Targuri si expozitii
În vârful peniţei
Sâmbătă, 31 Martie 2012 20:37
În vârful peniţei (martie 2012)
Personajul principal al celor ce urmează nu este un biped - un semen de al nostru, care va să zică - ci un patruped. Mai exact, un taur comunal. De ce tocmai acest animal? Păi uite, d-aia! Că mi-e simpatic. Motivul? Într-o bună zi, a devenit eroul de necontestat al localității unde viețuiește. Cum anume a ajuns în această ipostază? Simplu, ca un ”bon giorno”. Hai, domnule, aud o voce cârcotașă, nu mai lungi atât vorba și spune odată, pentru numele lui Dumnezeu, ce a făcut taurul ăla de a ajuns și erou și simpatic pe deasupra. Un bob zăbavă,…
Marţi, 28 Februarie 2012 15:50
În vârful peniţei (februarie 2012)
Și, totuși, în mod sigur cineva, umblă cu cioara vopsită.Și totuși, nu e urmă de îndoială că aici, în această tărășenie, și-a băgat el dracu cel negru (ori roșu?) coada cea îmbârligată.Și totuși, ce mai calea-valea există un interes - bănesc de care altul să fie lansate pe piață, la un moment dat, dar nu oricând, tot felul de zvonuri, care mai de care mai abracadabrante. Păi, dacă n-ar fi așa, de unde până unde, hodoronc-tronc, să aflăm dintr-o dată, că așa, peste noapte, legumele noastre de seră și nu numai, ar fi - vezi, Doamne, otravă curată și că…
Marţi, 31 Ianuarie 2012 09:22
În vârful peniţei (ianuarie 2012)
Se spune că marele poet - și redutabil pamfletar, între altele - Tudor Arghezi, era și un vast apărător al proprietății private, a propriei proprietăți private. Mai exact a grădinii și a livezii ce înconjurau casa de la Mărțișor, unde, cum se știe, scriitorul locuia împreună cu familia. Și atât de vajnic le ocrotea încât, atunci când hoarde de țânci săreau gardul să se înfrupte din niscaiva cireșe, caise, zarzăre ori alte fructe - fondatorul „biletelor de papagal” îi ochea cu pușca mai dihai decât pe vreo zburătoare (n-am zis mistreț, să nu pară că fac, Doamne fereste, vreo aluzie…
Duminică, 25 Decembrie 2011 15:00
În vârful peniţei (decembrie 2011)
Ce ți-e și cu culorile astea, măi, oameni buni! Cu culorile am scris, că tot nu mai cântă acum în iarnă pasărea cea fără de instinct protector prin înflorite poieni și poienițe de te lua, ascultând-o, cu dor de ducă, însoțit de o duducă. Alta decât consoarta, cum altfel. Glumesc, că trebuie să mai și șuguim din când în când, sperând măcar de sfintele sărbători, ca cele rele să se spele și cele bune să se adune. Cât privește culorile, ei bine, am informații cât se poate de interesante referitoare la acestea. Se zice bunăoară că încă de pe vremea…
Miercuri, 30 Noiembrie 2011 14:43
În vârful peniţei (noiembrie 2011)
Astăzi despre o bucată ajunsă, nici nu se putea altfel, şi pe mesele sătenilor. Ne referim la PIZZA care plăcintă, căci ce altceva este, la urma urmei, poate face uneori mult rău. Chiar şi dacă nu e mâncată toată porţia. Dacă nu credeţi, întrebati-l pe hoţul care a intrat, la furat, se înţelege, într-o casă şi care, datorită nerăbdării, înainte de a trece la treabă a aruncat ultima bucăţică pe undeva pe jos prin grădină. Ce frumos spun ruşii la bucăţică: CUSOTIC. Dacă n-ar fi de plâns, ar fi de râs. Pentru că - o culme a ghinionului- când s-a…
Joi, 27 Octombrie 2011 16:33
În vârful peniţei (octombrie 2011)
Ploaie măruntă mocănească, frig, vreme ca şi vremurile pe care le trăim - să nu laşi un câine afară, o staţie de autobuz pe undeva pe lângă Oborul Vechi - că există şi unul Nou în sânul Bucureştilor. Alături de mine, sub o copertină, căci iarna mai există - rezistă şi aşa ceva în capitala scumpei - şi la propriu şi la figurat - noastre patrii un bărbat tânăr, ceva peste 30 de ani, nebărbierit, modest îmbrăcat, sprijinind două butoiaşe suprapuse din lemn nou-nouţe şi extrem de bine lucrate. Pare mohorât, probabil nu i-au mers vânzările. În faţa lui se…
Marţi, 06 Septembrie 2011 12:17
În vârful peniţei (septembrie 2011)
Citiţi cu atenție însemnările care urmează: dacă de la Bârca au pornit paşii poetului către Viana imperială, de unde a rezultat şi o carte ce a făcut vâlvă în epocă, tot din această localitate a pornit cândva o idee șturlubatecă ce a adus autorului profituri însemnate, vreme de un an şi jumătate şi care, iată, de curând a fost aplicată cu deplin succes şi în binecunoscutele hale Obor din Bucureşti. Despre ce este vorba? Despre obţinerea cărnii de vită, nu de la bovine, cum se obişnuieşte dintotdeauna, ci de la cabaline, adică de la cai - pot fi și armăsari…
Miercuri, 31 August 2011 18:52
În vârful peniţei (august 2011)
Iată că orice s-ar spune și orice s-ar zice, chiar și la bătrânețe omul își poate schimba meseria. N-am zis năravul, căci ăla e cu totul altceva. Un exemplu în acest sens este un om care, disponibilizat fiind și încasând nu știu câte salarii pentru faptul că a primit șutul ca să nu mai intre în șut – cei care au lucrat în subteran știu la ce mă refer - și gata, s-a terminat abatajul și munca grea din fundul pământului, s-a gândit – și a fost de altfel sfătuit și de către cei cu intenții bune, de care se…
Marţi, 26 Iulie 2011 08:17
În vârful peniţei (iulie 2011)
Mai an, tot așa în plină vară, un roi uriaș de albine s-a abătut asupra unui ținut îndepărtat, din altă țară, de pe alt continent, din altă lume. Insectele, atât de prețuite de oamenii de pretutindeni, pentru aroma și dulceața mierii lor, s-au năpustit de astă dată asupra acestora, ucigând câțiva dintre ei. Ce anume le-a provocat această reacție asasină nu știu și, de fapt, nici nu prea mă interesează din cale-afară. Ceea ce rețin și mă pune pe gânduri este că minusculele zburătoare, care de regulă își văd de rostul lor, și-au ieșit din fire și au trecut la…
Joi, 30 Iunie 2011 19:15
În vârful peniţei (iunie 2011)
Inspirat cum nu se mai poate, ca aşa mi-e felul, da' las că nici cu alţii nu mă ruşinez, din sumedenia de reforme fără noimă din ultima vreme, am hotărât într-o seară că, a doua zi, dis-de-dimineaţă, să plec la pescuit. La fişing, Fane Ştefănescule, că dacă scriu în engleză poate, poate, pricepi. La pescuit de peşte, se înţelege, şi în apă limpede, că în cea tulbure se găsesc alţii mai întreprinzători să încerce, de ajung, cât ai zice „rechin“, miliardari. În dolari, euro, yeni, orice valută preferă muşchii lor. Dar să-i lăsăm deocamdată în plata Domnului pe aceşti „oameni…
Publicitate
