Sunt afisate articole dupa cuvantul cheie: porumb

În primele 10 luni ale anului trecut, țara noastră a încasat cei mai mulți bani în urma exportului de porumb (peste 790 de milioane de euro), respectiv de țigări de foi și trabucuri (mai mult de 760 milioane de euro), reiese din datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

 

Concret, România a încasat în primele trei trimestre ale anului trecut peste 1,62 miliarde de euro din exportul de cereale pentru aproximativ 8,66 milioane tone. Sumele cele mai importante au fost obținute în urma exporturilor de porumb - circa 797,51 milioane euro pentru 4,3 milioane tone, urmate de ţigările de foi şi trabucuri (42.408 tone) de unde au fost încasate 760,61 de milioane de euro, grâu şi meslin - un cuantum de 546,39 milioane de euro pentru 2,76 milioane de tone, iar la seminţele de floarea-soarelui totalul încasat a fost de 346,22 milioane de euro (851.241 tone).

 

Tot în primele 10 luni ale lui 2015, comerțul peste graniță cu seminţe de rapiţă au adus în vistierie circa 281,85 milioane euro pentru 726.741 tone, iar cele de orz, 263 de milioane de euro pentru o cantitate de 1,54 milioane de tone.

 

Potrivit acelorași date ale MADR, importurile de porumb au ocupat primul loc în primele 10 luni din 2015, cu 1,46 milioane de tone (259,36 milioane euro), fiind urmate de carnea de porc proaspătă sau refrigerată cu 152.207 tone aduse de pe pieţele externe, în valoare de 239,12 milioane de euro.

 

Importurile de produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi au depăşit 87.396 tone (167,25 milioane de euro), cele preparate alimentare 44.033 tone (153,56 milioane euro), iar valoarea importurilor de zahăr din trestie sau din sfeclă a totalizat 149,2 milioane de euro pentru 425.500 tone.

 

În perioada menţionată din 2015, importurile de produse agroalimentare au atins valoarea de 4,69 miliarde de euro, cu peste 17,5 procente mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2014, când au totalizat 3,99 miliarde de euro.

Publicat in Piata agricola

Investiția de aproape 800.000 de euro pe care fermierul mehedințean, Cornel Stroescu, alături de partenerul său de afaceri neamț, au efectuat-o până în prezent începând cu anul 2012 dă roade, în condițiile unui alt an (2015) secetos, care a generat pagube în ferma sa vegetală de nu mai puțin de două milioane lei.

 

Într-o mărturisire făcute presei de către președintele Camerei Agricole Naționale (CAN), acesta a recunoscut că anul agricol 2014-2015 începea promițător, nu mai puțin de 1.500 de hectare fiind înființate cu grâu, rapiță, porumb, floarea-soarelui și mazăre. Mehedințeanul însămânțase cu grâu în jur de 400 ha, circa 400 ha cu rapiță, aproximativ 200 ha cu porumb, 50 ha cu mazăre, iar restul suprefețelor plantate cu floarea-soarelui.

 

Răul avea să vină însă peste câteva luni, pierderi de bani cauzate de secetă, inclusiv un proces de insolvență intentat în luna septembrie 2015 de o mare casă de achiziții de cereale. Alt furnizor de inputuri a fost însă mai înțelegător: le-a plătit doar penalitățile.

 

„Reușite n-am prea avut în 2015. Ne-am confruntat cu seceta pe unele areale, ajungându-se chiar și până la 100% grad de calamitare. Mai mult, la grâu am pierdut la greutate hectolitrică din cauza unor ploi de scurtă durată la momentul vânzării și, bineînțeles, cei care au făcut achiziții, au cumpărat materia primă ca fiind furajeră. (...) După ce am tras linie, anul agricol 2014-2015 a însemnat pentru noi, în ferma vegetală, o pierdere de aproximativ două milioane de lei. Ca soluție de avarie și de redresare a situației (similară celor din 2007 și 2012), am purtat o discuție cu furnizorul de inputuri care ne-a înțeles și ne amână cu plata pentru anul acesta; achităm doar penalitățile. Alt furnizor de inputuri ne-a introdus însă la plată instrumente (n.r. - un cec de 870.000 le), deși datoria era mai mică și a și cerut și insolvența; am reușit însă să facem un alt împrumut. Mergem mai departe”, a precizat Cornel Stroescu.

 

Fermierul mehedințean a mărturisit, de asemenea, că singura cultură care a permis acoperirea unei părți a pierderilor a fost grâul, chiar dacă achizitorii s-au folosit de un tertip și, după câteva ploi scurte, i-au cumpărat lui Stroescu marfa la preț de materie-primă furajeră. Producția la hectar a fost și ea mică – doar 4.500 kg în medie. Rapița a fost însă cea care i-a creat probleme mari contractuale cu un gigant al tradingului.

 

„Până la final am obținut o producție medie de 4.500 kilograme de grâu la hectar. La rapiță am început cu o recoltă de 3.200 kg la hectar, dar ne-au distrus ploile. De asemenea, la porumb, din păcate, nu am reușit decât un plafon de maximum 800 kg pe hectar ca producție (cât să plătim arenda), iar la floarea-soarelui am obținut cam 500 kg/ha. În total, anul trecut am avut o recoltă în jur de 1.800 de tone de grâu pe care am fost nevoiți să-l vindem imediat după cules, pentru că a trebuit să achităm o parte din inputuri, să cumpărăm motorină pentru înființarea culturilor de toamnă și a trebuit să dăm și arenda. Asta chiar dacă avem capacități de depozitare de opt mii de tone. (...) La porumb n-am obținut îndeajuns de multă materie-primă nici măcar să plătim arenda. Ca producție, am obținut aproximativ 800 kilograme boabe la hectar, adică o sută și ceva de tone de porumb, prețul fiind de 0,55 lei kilogramul. La floarea-soarelui, am recoltat circa 150 de tone de materie-primă, cu un preț de achiziție de 1,2 lei/kg”, a adăugat șeful CAN.

 

Și în acest an de prețurile la inputuri care au rămas ridicate, atât sămânță, cât și îngrășăminte, a continuat el. Pe de altă parte, prețul cerealelor este în continuare „jos”, spune supărat Cornel Stroescu, fermier care a fost nevoit să vândă grâul cu 0,65 lei/kg.

 

„Putem spune că, la momentul acesta, prețul cerealelor dacă nu este egal, este chiar mai mic decât în perioada de recoltare. La recolta din 2015, prețul de achiziție a variat în funcție de calitate între 0,65-0,70 lei pe kilogramul de grâu. Eu, personal, am încasat 0,65 lei pe kilogram, la momentul culesului. În prezent, grâul de la noi din județ este tot la 0,65 lei kilogramul. Porumbul se vinde cu 0,55-0,60 lei kilogramul, iar floarea-soarelui cred că la 1,3-1,4 lei”, afirmă fermierul.

 

În toamna lui 2015 (anul agricol 2015-2016), Stroescu a însămânțat 700 ha cu grâu, 400 ha cu rapiță și 130 ha cu orz. Lista nu se oprește însă aici. 30 ha cu soia urmează să fie noul pariu al lui Stroescu cu prognoza agrometeo. Perspectivele sunt îmbucurătoare.

 

„Mergem mai departe și cu floarea-soarelui. Ca leguminoase avem mazăre în jur de 50 ha. Vrem să testăm și soia, pe circa 30 ha; poate va fi un an mai ploios. Dacă avem acum un pic de vreme frumoasă, vom însămânța soia în zilele următoare”, a zis el. „La noi, culturile de toamnă arată foarte bine. Am avut apă, am avut iarna aceasta zăpadă, a venit înainte să vină înghețul”.

 

Noi investiții în ferma zootehnică. Încă cinci hectare pentru găinile crescute la sol, „nu în baterii”

 

Pentru că 2015 nu este primul an în care Cornel Stroescu se confruntă cu seceta, 2007 și 2012 fiind alți ani „de referință” pentru șeful Camerei Agricole Naționale, acesta, alături de partenerul său neamț, decideau în urmă cu patru ani să investească într-o firmă aflată în insolvență și care avea să le salveze afacerile cu cereale. Prețul ouălor, că despre găinile ouătoare vorbim, păsări crescute la sol, nu în baterii, a păstrat constant fluxul de capital în firmă.

 

Prima investiție a fost de 450.000 euro.

 

„Acum patru ani de zile am hotărât să preiau o firmă care intrase în insolvență și care avea ca obiect de activitate creșterea de găini ouătoare. În 2012 am avut un an secetos. Am decis atunci că ar fi bine să ne putem susține prin integrarea producției. În acel an, unitatea de producție ouă deja intrase în insolvență (pe atunci nu era decât o singură hală) și, de aceea am preluat-o cu active și pasive. Suma achitată a fost în jur de 450.000 de euro, banii mei și ai asociatului meu neamț din ferma vegetală. Decizia a fost luată după ce m-am gândit că pot compensa pierderile pe cultură mare, cu partea cealaltă; a fost o reușită. Chiar am avut noroc pentru că prețul oului a rămas constant, în ciuda faptului că prețurile au fost mici la cereale. Am putut astfel să țin cât de cât sub control situația”, recunoaște Stroescu.

 

În 2013, cei doi aveau să construiască cu fonduri proprii încă o hală, demers care le-a scos din buzunar încă 300.000 de euro. Cea mai nouă investiție este de 40.000 de euro, bani plătiți pe alte cinci hectare de teren, vecine cu ferma. Peste 20.000 de găini produc constant circa 16.000 de ouă.

 

„Deținem acum și FNC-ul propriu unde producem furajul. În plus, am mai făcut o achiziție de teren lângă ferma zootehnică, cinci hectare mai exact, pe care am plătit 40.000 de euro. (...) Pentru găini cumpărăm cerealele necesare. Deținem în acest moment în jur de 20.000 de găini ouătoare crescute la sol, în două hale, iar ca producție, avem în jur de 16.000 de ouă calitatea I de la aceste găini”, a explicat liderul CAN.

 

În momentul de față, Stroescu&co. este în discuție cu o firmă producătoare de paste făinoase din Germania, să vadă dacă aceștia își exprimă acordul pentru achiziția de ouă (lobby-ul a fost făcut deja prin vizite făcute de nemți la el în fermă).

 

„Vorbim de o investiție foarte mare. Ei vor calitate pentru că în pastele lor trebuie să intre ouă pe măsură, nu prafuri. Nemții vor un parteneriat cu noi. Ei mai vor și grâu durum pentru paste. În România este climă propice, se poate produce calitate, iar ei știu asta. Nu numai suprafața îi interesează, ci și rotația culturilor. Suntem în discuții și cu alți fermieri care să cultive acel soi de grâu, astfel încât să dăm la export”, a conchis Cornel Stroescu.

 

Povestea fermierului începe în 1992, an în care Cornel Stroescu, un tânăr plin de elan şi vise pleca în Germania doar cu hainele de pe el. În prezent, vorbim de al ca de unul dintre cei mai de succes agricultori din Mehedinţi. Cultivă mii de hectare de teren, iar secretele reuşitei lui au fost munca, un curaj nebun şi puterea de a schimba mentalităţi.

 

A plecat în Germania la vârsta de 21 de ani, cu gândul că într-o zi se va întoarce în ţara sa. Nu i-a fost uşor printre străini, însă seriozitatea şi puterea de muncă l-au ajutat să răzbească printre germani.

 

„Când am ajuns în Germania nu ştiam nici cum se spune DA, dar am muncit mult, am plecat de la munca de jos”, îşi aminteşte Cornel Stroescu. Pas cu pas, fermierul a pus bazele unei afaceri în domeniul auto, deschizând un atelier unde se produc piese pentru Mercedes, Audi şi alte mărci auto importante. Mulţi în situaţia sa nu s-ar mai fi întors România, însă nu a fost şi cazul lui.

 

Din 2005, Stroescu a început să investească în agricultura românească, un domeniu cu multe suișuri și coborâșuri pe care le-a simţit din plin în cei de acum 11 ani de când a investit pentru prima dată în România.

Publicat in Din fermă-n fermă!

La aproape două luni de suspendarea din asociația Holstein RO a lui Gavrilă Tuchiluș, Mihai Petcu și Eugen Popa, primul din listă iese din silenzio stampa și afirmă că problemele sale au apărut după ce a contestat activitatea lui Nicușor Șerban și pe cea a lui Ionuț Lupu, artizanii îndepărtării celor trei din forma asociativă amintită anterior.

 

Potrivit spuselor lui Gavrilă Tuchiluș, șeful Agrimat Matca, activitățile lui Șerban și cea a lui Lupu din cadrul Holstein RO sunt catalogate de domnia sa drept „netransparente din punct de vedere economic”, motiv pentru care recomandă celor care au decis suspendarea „să se întoarcă la lege și la statut”, respectiv „să comunice tuturor fermierilor activitatea care se desfășoară acum în Holstein RO”.

 

Acesta nu au fost însă singurul subiect discutat cu Tuchiluș în cadrului unui interviu amplu, acordat publicației Revista Fermierului. Producătorul agricol a vorbit inclusiv despre prețul laptelui care cunoaște o revigorare, în scădere totuși față de nivelul de 1,7 lei litrul cu care era obișnuit cu ceva timp în urmă. La nivelul sfârșitului lunii noiembrie 2015, șeful Agrimat Matca încasa 1,4 lei pe litrul de lapte de la partenerul său de încredere. Tuchiluș nu s-a ferit însă să spună că a avut și pierderi de circa trei milioane de lei în 2014 din cauza diminuării până la nivelul de 1,05 lei pe litrul de lapte.

 

Despre prețul grâului, cât porumb a obținut la hectar, de ce plata pe cap de animal ar trebui să reprezinte un bonus pentru fermier, nu să se trăiască din calamități și subvenții, cât și despre pierderile enorme cauzate de lipsa irigațiilor, în cele ce urmează, un alt material dedicat rubricii „Din fermă-n fermă!”.

 

Revista Fermierului: Ce a însemnat anul 2015 pentru fermierul Gavrilă Tuchiluș? Știm că ați avut o sumedenie de probleme care au culminat cu suspendarea dumneavoastră (alături de alți doi colegi) din asociația Holstein RO. Știm, de asemenea, că exploatația dumneavoastră a avut de suferit din cauza secetei. Vă rugăm să detaliați.

 

Gavrilă Tuchiluș: În zona în care activăm noi (n.r. - Agrimat Matca este situată în județul Galați) și-a făcut simțită prezența o secetă deosebit de crâncenă în 2015. Cu toate acestea, cei care au practicat agricultura performantă, bazată pe tehnologie, au obținut ceva materie-primă. Să ne aducem aminte: mai toate pronosticurile pe care le-am dat pentru păioase și prășitoare în prima parte a anului trecut, dar în special pentru prășitoare, s-au adeverit. În primăvară, dacă ne uităm în urmă, am spus că în zona noastră va exista o calamitare a culturilor agricole între 40 și 55 la sută; cam așa sa și întâmplat. Noi am obținut jumătate din producția normală la porumb, la floarea-soarelui și la furaje.

 

În cazul exploatației mele, circa 50 la sută din culturi au fost calamitate din totalul de 1.800 ha însămânțate cu porumb și floarea-soarelui și celor aproximativ 300 ha cu lucernă. În prezent, ferma noastră are un deficit de stoc de fân de lucernă. Am mai recuperat din handicap cu ajutorul primei coase (n.r. - semifân de lucernă), astfel încât să ne asigurăm necesarul de nutreț pentru bovine, dar fânul propriu-zis nu-l avem asigurat. Am fost nevoiți să tăiem o suprafață dublă la porumb - în loc de 100 ha suprafața a fost de 200 de hectare (în loc să am un disponibil de 65-70 de tone, am avut între 22-42 de tone). Aici se văd cheltuielile mari realizate și de asta am spus nu o dată: noi producem puțin și scump! În situația în care vom avea un sistem de irigații bine pus la punct și eficient din punct de vedere al costurilor, cu siguranță producțiile nu că se vor dubla, dar vor fi cele care sunt pe măsura investiției pe care o facem noi pe unitatea de suprafață.

 

R.F.: Cât ați investit pentru înființarea unui hectar cu porumb și a unuia cu floarea-soarelui? Vă acoperiți costurile de producție de care aminteați anterior?

 

G.T.: Înființarea unui hectar cu porumb ne-a costat 3.500 de lei. În condițiile în care am obținut circa 4.200 kilograme de porumb boabe, încasăm aproximativ 2.200 de lei. Pierderea este de 1.300 lei cel puțin la hectar; și la floarea-soarelui cam la fel. Sigur, noi avem depozite, avem capacitate de depozitare de aproape 20.000 de tone.

 

Trebuie să fac aici însă o mențiune: pentru a continua activitatea în mod corespunzător, ar trebui ca prețul pe kilogramul de grâu să fie de 0,8-0,85 lei, iar la porumb de 0,7-0,75 lei kilogramul de boabe. În aceste condiții, ne-am acoperi cheltuielile.

 

R.F.: Ați vândut grâu imediat după recoltare?

 

G.T.: Am comercializat grâu după recoltare (foarte puțin însă). Speram ca prețurile să evolueze pozitiv. Tocmai de aceea o bună parte din producție a fost depozitată astfel că, atunci când vom găsi momentul să-l fructificăm, să obținem un preț aproape de cel care ne-ar satisface, în primul rând să acoperim cheltuielile și să ne rămână și nouă „un leu” pentru a reinvesti în noua campanie.

 

R.F.: Cât grâu ați comercializat și la ce preț?

 

G.T.: Prima tranșă de grâu – 2.000 de tone – a fost livrată către o companie multinațională, la un preț de 165 de euro condiții FCA, loco, adică 0,75 lei kilogramul. Nu este prețul cel mai bun, dar pentru perioada respectivă era în regulă.

 

R.F.: Se mai poate face performanță în agricultură dacă sistemul de irigații nu există sau nu este performant?

 

G.T.: După 34 de ani de agricultură, eu încă nu cred că trebuie să ne regăsim în zona producției de patru tone la hectar. Patru tone la hectar reprezintă doar potențialul pământului neirigat din România. Noi trebuie să obținem însă producții de opt tone de grâu la hectar, de 12 tone/ha la porumb. În condițiile în care știm că și la noi în țară seceta s-a instalat de ani de zile și pe timp ce trece se accentuează, dacă nu se vor lua măsuri pentru reabilitarea sistemelor de irigații, nu vom avea câștig de cauză pentru că noi producem puțin și scump. Vindem în aceeași piață în care ceilalți fermieri din vest produc mai mult și mai ieftin.

 

R.F.: Dețineți instalații de irigat? Dacă da, nu se explică producția de 4,2 tone de porumb boabe la hectar...

 

G.T.: Recunosc – dețin o instalație de irigat. Din păcate însă, n-am sursa de apă. Aici este un punct fierbinte. Problema m-a preocupat de mulți ani de zile, de când era în funcție fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără. M-am ocupat cu dezvoltarea unei alternative la problemă cu specialiștii de la ANIF, am prezentat chiar și o soluție de rezolvare prin care care apa să vină de la Barajul Movileni, din Siret, și nu de la 96 de kilometri de unde vine acum.

 

De când nu s-a mai subvenționat energia pentru irigații, nimeni n-a dorit să mai ude. În condițiile anului 2015, cu toate greutățile care au fost, am încercat să aduc apa la capăt de linie, unde sunt eu, de la 96 de kilometri. Din 200.000 de metri cubi primă pompare, prin stația noastră au trecut doar 23.000 mc., puțin peste zece la sută din volumul de apă plecat. Și asta cu cheltuieli enorme!

 

Ca urmare a documentației pe care am depus-o la ANIF și la MADR, proiectul pe care noi l-am lansat, să vină apa din Siret în zona în care ne aflăm noi, s-a făcut un studiu de prefezabilitate. Acum este în lucru și studiul de fezabilitate. În prima etapă se pot iriga 14.000 de hectare și în a doua etapă alte 14.000 ha. Sunt organizații (printre care și a noastră) care deja au accesat Măsura 4.2.1., fonduri FEADR și, atunci, în situația când apa va veni, cheltuielile se vor reduce la jumătate, apa nu va mai petrece multe zile pe drum. Anul acesta, de la Galați și până la stația noastră, apa a făcut 14 zile, cu o viteză de 108 metri pe oră și cu o cheltuială enormă.

 

Tot legat de irigații, nu numai că am lansat proiectul cu alternativa din Siret. Deja am vorbit cu o firmă și vom face investiții suplimentare de circa 500.000 de euro în instalații de irigat de ultimă generație. În situația în care apa va veni, noi vom iriga în jur de 2.000 ha, suprafață udată ca la carte, cu siguranță cu cheltuieli la jumătate față de ceea ce se întâmplă acum.

 


Suspendați... doar din punctul unora de vedere

 

Revista Fermierului: În data de 20 noiembrie 2015 a avut loc o mișcare de forțe în Holstein RO. Dumneavoastră, Mihai Petcu și Eugen Popa ați fost suspendați. De ce?

 

Gavrilă Tuchiluș: Suspendați... doar din punctul unora de vedere. Eu deja am făcut o întâmpinare la decizie. Adunarea generală care a avut loc nu a fost statutară, legală. De aceea, le recomand celor care au făcut treaba asta să se întoarcă la lege și la statut și să comunice tuturor fermierilor activitatea care se desfășoară acum în Holstein RO. Eu n-am contestat niciodată valoarea efectivelor bovine din Holstein RO, decât activitatea lui Nicușor Șerban și pe cea a lui Ionuț Lupu; nu sunt transparente din punct de vedere economic. În plus, m-au preocupat cauzele neatragerii banilor de la buget din luna martie 2015 la zi, restanțele la plată foarte mari la salariați... și nu numai. Mai mult decât atât, dintr-un nucleu de 27.000 de capete, cred că fermierii care știu ce se întâmplă și cum ar trebui să se întâmple nu sunt mai mult de 10 în total. Restul, sunt acolo pentru a beneficia de subvenție, să fie la grămadă ca să poată să ia banii pentru COP și pentru Registru. Pentru controlul producției de lapte procentajul de plată este 35% achitat de noi și 65 de procente de stat. Noi trebuie să achităm sumele aferente asociației, iar aceasta, ca urmare a documentelor depuse, de la APIA să încaseze diferența, pentru bunul mers al lucrărilor specifice.

 

Cu siguranță, atât eu, cât și Mihai Petcu și Eugen Popa am vrut transparență. De aceea, am adresat în ședința cu pricina mai mult întrebări: de ce nu s-a respectat programul de ameliorare, bun sau rău? Dacă nu a fost bun, de ce nu a fost îmbunătățit? De ce nu s-au dus documente la MADR și la APIA pentru prelungirea acestui program? A fost deschidere maximă către această zonă din partea ANARZ și MADR. Și, atunci, cine este rău? Noi, cei care luăm atitutine că lucrurile trebuie să se întâmple conform legislației din România, bună, rea? Sau doi oameni care au transformat asociația într-un SRL al lor? Greu de răspuns...

 

R.F.: Cât ați încasat în 2014 ca subvenție pe cap de animal?

 

G.T.: În 2014 am încasat aproape 500 de lei pe cap de vacă. În perioada următoare, conform informațiilor vehiculate, sistemul va fi diferit: până la 250 de capete se va plăti o sumă, iar ca diferență cam 300 de lei pe cap de animal. Pentru mine însă, întotdeauna, acești bani – subvenția, au fost pentru noi investiții. Noi trebuie să facem producție și subvenția să fie un bonus. Dacă trăim din calamități și din subvenție, cred că nu este cea mai bună soluție.

 

Din punctul meu de vedere, legat de banii care se dau de la buget pentru controlul producției de lapte, de ce să analizăm un milion de vaci? Înainte de '90 existau ferme de elită și de acolo se lua genetica mai departe. Cei mai buni specialiști din România, atât din ferme, din mediul universitar, cât și din cercetare ar trebui să facă o comisie și să identifice nucleele cele mai bune din țară, iar de acolo să se ia să se facă genetică. Cum anume? În primul rând, ca să vii cu genetică repede, nu trebuie doar să folosești un taur sau să știi valoarea lui prin testare genomică. E bine și așa, dar trebuie să pornim de la bază.

 

Apoi, ar fi bine să fie stimulată performanța. Noi avem o experiență: și eu, și Nicușor Șerban am făcut transfer de embrioni. Sunt ferme în România cu un potențial ridicat. Atunci, eu pot sacrifica 30 de vaci și să le transform în donatoare, recoltăm embrioni și ne ducem către micii fermieri. Așa, evoluția ar fi mult mai rapidă decât prin transmitere de la un taur, într-o generație, două ș.a.m.d.

 

R.F.: Cât ați încasat pe litrul de lapte în ultima perioadă? Ați avut de suferit de pe urma scăderilor de preț din 2014?

 

G.T.: Acum iau 1,4 lei pe litrul de lapte, la o producție de 15.000 litri zilnic și la o cheltuială cu furajele de aproximativ 60 la sută din total. Avem un contract cu un partener cu care ne-am înțeles foarte bine. Atunci când a fost greu, am dat înapoi până la un preț pentru ca, acum, încet dar sigur, să creștem. Pentru ziua de astăzi (n.r. - finele lunii noiembrie 2015), 1.4 lei litrul de lapte este un preț aproape satisfăcător. Oricum, acum acoperim cheltuielile cu producția unui litru de lapte, dar am pornit de 1,7 lei. Anul trecut am avut pierderi din cauza scăderii de la 1,7 lei pe litru la 1,05 lei/litru, adică o pierdere de peste trei milioane jumătate de lei. (Ionel Văduva)

Publicat in Din fermă-n fermă!
Marţi, 07 Aprilie 2015 13:48

Situația porumbului în Rusia și Ucraina

Semințele de înaltă productivitate pot acoperi cererea susținută de pe piață, având în vedere că în anul 2014 s-au obținut randamente ridicate în majoritatea regiunilor de producție din UE 28, pe o suprafață totală de circa 200.000 ha, informează Maiz’Info.

Sectorul porumbului se confruntă însă cu probleme în Ucraina și Rusia unde utilizarea semințelor „high-tech“ a înregistrat o tendință de creștere de aproape zece ani. Această evoluție se va confirma în 2015 doar dacă se vor consolida modalitățile de export către aceste două state și dacă deprecierile monetare care duc la scumpirea semințelor de import nu vor îngrădi capacitatea de cumpărare a agricultorilor ruși și ucraineni.

Producția agricolă de export rămâne o strategie generatoare de câștig, care le va permite acestor țări să încaseze valută în contextul în care monedele lor naționale au cunoscut o depreciere puternică. Mai mult, în Rusia, porumbul nu face obiectul niciunei restricții la export, iar în Ucraina, plafonul de 20,2 milioane tone instituit asupra exporturilor de porumb nu va avea niciun efect limitativ asupra producției din 2015 din această țară. În aceste condiții, producția de porumb pentru export se poate dovedi rentabilă pentru agricultorii din aceste țări, necesitând însă o investiție în semințele de calitate.

Publicat in Știri interne
Marţi, 07 Aprilie 2015 13:43

UE menține nivelul suprafețelor cu porumb

Primele estimări asupra suprafețelor cultivate cu porumb la nivelul Europei prezintă un trend asemănător cu cel de anul trecut. Se pot înregistra însă și scăderi mici în având în vedere că prețurile au cunoscut un declin, conform buletinului de știri Maiz’Info, din luna martie a anului current.

Scăderea cea mai pronunțată se anunță în Uniunea Europeană a celor 28, cu aproximativ 130. 000 ha. Tendința descendentă se va manifesta, în principal, în țările Europei Occidentale (fosta UE 15), printr-o scădere de 1,5 % la toate tipurile de porumb.

Cel mai afectat va fi porumbul boabe cu un minus de 3 %, în țări producătoare importante, precum Franța și Italia.

Porumbul siloz va rămâne, conform ultimelor analize, aproape de nivelul anului 2014. Excepție va face Germania, cunoscută drept primul producător european, cu o ușoară scădere de 1 %. Aceasta vine ca urmare a refacerii stocurilor, anul trecut și modificărilor legislative din această țară, care vizează limitarea utilizării porumbului în producția de biogaz.

Curba descendentă din fosta UE 15 va fi, cel mai probabil, compensată, la nivelul Uniunii celor 28, de creșteri ale suprafețelor în unele state-membre din Europa Centrală și de Est, determinate de recoltele de porumb tardive din 2014 și de condițiile nefavorabile la înființarea culturilor de toamnă. Printre aceste țări se numără România, Bulgaria, Croația și chiar Ungaria.

În țările est-europene din afara Uniunii, se preconizează ca suprafațele de porumb să rămână relativ stabile. Vor exista dinamici de la o țară la alta, precum scăderi în Ucraina, creșteri în Rusia și Serbia și stabilitate, în Bielorusia.

Publicat in Știri interne

Federaţia Naţională PRO AGRO a semnat un acord de parteneriat cu Bursa Română de Mărfuri. Proiectul de colaborare între cele două instituţii are drept scop construirea unui mediu cât mai transparent și eficient în tranzacționarea cu principalele tipuri de cereale (grâu și porumb) prin publicarea unor cotații de referință pentru aceste tipuri de produse agricole. Astfel, datele vor fi transmise de către Bursa Română de Mărfuri către PRO AGRO, în scopul validării cotațiilor de referință pentru principalele tipuri de cereale precum și a a altor informații obținute de rețeaua teritorială a BRM și de alte asociații profesionale din domeniul agriculturii.

„Ne propunem elaborarea și perfecționarea unui algortim de calcul al cotațiilor și identificarea celor mai bune soluții pentru tranzacționarea cerealelor. Vom colabora cu Bursa Română de Mărfuri în scopul construirii unui mediu transparent și favorabil dezvoltării agriculturii românești. Pornind de la aceste schimburi de informații se va crea o bază solidă și premizele ce asigură o creștere sănătoasă a segmentului de cereale" a declarat preşedintele PRO AGRO, Alex Jurconi.

Protocolul de colaborare subliniază angajamentul celor două părți de a contribui la consolidarea unei piețe competitive, pornind de la necesitatea creării unui sistem de emitere a unor cotații de referință pentru principalele tipuri de cereale. De asemenea cele două părţi au în vedere identificarea unui mecanism de diseminare a datelor privind principalele tranzacții cerealiere și nevoia de perfectare a mecanismului de raportare utilizat în prezent de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Publicat in Știri interne
Miercuri, 10 Iulie 2013 14:04

2013 unul dintre cei mai buni ani agricoli

Liderul oamenilor de afaceri din judeţul Giurgiu, democrat-liberalul Gheorghe Ştefan a afirmat într-o conferinţă de presă că dacă nu ar mai ploua deloc până la toamnă culturile de porumb şi floarea soarelui vor da roade bune anul acesta.

'În România sunt zece milioane de hectare de teren arabil din care pentru aproximativ un milion de hectare există sisteme de irigaţii, iar în judeţul Giurgiu cred că proporţia este aceeaşi, dar aici nu s-a făcut nici măcar prima umplere a sistemelor de irigaţii, numai că în acest an cel mai bun ministru al agriculturii este Dumnezeu pentru că a plouat la timp şi în cantităţi importante', a declarat Gheorghe Ştefan. Acesta a mai spus că 2013 va fi unul dintre cei mai buni ani agricoli din ultima perioadă, dar cu toate acestea unele suprafeţe cultivate cu rapiţă din judeţul Giurgiu care nu au fost recoltate la timp din cauza ploilor, sunt compromise.

Publicat in Știri interne

Exporturile de grâu şi porumb din România au scăzut cu 21,5% în primul trimestru al anului curent faţă de perioada similară din 2012 conform datelor prezentate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Din totalul de 755.267 de tone de cereale plasate pe pieţele externe de către ţara noastră, grâul şi meslinul au reprezentat 531.401,3 tone, iar porumbul 223.966,6 tone, acestea aducând un venit de peste 260 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că o treime din suma totală încasată în primul trimestru din exporturile agroalimentare ce se ridică la 845.05 milioane de euro a fost obţinută din vânzarea de grâu şi porumb. În lunile ianuarie, februarie, martie ale anului trecut s-au făcut încasări mai bune faţă de 2013 din cereale, mai exact 273,5 milioane de euro. De asemenea România a importat de două ori mai puţin decât în primele trei luni din 2012. Ministerul Agriculturii a mai arătat că balanţa comercială a României cu produse agroalimentare are un deficit de 303.83 milioane de euro în prima parte a anului, fiind de aproximativ două ori mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului precedent. Ţara noastră a exportat 1.288 de milioane de tone de produse agroalimentare ce au adus încasări de peste 840 de milioane de euro în primul trimestru din 2013, iar importurile au totalizat 1.237 de milioane de tone valorând 1.153 de miliarde de euro.

Publicat in Știri interne
Miercuri, 11 Aprilie 2012 09:59

Ajungem pe locul I în Europa?

România va deveni numărul I în Uniunea Europeană pentru producţia de porumb şi numărul 4 pentru grâu, dacă va creşte cu 20% productivitatea pentru porumb şi cu 100% pe cea de la grâu, afirma Ziarul financiar. Acum, România este pe locul 2 la producţia de porumb şi pe locul 4 la grâu, în condiţiile în care randamentul la hectar este la jumătate faţă de cel al Franţei, conform datelor de producţie pe 2011 ale Institutului Naţional de Statistică (INS).

În 2011, cel mai bun an agricol al României din ultimii cinci, fermierii au recoltat în total 20,8 mil. tone de cereale, în creştere cu 24% faţă producţia din 2010, Productivitatea medie la hectar în România este însă la jumătate faţă de cea din Franţa sau Germania, doi dintre cei mai mari producători de cereale din Uniunea Europeană. Echilibrarea productivităţii pentru grâu sau porumb în România cu cea din ţările din vestul Europei este direct dependentă de investiţiile în sisteme de irigaţii, dar şi cele în utilaje agricole, seminţe, pesticide sau îngrăşăminte.

Anul trecut, producătorii români au recoltat 4,4 tone de porumb de pe fiecare hectar, în timp ce aceeaşi suprafaţă din Franţa a produs 8,7 tone. În total România a avut anul trecut o recoltă de 11,6 milioane de tone de porumb de pe 2,6 milioane de hectare, în timp ce Franţa a strâns 15,7 milioane de tone de pe 1,5 milioane de hectare.

Producţiile la hectar de anul trecut, atât în cazul porumbului, cât şi în cel al grâului sunt cele mai mari din ultimii cinci ani. Din 2007 până în prezent în conturile fermierilor români au intrat aproximativ 4 miliarde de euro pentru proiectele de investiţii pe fonduri europene. În 2011, agricultura a adus aproape 20 de miliarde în PIB, adică 6,7%.

Sursa: Ziarul financiar

Publicat in Ultimile noutati

Tratarea cu un insecticid al seminţelor de porumb şi floarea-soarelui, ce urmează să fie semănate, reprezintă o condiţie de bază pentru obţinerea unor culturi sănătoase şi performante.

Cei mai păgubitori dăunători, cum ar fi viermii şarma (Agriotes spp.), răţişoara porumbului (Tanymechus dilaticollis) sau viermele vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera) pot fi combătuţi cu succes prin tratamentul seminţelor înainte de semănat.
În acest context, ALCEDO vă recomandă folosirea produsului NUPRID AL 600 FS.

Acesta este un insecticid sistemic, cu acţiune de contact şi prin ingestie. Fiind aplicat pe sămânţă, pătrunde rapid în bob şi este translocat în plantele aflate în curs de răsărire şi creştere. NUPRID AL 600 FS este compatibil cu fungicidele omologate pentru tratarea seminţelor destinate însămânţărilor. Când se aplică în amestec cu fungicide şi/sau cu fertilizanţi starter lichizi (cum este MICROFERT-U), cantităţile de apă recomandate pentru a fi adăugate/tonă de seminţe trebuie reduse corespunzător, sau, după, caz, nu se mai adaugă, pentru evitarea consecinţelor negative ale supraumezirilor.

Publicat in Ultimile noutati
<< Început < Anterior 1 2 3 Următor > Sfârşit >>
Pagina 1 din 3

Publicitate