Inginerul agronom, cu o vechime de 37 de ani în muncă, Vasile Lungu, de la Domeniile Lungu din județul Iași, se poate lăuda cu o fermă de elită, la Bivolari-Trifești. Fermierul pe care l-am vizitat recent este liderul unui business de succes, care înseamnă horticultură, agricultură, zootehnie și turism. Domeniile Lungu înseamnă 2.000 ha cu porumb, floarea-soarelui, grâu, cartofi, viță-de-vie, pomi fructiferi și legume, precum și zootehnie cu capre de lapte Saanen, oi din rasă de carne, 40 struți, porci vietnamezi, porci Mangalița, taurine din rasa Aberdeen Angus, bivolițe, ponei, cai lipițani, păsări, cai. Mai mult, la ferma din Trifești, într-un cadru deosebit, se află hotelul La Domenii. Revista Fermierului a publicat de-a lungul timpului reportaje de la Domeniile Lungu. În această ediție, povestea se referă doar la partea de horticultură.

În plantația de viță-de-vie de la Domeniile Lungu sunt soiuri de struguri pentru vin și struguri de masă, iar pe 30 de hectare se întinde livada cu aproape toate soiurile de pomi fructiferi: caiși, cireși, vișini, pruni, meri, peri, gutui. „Plantaţia pentru struguri de masă este ceva mai veche, 2006-2007, iar din 2012 am început plantatul la vița-de-vie cu struguri pentru vin. În acest moment suntem la 150 de hectare, din care 147 pe rod. Avem doar trei hectare plantaţie tânără care va rodi abia peste doi ani, pentru că plantarea am făcut-o în toamna lui 2019”, ne-a spus Vasile Lungu, care a continuat să ne povestească despre vița-de-vie: „În general, sistemul nostru de conducere este cordon speronat unilateral, la majoritatea soiurilor facem tăiere la cep cu 1-2 ochi, excepţie făcând soiul Fetească neagră unde se merge pe cordiţă de 4-6 ochi, şi încercăm, atât cât ne permite vremea, să facem absolut toată treaba pe care o putem face în sezonul de iarnă”.

Seceta pedologică simțită în toată țara a fost și mai grea pentru plantele horticole care au nevoie de multă apă – un necesar de cel puțin 200 l/mp pentru a reconstitui rezerva de apă pentru ele, mai ales că irigațiile nu acoperă vița-de-vie. „Dacă la celelalte culturi avem sistem de irigat funcţional şi putem să venim în completare cu apă de irigat, la via pentru vin este exclus să putem să venim cu irigaţii pentru că nu avem amenajat şi nici n-am dorit aşa ceva. Noi dorim o producţie medie, undeva până în 10-11 tone de struguri la hectar, care să dea un vin de foarte bună calitate, cu DOC (Denumire de Origine Controlată) și cu o valoare economică foarte bună”, a explicat specialistul.

Hermeziu, un nume cu rezonanță

Fondurile europene au venit în sprijinul replantării unor suprafețe considerabile cu viță-de-vie în România, precum și pentru modernizarea plantațiilor, a cramelor, pentru achiziția utilajelor, cum este combina de recoltat struguri, în condiţiile în care forţa de muncă este extrem de rară în perioadele de campanie.

Și Domeniile Lungu au beneficiat de programul de reconversie al viței-de-vie pe aproximativ o sută de hectare. „Restul suprafeţei am plantat-o şi din resurse proprii. Au apărut, şi dvs. ştiţi foarte bine, foarte multe crame cu suprafeţe de 100-250 de hectare, au apărut branduri noi în piaţă şi vinuri de foarte bună calitate și mi-ar face plăcere să cred că şi Crama Hermeziu de la Domeniile Lungu se încadrează în acel grup al noilor crame care au apărut în piaţă şi care îşi promovează vinurile de foarte bună calitate”, a afirmat investitorul ieșean.

Crama Hermeziu a fost construită din fonduri proprii şi, dincolo de terenuri, plantație și clădiri, s-a încercat crearea unei povești, a unui brand. Sunt șase ani de când au ieşit cu vin îmbuteliat în piaţă, au o cotă mică, dar o creştere constantă şi atenție crescută pentru calitatea vinului, mai ales că odată cu trecerea anilor o plantație de viță-de-vie poate să ofere o calitate crescută vinului.

Hermeziu este un nume cu rezonanță în zonă. Mama lui Costache Negruzzi făcea parte din familia mare de boieri Hermeziu și această moşie a fost administrată de descendenţii lui Costache Negruzzi până în ’45-’49 când a fost confiscată de sistemul politic al acelei vremi. „După anul 2000 s-a reconstituit dreptul de proprietate. Am avut în arendă întâi terenul, după aceea l-am cumpărat, şi pe acele terenuri am plantat numai culturi horticole, vie și livadă”, a specificat Vasile Lungu.

Vinurile scoase pe piață sub brandul Crama Hermeziu au fost medaliate la concursurile la care au participat, în anul 2014 aveau deja trei medalii pentru Chardonnay și Sauvignon Blanc. „La început am fost surprinşi să obţinem medalii la majoritatea concursurilor întâi naţionale, cum sunt Bachus (Vrancea), sau concursul de la Chișinău, la concursul de la București IWCB-VINARIUM, la VinVest Timișoara. Surprinderea a fost și mai mare când cu Busuioaca de Bohotin vinificată în roze și sec, Feteasca neagră roze, Feteasca albă am luat medalii la concursurile internaționale de la Berlin, Bruxelles, Londra, Franța. Sunt peste 200 de diplome şi medalii de aur și argint obținute până în prezent, atât la nivel intern, cât şi la nivel internațional. Am participat în Georgia, la Batumi, de unde ne-am întors cu medalii de aur şi de argint la vinurile noastre”, a detaliat inginerul Vasile Lungu.

Se adeverește că, podgoreanul are grijă mai mare atunci când podgoria e mai mică, atunci când nu trebuie să te îngrijești de sute sau mii de hectare cu viță-de-vie. Dar ca să ai rezultate bune, mai spune podgoreanul ieșean, ai nevoie și de specialişti cu pregătire profesională, care să-şi iubească meseria, dar şi să fie harnici pentru a putea aplica ceea ce au învăţat.

Depozitul frigorific crește veniturile

În primii ani, veniturile sunt mici în raport cu cheltuielile de înființare a plantațiilor horticole. Abia după anul 5-6 încep să se vadă roadele. Plantația pomicolă de la Domeniile Lungu este deja în anul 10, și la măr se obţine o producţie de 40-50 tone la hectar. „Dacă punem doar un leu sau 1,50 lei, un preţ mediu de valorificare, putem vedea că într-adevăr sunt culturi foarte, foarte valoroase, care înseamnă o cheltuială de 10.000 de lei pe hectar, dar la măr poți obține și 30.000-40.000 lei venit. De asemenea, dacă ai şi depozit frigorific şi poţi să vinzi producţia extrasezon în reţelele market-supermarket, atunci veniturile sunt şi mai mari. Acelaşi lucru se întâmplă şi la strugurii de masă”, a explicat inginerul agronom.

Legumele și fructele se păstrează la Domeniile Lungu într-un depozit frigorific cu o capacitate de 600 tone. Ținând cont că pe cele aproape 30 de hectare de livadă au nectarin, cais, piersic, prun, cireş, vişin, măr şi ceva păr, pot asigura 10-11 luni aprovizionarea supermarketurilor. Strugurii au însă o perioadă mult mai scurtă. Spre exemplu, anul acesta au valorificat strugurii până la final de ianuarie, dar merele din depozit vor ajunge până se vor coace primele soiuri, în iulie 2020. Produsele lor se găsesc în toată reţeaua Carrefour din judeţul Iaşi, unde aprovizionează din două în două zile cu fructe proaspete: mere în perioada rece, iar în sezonul de vară absolut tot ce înseamnă fruct proaspăt.

Importurile de fructe pot fi stopate prin reînființarea plantațiilor pomicole

Prin PNDR 2020 trebuiau înființate vreo 35.000 de hectare cu pomi fructiferi, având în vedere că potenţialul României legat de culturile horticole este extraordinar de bun. De asemenea, există posibilitatea construirii de depozite frigorifice cu bani europeni, individual ori prin asociații, cooperative agricole sau grupuri de producători. „Doar în felul ăsta putem stopa importurile din ţările vecine şi din Comunitatea Europeană, ştiind că terenul la noi este un teren fertil, un teren care poate da fructe cu aromă, cu savoare de cea mai bună calitate. Lucru dovedit de noi, deoarece fructele noastre sunt căutate pentru mirosul pe care-l au în lădiţa în care sunt ambalate. Aş solicita Guvernului, Parlamentului și tuturor celor care diriguiesc economia țării să aprobe un program pentru reînfiinţarea de plantaţii pomicole. Avem foarte mulţi versanţi, foarte multe dealuri cu foste livezi care se degradează în loc să fie cultivate cu specii pomicole pentru a fi valorificate în România. Va fi un câştig pentru toată lumea: şi pentru producător, şi pentru consumator, şi mai ales pentru bugetul României, unde toată lumea contribuie”, a precizat inginerul Vasile Lungu. O producție mare înseamnă și o contribuție substanțială la buget.

Soiurile de struguri pentru vin cultivate la Domeniile Lungu:

•       Traminer roz
•       Sauvignon Blanc
•       Chardonnay
•       Fetească neagră
•       Busuioacă de Bohotin
•       Riesling de Rhin
•       Fetească albă
•       Fetească regală
•       Cabernet Sauvignon

Soiurile de struguri de masă cultivate la Domeniile Lungu:

•       Muscat Hamburg
•       Muscat Adda
•       Victoria
•       Muscat timpuriu de București
•       Cardinal
•       Gellum
•       Regina viilor
•       Michel Palieri
  

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html