Într-o declaraţie recentă, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Dacian Cioloş, şi-a exprimat speranţa că proiectul de reformare a Politicii Agricole Comune va fi adoptat până la începutul anului viitor.
În prezent, propunerile pentru noua PAC sunt pe masa Consiliului şi a Parlamentului European. „Am început deja discuţiile în cadrul Consiliului, am numit deja raportorii şi sper că în acest an vom avansa şi vom merge cu propunerile la Consiliul Miniştrilor Agriculturii. Este important să vedem evoluţia discuţiilor şi din perspectivă bugetară”, a spus Dacian Cioloş. El a adăugat că se va analiza şi situaţia sectorului viticol, aşa încât să se organizeze la fel de bine ca sectorul legume-fructe, considerat cel mai bine reglementat şi organizat la nivel de UE. Astfel, viticultorii îşi vor spori puterea de negociere, poziţia pe piaţă, promovarea produselor şi vor fi create organizaţii profesionale de tipul celor din sectorul legume-fructe.
Comisarul european pentru Agricultură a precizat că unul din scopurile reformei PAC îl reprezintă atragerea tinerilor spre agricultură. Pentru aceasta, Comisia Europeană propune crearea unui nou ajutor pentru instalare, de care să poată beneficia, în timpul primilor cinci ani ai proiectului lor, fermierii care nu au împlinit 40 de ani.
Suprafeţe de interes ecologic pentru prevenirea deşertificării în Europa
Una dintre cele mai dezbătute măsuri din reforma PAC este păstrarea rezervoarelor de biodiversitate sau a elementelor de peisaj pe cel puţin 7% din suprafeţele arabile, respectiv crearea unei suprafeţe de interes ecologic. Dacian Cioloş afirmă că propunerea urmăreşte să protejeze diversitatea pe teritoriul suprafeţelor agricole şi să încurajeze fermierii în acest sens. Printre elementele de peisaj incluse în propunerea CE se află perdeaua de protecţie vegetală (tufişurile, arbuştii şi pădurile care despart terenurile agricole de şosele). Pentru a consolida durabilitatea sectorului agricol din punct de vedere ecologic şi pentru a valorifica eforturile fermierilor, CE propune ca 30% din plăţile directe să fie acordate pentru adoptarea de practici care permit utilizarea optimă a resurselor naturale. Aceste practici includ diversificarea culturilor, menţinerea păşunilor permanente, protejarea rezervoarelor ecologice şi a peisajelor.
Agricultorii susţin că această măsură îi obligă să scoată din producţie 7% din suprafaţa agricolă. Comisarul european pentru Agricultură îi contrazice şi spune că este o falsă dezbatere. „Nu este adevărat că trebuie să scoată din producţie, pentru că sunt suprafeţe care sunt menţinute de fermieri acum şi care nu sunt cultivate. Sunt capete de parcele cu terenuri mai puţin fertile, sunt margini de pădure, sunt perdele forestiere şi aşa mai departe. Toate aceste suprafeţe sunt menţinute de fermieri şi nu se cultivă pe suprafeţele respective nici grâu, nici porumb, nici o altă cultură. Fermierii au de multe ori tendinţa să taie arborii, să taie arbuştii, să nu întreţină suprafeţele respective tocmai pentru că ele nu sunt eligibile în momentul de faţă la plată.
Din 2014 vrem nu numai ca ele să fie eligibile la plată, dar şi ca producătorii să fie incitaţi să le menţină, pentru că în această suprafaţă se menţine biodiversitatea, se poate menţine o diversitate a florei şi a faunei şi inclusiv fermele respective au interesul să nu fie câmpul gol când vine un vânt, să ia stratul de sol cel mai fertil, să existe şi protecţia asta, pentru că aşa a existat de ani şi ani de zile. În ultimii zeci de ani s-au făcut câteva erori în Europa cu modul în care s-au tratat terenurile şi acum ne plângem că în multe zone, pe fondul schimbărilor climatice, apare deşertificarea, solul îşi pierde fertilitatea. Tocmai asta vrem prin această măsură, nu dorim să reducem suprafaţa cultivată”, a declarat Dacian Cioloş.
