor și alta face când vine vorba de decizii și, în special, de bani! În plus, același domn Daea, când este prins public cu minciuna, aruncă vina ba pe ANSVSA, ba pe oricine îi mai iese în cale, ba susține că nu știa nimic despre asemenea cerințe, cum este cazul acestui cod de exploatație!”, a scris Boroianu în declarația sa politică.

Într-o intervenție la Realitatea TV, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat că nu ştie nimic despre codul de exploatație, dar că oricum nu are relevanţă: „E literă de lege şi trebuie respectată de toţi. Comisia formată din patru persoane, când ajunge în gospodăria respectivă, se şi întocmesc actele, în prezenţa proprietarului. Se transmit la ANSVSA, apoi se transmit banii in funcţie de calculele celor de la faţa locului. Dacă e o neclaritate, se poate discuta la ANSVSA”, a declarat Petre Daea. Ministrul Agriculturii a garantat că situația se va rezolva și păgubiții își vor primi banii.

Întrebat dacă are ceva să îşi reproşeze faţă de managementul situaţiei pestei porcine în România, Petre Daea a afirmat luni, 8 octombrie 2018, că singurul reproş este legat de faptul că nu s-au găsit soluţiile tehnice pentru eradicarea acestui virus, cu ajutorul unui vaccin sau medicament.

„Îmi reproşez că noi şi alte state nu putem să punem stavilă unei asemenea molime. Nu reuşim pentru că nu am găsit soluţiile tehnice să avem un vaccin sau să avem un medicament ca să putem scoate din suferinţă animalele. Din nefericire, nu am reuşit la această dată în cercetarea lumii să găsim soluţiile pe care le merităm să le avem în condiţiile în care este un asemenea virus, iată, este împânzit în Europa şi nu numai. Fermierii vor primi despăgubirile pe care trebuie să le primească. Acestea au şi fost date, cum este Carniprod, pentru animalele care au fost sacrificate. Facem multe lucruri bune în zootehnie pe care o să vi le spun la timpul potrivit. Zootehnizarea ţării este o prioritate pentru noi. Vreau să înţelegeţi că vorbiţi cu un agronom care are o viaţă întreagă în acest domeniu”, a spus Daea.

Interesele politice s-au amestecat în problema pestei porcine africane (PPA), iar autorităţile nu au ştiut ce să facă, a susţinut, în cadrul aceluiași forum de specialitate, Adrian Rădulescu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR).

„Din păcate, interesele politice s-au amestecat în problema pestei porcine africane. E adevărat că această pestă este mortală pentru animale, dar pe noi, oamenii, nu ne afectează. Uneori îmi vine să sparg televizorul atunci când se spun lucruri care induc oamenii în eroare. Cu câteva măsuri se poate rezolva problema. Ce nu a recunoscut nimeni? Dacă vă întreb azi care este populaţia României, nimeni nu o ştie să spună exact, iar asta se întâmplă şi la porci. Din statistica ANSVSA, noi ştiam că populaţia de porci este în jur de 800.000 de capete, iar acum ne-am trezit că avem 1,2 milioane de crescători porci şi, cumulat, am ajuns la vreo două milioane de porci. A doua problemă este că nu am ştiut să luăm măsuri clare de a început, prin acordarea despăgubirilor şi prin crotalierea porcilor. Părerea mea este că, în cazul pestei porcine africane, ANSVSA nu a ştiut ce să facă şi nu acuz pe nimeni”, a afirmat Rădulescu.

În vederea simplificării şi eficientizării procedurii de înregistrare şi identificare a solicitanţilor care accesează măsuri reglementate de Politica Agricolă Comună (PAC), a fost reglementată reorganizarea Registrului fermelor, care devine Registrul unic de identificare, denumit în continuare RUI. Acesta este parte a Sistemului Integrat de Administrare şi Control (IACS) şi element comun cu aplicaţiile aferente măsurilor de piaţă, cotei de lapte, comerţului exterior cu produse agricole şi promovării acestora pe piaţa internă şi în ţări terţe, ajutoarelor de stat, măsurilor cuprinse în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013 (PNDR).

RUI se realizează în format electronic de către APIA ca o aplicaţie informatică unitară şi va fi gestionat de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. RUI preia integral datele existente în Registrul fermelor, în aplicaţiile aferente măsurilor reglementate de PAC.

Atribuirea de către APIA a Codului unic de identificare în RUI este o condiţie necesară pentru accesarea măsurilor de sprijin şi se face o singură dată, pentru fiecare solicitant. Codul unic de identificare nu se acordă pentru puncte de lucru şi/sau sucursale (în cazul persoanelor juridice).

Conform celor mai recente date ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), pesta porcină africană evoluează în prezent în 240 de localităţi, din 13 judeţe, cu un număr de 980 de focare (dintre care 15 în exploataţii comerciale) şi 80 de cazuri la mistreţi.

În total, au fost eliminaţi 343.662 de porci afectaţi de boală, valoarea despăgubirilor depăşind 64 de milioane de lei pentru 5.916 proprietari, iar până la data de 4 octombrie 2018 au fost stinse cinci focare în judeţul Satu Mare.

Publicat în Știri

Publicitate

Adama iulie 2020 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista