Grupul tehnic de lucru constituit la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin care România se alătură demersului de simplificare și modernizare a Politicii Agricole Comune (PAC) pentru a defini prioritățile de viitor după 2020..., nu are, deocamdată, în componență vreun reprezentant al fermierilor, potrivit comunicatului de presă al instituției din 21 martie a.c.

Documentul pare să fi trecut nedigerat prin filtrul colegilor jurnaliști, chiar dacă unii au apelat deja la membrii LAPAR pentru puncte de vedere cu privire la întâlnirea care a avut loc ulterior acestei decizii.

Că a decurs prost „prima luare de contact” a grupului tehnic de lucru cu reprezentanții fermierilor ne-a explicat, vineri, 24 martie 2017, însuși Nicolae Sitaru, unul dintre vicepreședinții LAPAR, prezent și el la eveniment.

În acest context, fermierul ialomițean a confirmat încă o dată ceea ce era deja cunoscut: în anumite contexte, este dificil de discutat cu actualul ministru. Și asta o pot confirma și foștii săi critici din presa de specialitate, prezenți acum însă în mod constant în periplurile șefului MADR prin țară, poate ca recompensă pentru a stopa loviturile din fașă. Revenind însă la subiect, avem exemplul elocvent al lui Costin Telehuz, vicepreședinte al Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița (ACCPT), care, în întâlnirea de vineri, de la minister, i-a propus șefului MADR să-i implice și pe producătorii agricoli în punerea la punct a amendamentelor Legii 17, moment în care Daea a răbufnit.

„La întâlnirea aceasta nu s-a făcut nimic, s-a pierdut timpul. Ne-au dat un chestionar pe care să-l completăm, să mai vorbim. Părerea mea este că domnul ministru al Agriculturii, Petre Daea, este foarte sensibil la critică. Chiar a recunoscut atunci, pe loc, că îl supărase cineva de la B1TV”, a mărturisit producătorul agricol ialomițean. „A fost o primă luare de contact, la care am apucat să ne spunem doar câțiva părerea până să vină domnul ministru. Pe urmă, a venit domnia sa și și-a spus părerea, moment care a durat foarte mult, după care nu s-au mai putut spune și alte păreri. (...) A zis că a fost la Phil Hogan și că s-a înțeles cu el cu privire la perdelele de protecție, la neonicotinoide și că era supărat pe aparatul din minister că nu i-a dat un dosar cu care să se ducă acolo pe acest subiect. A spus că aceia de dinaintea lui n-au făcut nimic și că el trebuie să le facă pe toate, cât a sprijinit el sectorul porcului, câte nopți n-a dormit. La un moment dat, (n.r. - Petre Daea) a spus că a vorbit cu cineva de la Parlament, împreună cu care «s-a închis într-un birou» să modifice Legea 17. Vicepreședintele nostru, Costin Telehuz, l-a întrebat dacă nu cumva ar fi bine ca fermierii să fie întrebați și ei, ca nu cumva să iasă vreo «drăcie»; Daea a luat foc! L-a întrebat pe colegul nostru cine este! Ce meserie are!”.

Contactat telefonic duminică, 26 martie 2017, uimitor, în premieră pentru Revista Fermierului, ministrul Petre Daea a răspuns și a explicat pe larg importanța fermierilor români în ceea ce privește interesul României în conturarea viitoarei PAC. Chiar dacă argumentele au fost nenumărate și pertinente, a trebuit totuși să sumarizăm cele peste 10 minute de dialog. În plus, a adăugat el, până când fermierilor le va veni rândul la discuții și negocieri pe subiectul în cauză, cei care fac parte în prezent din grupul tehnic constituit la nivel ministerial trebuie mai întâi să creioneze detaliile pe care să se construiască politicile de resort, bază de discuții cu producătorii români din sectorul agroalimentar. Domnia sa nu a exprimat însă un orizont de timp în care acest lucru va fi definitivat, astfel încât aportul fermierilor să fie direct, în acest grup tehnic de lucru. Chiar a fost uimit de ce interlocutorul nostru nu a înțeles sistemul după care se va lucra. Înțelegem că sistemul este de tip „pe parcurs” sau „as it goes”.

„Dacă ne vom ghida după Legea 18, tot prost va ieși”

Unul dintre subiectele sensibile pe care fermierii ar fi vrut să-l plaseze pe masa lui Petre Daea la întâlnirea de la minister a fost și cel al cadastrului general, de realizarea căruia depinde securizarea plăților pe fermă, din 2020.

Sitaru&Co., prezenți la discuții alături de cei de la Pro Agro, nu au reușit să discute prea multe despre asta. Reprezentanții LAPAR ar fi vrut să-i comunice ministrului că și dacă se va realiza cadastrul general într-un timp record (puțin probabil), „dacă ne vom ghida după Legea 18, tot prost va ieși”. Daea nu a fost prezent când s-a intrat în aceste detalii, potrivit afirmațiilor lui Sitaru.

„Ne-am dus să spunem că vom avea probleme cu cadastrul, că nu va fi gata până în 2020 și să găsim o cale să vedem cum facem; va fi o problemă cu plata pe fermă, nu se va putea face. Când am spus chestiunile acestea, ministrul nu era prezent. Eu am început, iar ministrul a sosit după ce a vorbit și Emil Dumitru, iar ulterior a vorbit aproape numai ministrul”, a precizat oficialul LAPAR într-o declarație de presă acordată revistei noastre vineri, 24 martie 2017. „Chiar dacă se vor aloca resurse pentru cadastrul general, nu este timp până la implementarea plății pe fermă. Oricum, și dacă este timp, dacă ne vom ghida după Legea 18, tot prost va ieși. Ne va trimite iar la loturile și parcelele de pe vechile amplasamente. Noi ni l-am comasat așa cum am știut, nu ne-a ajutat nicio lege; viața ne-a luat-o înaintea legilor. Am reușit înțelegeri multiple cu fermierii, nu cu proprietarii, că proprietarilor nu li se mută terenul din loc. Noi ne-am înțeles între noi să putem să comasăm terenurile, dar dacă ei vor reuși să facă cadastrul, tot nu va fi bine, că nu va putea face plata la locul unde ești”.

Sitaru a continuat și a explicat cu o situație reală din satul său, una care implică rotația culturilor pe terenurile aflate în proprietatea terților. Soluția la problema cadastrului și plății pe fermă este, mai afirmă fermierul ialomițean, să se țină cont de contractele de arendă și nu de amplasament.

„În cazul meu, în satul meu natal unde am și ferma, lucrez și 500 ha de pământ pentru proprietarii de acolo. Asta înseamnă că eu îi rotesc pe culturile de porumb, de lucernă, de floarea-soarelui, pe ce pun ei acolo. Ei nu sunt niciodată, niciunul, pe locul lor, că nici n-au cum să fie. De aceea, ei nu vor lua deloc subvenție. Nici eu, la rândul meu, nu pot să iau subvenție, pentru că nici eu, la rândul meu, nu voi fi pe terenurile pe care le am în arendă. Procesul acesta de rotație a culturilor ne obligă să ne schimbăm locurile, unii cu alții”, apreciază Sitaru.

Și ministrul Daea a fost întrebat telefonic dacă a vorbit cu ministrul Dezvoltării despre orizontul de timp în care cadastrul general va fi finalizat, însă și de această dată șeful MADR a fost evaziv.

„Noi suntem deja o «țară verde»”

La înverzire, problema este că se pune un șablon pe toate țările UE, ceea ce nu este în regulă, a mai afirmat Nicolae Sitaru în convorbirea cu redactorii Revistei Fermierului. Potrivit datelor prezentate de el, România cultivă vreo trei milioane de hectare de culturi de toamnă – grâu, rapiță și orz, fapt care face din țara noastră una „verde”. Și acest subiect ar fi trebuit să fie pe masa discuțiilor cu ministrul Petre Daea.

„Noi suntem deja o «țară verde», ca să fie nevoie să înverzim suplimentar, adică să facem niște cheltuieli care nu prea sunt justificate. Chiar dacă te încadrezi ca randamente, nu poți poți planta soia peste tot, oriunde, decât dacă ai irigat. Dacă nu ai irigat, ai randament la soia doar dacă ai norocul să ai loturi așezate peste pânza de apă freatică, altfel, nu. Apoi, lucerna. Ce faci cu ea? Dacă nu ai animale? Toată lumea vorbește despre ferma complexă, mixtă. Aceasta necesită foarte mari investiții și pricepere. Nu-i poți cere unuia să crească bovine, dacă nu se pricepe la asta. Nu toată lumea este Nicușor Șerban sau Dimitrie Muscă. La înverzire sunt mai multe probleme”, a precizat Sitaru.

În plus, o altă regulă pe care LAPAR ar fi vrut-o s-o discute cu echipa ministerială era și cea catalogată drept „idioată”, și anume subvenția pentru gâsca cu gât roșu (n.r. Crex-Crex). Măsura, spune Sitaru, creează numai pagube producătorilor și beneficii hoților.

„Reglementarea prevede că cel puțin cinci la sută din suprafața cultivată cu porumb să-l lași în picioare pe câmp. N-am văzut până acum, de când umblu pe câmp, vreun stol de gâște aterizat pe un lan de porumb în picioare. (...) Vorbim de ea de niște ani de zile. Continuă să fie o măsură tembelă. Cocenii aceia rămân în picioare, fără porumb, că sunt culeși de te miri cine; „binevoitori”. Cine încasează bani pe măsură ia destul de mulți încât să lase porumb pe tarla. Stai și păzești și noaptea porumbul acela? Apoi, rămâne porumbul în picioare pe tarla și iarna adună toată zăpada. Când se desprimăvărează, abia atunci poți umbla și toca cocenii. Uneori, este prea târziu. Se intră târziu în primăvară cu terenul nelucrat”, a adăugat Nicolae Sitaru.

Plățile nu se vor face la timp

Considerat a fi un alt „cartof fierbinte”, demn de pus pe masa ministrului pentru dezbateri, a fost și cel reprezentat de plățile directe. În opinia lui Sitaru, exprimată în fața lui Daea, cu siguranță plata subvențiilor nu se va realiza la timp, un alt motiv de supărare pentru ministru.

„I-am și explicat: la noi, în județ, o treime din fermieri sunt la teledetecție. Pentru că tot spunea ministrul că nu e normal să vină controlul să verifice în ianuarie dacă pe un teren este soia sau respectată ZIE, i-am spus că abia pe 23 martie 2017 m-am pomenit cu inspectorii la ușă în control pentru înverzirea de anul trecut. Ce pot vedea ei unde au fost mazărea, soia, fasolea? Ce rădăcini să mai caute? Chiar și pe cele ale celor de toamnă, plantate pentru a se usca. I-am zis și de teledetecție. La noi în județ, în cazul unor ferme, le-a fost scoasă umbra norilor din suprafețe pentru că s-a crezut că este altceva. Erau niște băltiri de vreo două hectare și ceva pe tot câmpul și ni le-au scos că erau de altă culoare pe monitor. Când grâul și porumbul băltesc, se vede altceva, din cauză că îngălbenește, rămâne mai mic, suferă. Dacă nu semnezi hârtia aceea, îți vin 70 de controale și te amână încă cinci luni la plată”, a conchis producătorul agricol ialomițean.

Și cu privire la acest aspect, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a ținut să transmită prin intermediul Revistei Fermierului că angajații agenției, chiar și cu „familii și copii acasă”, și-au încheiat programul de lucru abia la ora 21.00, duminică, 26 martie 2017.

Țara noastră susține convergența plăților pentru eliminarea decalajelor între Statele Membre

România se alătură demersului de simplificare și modernizare a Politicii Agricole Comune pentru a defini prioritățile de viitor după 2020, prin constituirea unui grup tehnic de lucru la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, se preciza într-un comunicat de presă al MADR din data de 21 martie 2017.

Conform documentului, acesta este format din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai Ministerului Mediului, ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, precum și reprezentanți ai Academiei de Științe Agricole și Silvice, ai Academiei Române, ai Institutului de Economie Agrară și ai universităților/institutelor de cercetare din domeniu.

„Astfel, pentru a pregăti sectorul agricol românesc să răspundă principalelor provocări cu care se confruntă agricultura și mediul rural, din punctul de vedere al securității alimentare, al vitalității zonelor rurale și al contribuției la soluționarea provocărilor reprezentate de schimbările climatice, s-a decis crearea grupului de lucru”, se precizează în comunicatul de presă remis la redacție. „Obiectivul specific al grupului tehnic de lucru îl reprezintă elaborarea de contribuții ale sectorului agricol românesc în contextul provocărilor menționate anterior care vor fi formulate pe parcursul procesului de consultare publică lansat de către Comisia Europeană pentru a defini prioritățile de viitor ale Politicii Agricole Comune, privind modernizarea și simplificarea politicii agricole comune după anul 2020”.

La nivelul Comisiei Europene are loc o amplă consultare privind modernizarea și simplificarea politicii agricole comune (PAC), România alăturându-se acestui demers. Pe site-ul www.madr.ro, a fost postat link-ul către consultarea publică a CE și un chestionar adresat tuturor celor interesați.

Țara noastră susține, printre prioritățile Comisiei, importanța continuării promovării unor măsuri pentru gestionarea riscurilor în agricultură, creșterea competitivității în paralel cu asigurarea reînnoirii generațiilor prin asigurarea accesului la finanțare, precum și găsirea unui echilibru corect între deschiderea de noi piețe și protejarea sectoarelor sensibile.

România consideră că prin intermediul unor acțiuni politice de dezvoltare rurală se poate contribui la creșterea economică durabilă la nivelul zonelor rurale din UE.

În ceea ce privește primul pilon, România susține convergența plăților pentru eliminarea decalajelor între Statele Membre privind cuantumul la hectar, precum și menținerea după 2020 a schemelor de plăți directe actuale, inclusiv cea pentru sprijinul cuplat.

Referitor la consolidarea guvernării locale în mediul rural, România susține creșterea capacității administrative și eficacitatea structurilor care guvernează la nivel regional, local și al grupurilor bazate pe comunitate.

Consultarea Publică a Comisiei Europene este activă până la data de 2 mai 2017.

„Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale încurajează toate formele asociative din sectorul agricol să se implice și să contribuie alături de reprezentanții grupului tehnic de lucru la conturarea unei concepții unitare a sectoarelor prioritare pentru România în Politica Agricolă Comună (PAC) după 2020”, spun cei de la Ministerul Agriculturii.