Producătorul de cartofi și de varză din Brezoaele, jud. Dâmbovița, Dumitru Mircea Leca, se plânge că vinde varza înainte de deschiderea oficială a campaniei cu 50 de bani angrourilor bucureștene, în condițiile în care, la raftul supermarketurilor sau pe tarabele din piață, varza se comercializează chiar și cu un leu.

Demn de reținut este faptul că 0,40 lei kilogramul de varză reprezintă suma minimă pe care o poate accepta un producător de talia lui Leca Dumitru ca preț pe kilogram, aceastea reprezentând, în fapt, costurile de producție. Potrivit spuselor lui Leca cu ocazia unui eveniment în câmp organizat de Syngenta, nu mai puțin de 10.000 de lei costă înființarea unui hectar cu varză. Sunt și producători care investesc mai puțin și nu se supără atunci când samsarii cumpără varza cu 20-30 de bani.

„Dacă vindem cel puțin cu 0,40 de lei kilogramul de varză, ne acoperim cheltuielile. De la 0,50 de lei în sus mergem ușor pe profit. Dar cui să vinzi? Noi vindem acum cu 0,50 lei varza la angro, iar prețul pe piață este pe un leu. Cred că în toată țara nu este varză sub un leu kilogramul.

Înființarea unui hectar cu cartofi costă 12.000 lei, iar la varză, dacă este să cumperi totul, ajungi 8.000 – 10.000 lei. Aici vorbim de o tehnologie completă, inclusiv cu irigații. Dacă este secetă, un hectar nu-l poți ridica fără 300 de lei o irigare, în condițiile în care ai investit în tamburi, tractor, pompă de irigat sau motoare, puțuri forate pe loc etc”, a precizat Leca pentru Revista Fermierului.

Tot în contextul prețului și al celor care cumpără varză fără acte fiscale de la producătorii din Brezoaele, un alt fermier, Silviu Nicolae Ion, a recunoscut că și el vinde marfa tot cu 0,50 lei, de data aceasta direct de la poartă. Producătorul de varză își asumă prin asta și faptul că dă varza direct samsarilor, uneori chiar și cu 20 de bani. El are însă alte costuri de producție, mai mici decât ale colegului Leca, dar neprezentabile presei.

„Eu dau marfa la poartă. Vin samsarii și-o cumpără cu 0,50-0,60 lei, dar n-a început campania; cam după 25 octombrie. Dacă văd marfă multă, șmecherii dau bani în bătaie de joc, chiar și mai puțin de 0,20 lei pe marfa la ghiotură. Samsarii mai fac și altceva: vin la Primărie cu un hectar luat în arendă, primește carnet de comercializare și are acoperire că are arendă. I-am întâlnit pe unii care aveau arendă în Brezoaele, la Târgu Secuiesc și prin alte părți ca să primească mai multe carnete. Ce să-i faci ăluia?”, a adăugat Silviu Ion.

Și Ion Pătrașcu, gazda celor de la Syngenta, fermier care a înființat trei hectare cu varză produsă de firma elvețiană, recunoaște că varza se vinde cu nu mai mult de 0,50 lei, în timp ce în piață este vândută cu un leu. Și asta în condițiile unui profit modic. Totul pare a ține de cât anume investești.

„În medie, la sfârșit de campanie obținem cam 50-60 de tone de varză la hectar. Depinde însă și de an. Putem ajunge și la 40 tone, putem să și depășim. Din cauza prețului prost, investiția este mare, peste 4.000 de lei, iar profitul este foarte slab; 10-15% la sută dacă ne iese este bine”, a mărturisit Pătrașcu.

Ultimul fermier chestionat, Cristian Nicușor Badea, (are 15 ha în proprietate pe care cultivă constant 7,5 ha cu cartofi și 7,5 hectare cu varză), a spus că supermarketul achiziționează kilogramul de varză de la producători cu 0,30-0,50 lei kilogramul, în condițiile în care în anul acesta prețul a fost puțin mai sus, pentru că a fost producția mai mică. Badea investește constant în hectarul cu varză mai mult de 5.000 de lei la hectar.

Nicoleta Ghindaru, expert produse legume, Syngenta România: „Mama vrea și anul acesta tot Mavunor să mureze”

Unul dintre reprezentanții Syngenta aflați pe lotul demonstrativ a recunoscut că familia utilizează frecvent un hibrid de varză pentru murat, în speță Mavunor, pentru căpățâna sa ușor aplatizată și o frunza foarte fină.

Mavunor este un hibrid nou, aflat în testare, distanța sa de plantare în ferma lui Pătrașcu a fost de 70X30, iar ca densitate, 40.000 de plante la hectar. Căpățâna hibridului Mavunor este ușor aplatizată, frunza sa este foarte fină, greutatea căpățânii putând ajunge undeva la două kilograme.

„Putem observa că nervurile sunt foarte fine, este o varză pentru murat. Am pus-o la murat anul trecut și s-a murat foarte bine, anul trecut am făcut sarmale din Mavunor. Mama vrea și anul acesta tot Mavunor să mureze. Problema ar fi aici, dacă mă întrebați pe mine, la forma căpățânii. Brezoaele știu că este o zonă unde se caută o varză cu căpățâna rotundă. Nu știu dacă ar merge, dar plantele în câmp sunt uniforme, structura internă este una care se pretează pentru murat”, a punctat , Nicoleta Ghindaru, expert produse legume, Syngenta România.

La rândul său, Sarmalin F1 (cel mai bun la murat) este un hibrid de varză cu frunză fină și dulce pentru cultura de toamnă. Sarmalin F1 este recomandat pentru murare, dar și pentru consumul în stare proaspătă. Plantele sunt uniforme și prezintă toleranță la Xanthomonas, au o perioadă scurtă de vegetație, 75-80 de zile, o căpățână rotundă cu o greutate de 2,5-3 kilograme. Specialiștii Syngenta spun că datorită timpurietății, Sarmalin F1 poate fi plantat în culturile mai întârziate.

Escazu F1 (varza cea mai prietenoasă fermierului) are frunza subțire și recomandat pentru cultura de toamnă. Are 90-100 de zile perioadă de vegetație, căpățâni uniforme, compacte, cu greutatea cuprinsă între 2,5 și 3 kilograme, care se păstreazăfoarte bine în câmp. Sunt plante de vigoare medie, uniforme, Escazu F1 fiind recomandat pentru consum în stare proaspătă sau murat.

„L-am introdus pe piață în urmă cu aproximativ trei ani, a trecut prin perioade de testări, a fost cultivat, sunt chiar și fermieri din Brezoaele care îl cultivă. Escazu este hibridul cel mai adaptat zonei Dâmbovița, terenului și tehnologiei din Brezoaele. Este un hibrid care își formează căpățâna undeva la 90 de zile, perioadă în care recoltarea poate începe, putându-se merge chiar și până la 120 de zile fără niciun fel de problemă. Nu crapă, nu se clocește la cotor, doar se îndesește și se îngreunează. Dacă este recoltat la începutul perioadei de maturare, la 90 de zile, are undeva la 2-2,5 kilograme, după care se duce la 3 kg și chiar sare peste această greutate, în funcție de recoltare.

Chiar și în condițiile unei infestări masive cu lupoaie, Escazu F1 este singura varză de căpățână care arată cât de cât normal și se pot recolta. Uniformitatea este bună, căpățânile sunt formate (într-adevăr mai mici ca în loturile tratate)”, a afirmat Dana Răduică, manager campanii legume Syngenta.

Ultimul hibrid de varză din lista prezentărilor, Pruktor F1, a fost prezentat de Iulian Zafiu, reprezentant tehnic specialităţi şi legume.

„De-a lungul celor doi ani în care l-am testat, eu să știți că sunt îndrăgostit de varza aceasta, deși nu prea o mănânc decât dacă are carne în ea. Pe parcursul celor doi ani de testare, de fiecare dată a dat producții constante și a fost exact ce mă așteptam să fie ca producție. Pruktor F1 are o perioadă de vegetație de 65-70 de zile. Și spun 65 de zile, pentru că de la această perioadă se poate recolta fără nicio problemă, când ajunge la 2 kilograme și se poate recolta aproape la rând.

Afost cultivat și pe primăvară și vară și s-a comportat foarte bine în ambele situații, la o tehnologie mai precară. Forma căpățânii este rotundă, cel puțin pe vară trece de 3 kilograme greutate. Ca și densitate, în culturile de primăvară-vară v-aș recomanda undeva la peste 40.000 de plante la hectar. În felul acesta, la 2 kilograme pe căpățână, sunt obținute 80-90 de tone fără probleme”, a menționat Zafiu.

Conform spuselor legumicultorilor, clienții care cumpără varză din zona de sud caută o căpățână cât mai sferică și o frunză subțire; arată mai frumos, se așează mai bine în butoi. Românul caută o varză care se închide în două frunze.

În data de 14 septembrie a.c., Syngenta a organizat în ferma lui Ion Pătrașcu, din comuna Brezoaele, județul Dâmbovița, o zi dedicată culturii de varză. Cu această ocazie, organizatorii au prezentat patru hibrizi de varză, amintind aici de Sarmalin F1, Escazu F1, Mavunor (hibrid aflat în testare) și Pruktor F1.