România are apicultori profesionişti care nu ar face rabat de la calitate, a declarat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, în conferința de presă care a succedat deschiderea oficială a celei de-a XXI-a ediții a Târgului Național al Mierii care are loc pe platforma Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură, din Băneasa.

„Probabil că există şi apicultori români care fac cum fac cei francezi care, mai nou, pun pe piaţă miere de import şi spun că e miere franţuzească. Totuşi, în România, avem apicultori de calitate şi prin această calitate am ieşit pe piaţa externă şi suntem extrem de cunoscuţi şi astăzi. Eu sunt convins că avem foarte mulţi apicultori profesionişti care nu ar face rabat de la calitate. Că or mai fi printre noi şi nişte «ciori vopsite»... Deci, nu absolutizăm”, a afirmat șeful ACA.

Ioan Fetea a mai precizat că preţul şi desfacerea produselor apicole vor reprezenta probleme mai grave chiar şi decât cea a neonicotinoidelor sau a schimbărilor climatice.

„Problema preţului şi a desfacerii produselor apicole în viitor vor fi probleme mai grave decât cea a neonicotinoidelor sau a schimbărilor climatice, pentru că atât timp cât în România intră miere din Ucraina la 6 - 6,5 lei şi pe noi ne costă 12 lei, sigur că nu mai suntem competitivi”, a mărturisit liderul organizației apicultorilor.

Eticheta în mari supermarketuri este pe un borcan cu miere falsă

Tot pe subiectul corectitudinii și al calității și-a exprimat punctul de vedere și Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti” (ASAS). Potrivit precizărilor acestuia, nu de puține ori, unii dintre marii retaileri comercializează borcane cu miere falsificată, dar etichetată corespunzător.

„Academia (n.r. - ASAS) nu-şi poate permite să facă cercetări pentru a favoriza pe cineva. Nu pot eu, ca om de învăţământ, de ştiinţă, să fac aşa ceva. Ar fi o trădare a meseriei şi a crezului nostru. Ceea ce facem este de a clarifica nişte lucruri. Noi nu putem să intrăm în zona speculaţiilor comerciale de orice tip sau politice. (...) Eu sunt o persoană care se uită cu atenţie prin magazine şi mă opresc şi la stup. De multe ori, eticheta în mari supermarketuri este pe un borcan cu miere falsă. Se cunoaşte după culoare... chiar dacă nu eşti foarte mare specialist. Deci, în interiorul borcanului nu este ce scrie pe etichetă”, a spus fostul ministru al Agriculturii, actual șef ASAS.

Peste 100 de expozanţi apicultori şi firme specializate

În intervalul 20 - 22 septembrie, pe platforma ICDA din Băneasa, Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) organizează cea de-a XXI-a ediţie a Târgului Naţional al Mierii.

Evenimentul expozițional și cu vânzare reprezintă cel mai important târg de profil din Capitală şi beneficiază de o participare importantă din partea apicultorilor ca expozanţi, a procesatorilor din domeniul apicol, precum şi a reprezentanţilor din cadrul asociaţiilor apicole. Astfel, în cadrul evenimentului sunt aşteptaţi peste 100 de expozanţi apicultori şi firme specializate, ce vor etala produsele într-o gamă extrem de diversificată, de la produse apicole obţinute direct din stupină, până la produse apicole condiţionate sau alte preparate derivate din produse apicole, suplimente nutritive, cosmetice etc.

ACA este o organizaţie profesională a apicultorilor, neguvernamentală, autonomă şi apolitică, înfiinţată în anul 1958.

Fără prea multe explicații ulterioare, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Valentin Țachianu, a declarat vineri, 29 martie 2019, într-o conferință de presă care a avut loc la Târgul Național de Miere, că blocarea Programului „Miere în școli” a fost „în contextul Ordonanței 114” (n.r. OUG 114/2018), problemă pe care „speră” ca statul pe care îl reprezintă s-o rezolve.

„Programul «Mierea în școli» o să încercăm să-l demarăm cât putem de repede. N-aș putea să dau un termen, acum. Cunoaștem foarte bine problema și încercăm s-o rezolvăm. A fost în contextul Ordonanței 114 pe care sperăm s-o rezolvăm. Nu banii au fost o problemă”, sunt declarațiile oficialului guvernamental.

Apicultorii, pe de altă parte, consideră că și dacă ar fi fost activ programul în cauză, ei nu ar fi fost pregătiți să facă față cererii de produs românesc. Și asta, în ciuda faptului că absorbția de miere autohtonă de către zona preșcolară și școlară ar fi însemnat o diminuare drastică a exportului de materie primă de calitate, la un preț infim, miere cupajată ulterior de către state puternice, cum este și cazul Germaniei (care importă miere ieftină din state terțe și o amestecă cu produs de calitate din România).

„Acel program, «Mierea în școli», ar fi o gură de oxigen pentru apicultură. Ar fi fost nemaipomenit. Problema este că noi nu suntem pregătiți, noi, sectorul apicol. Trebuie să recunosc că nu suntem pregătiți, astăzi, cu acele stații de procesare care să asigure valorificarea produselor românești. Altfel, firmele de procesare, care aduc din Ucraina, din China, ș.a.m.d., imediat vor face infuzie în toate școlile cu miere adusă din altă parte. Nu acesta este interesul, ci de a promova produsele românești”, a mărturisit Ioan Fetea, președintele în exercițiu al Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA). „În prezent, în România sunt peste 20 de procesatori. Ei pot asigura procesarea, dar ei nu prelucrează doar miere românească, procesează tot ce este permis de lege. Nimeni nu-i acuză pentru ceea ce fac. Este păcat însă ca acele 3.000 – 3.500 de tone care ar putea intra în consumul românilor să nu provină din România, ci din Ucraina, China sau de unde provine, din piața europeană (...) Noi, dacă am consuma în loc de 0,6 – 0,7 kg de miere pe cap de locuitor, să zicem 1,4 kilograme, cât anticipa domnul ministru (n.r. - SS MADR A.V. Țachianu), nu mai exportam miere”.

Cu surle și trâmbițe

Programul „Mierea în şcoli” va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019, ceea ce înseamnă că 1,4 milioane de copii vor primi un borcan de 350 de grame de miere polifloră din producţie internă, anunţa sus și tare Daniel Dumitru Botănoiu, secretar de stat în Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), la începutul lunii septembrie 2018.

„Programul «Mierea în şcoli» este lege deja, dar mai trebuie făcute câteva amendamente. Ea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019, odată cu noul buget. Este vorba de o alocare de 16 milioane de euro anual. Acel borcan de 350 de grame de miere polifloră din producţie românească internă va merge către 1,4 milioane de copii, care vor avea astfel acces la miere. Vă mărturisesc că am văzut în teritoriu copii care, poate, nu au gustat niciodată, şi aici toţi suntem datori să facem ceva, pentru că acel borcan de miere nu este numai al lui, ci și al familiei. Imaginaţi-vă ce se întâmplă astăzi în România din punctul de vedere al sănătăţii: zeci de kilograme de zahăr se consumă în România şi doar zeci de grame se consumă de miere. Cred că trebuie să schimbam această paradigmă, să mergem cu programe de informare şi programe care să stimuleze consumul”, susţinea Daniel Botănoiu, la evenimentul organizat de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România, cu ocazia marcării a 60 de ani de existenţă.

Secretarul de stat mai preciza atunci că se lucrează la introducerea unui sistem de holograme pe borcanele de miere, pentru a dovedi calitatea şi trasabilitatea produselor româneşti, la fel ca în cazul vinurilor.

„Dorim să introducem acel sistem de holograme, la fel ca în cazul vinurilor, să ştim la orice moment cine este producătorul, când a produs, locul, zona. Astfel, dovedim calitatea produselor româneşti, trasabilitatea lor. L-am rugat pe domnul Fetea (n.r. - preşedintele ACA, Ioan Fetea) să ne dea o mână de ajutor ca să putem duce produse de calitate ridicată copiilor noştri”, mărturisea reprezentantul MADR.

Decizie bulversantă

Pe final de an 2018, Executivul Dăncilă avea însă să decidă suspendarea timp de un an a aplicării Programului „Mierea în școli” prin intermediul OUG 114/2018, fără însă a explica de ce anume s-a luat această măsură. Actul normativ care reglementa programul în cauză fusese aprobat în formă nouă anul trecut și ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2019, oferind elevilor câte un borcan de miere naturală polifloră.

„În perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019, se suspendă aplicarea prevederilor Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din clasele I-IV din învățământul de stat și confesional, cu modificările ulterioare”, se menționa în art. 49 al OUG 114/2018, apărută în Monitorul Oficial în data de 29 decembrie.

Programul „Mierea în școli” ar fi reprezentat un sprijin consistent pentru producătorii români de miere. Măsura, în formă actualizată, era adoptată în Parlamentul României la data de 21 noiembrie 2018, iar actul normativ era spre promulgare Președintelui României Klaus Iohannis pe data de 4 decembrie a anului trecut. Actul normativ prevede distribuirea către elevi a mierii poliflore provenind din stupine românești autorizate și verificate. Contractarea furnizorilor de miere ambalată la borcane de 250 de grame și purtând hologramă specială ar fi urmat să fie făcută la nivel de autorități locale.

În data de 29 decembrie 2018, s-a publicat Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene.

Potrivit specialiștilor, multe dintre modificările aduse de OUG 114/2018 necesită clarificări suplimentare în ceea ce privește modalitatea de implementare preconizată pentru fiecare dintre acestea, precum și o analiză aprofundată în ceea ce privește măsura în care respectivele modificări corespund în mod complet reglementarilor europene în materie și/sau principiilor statuate la nivel jurisprudențial de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Bazându-se pe cifrele Eurostat, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Valentin Țachianu, a declarat în deschiderea celei de-a XX-a ediții a Târgului Național al Mierii că un român a consumat 1,4 kilograme de miere în 2018 (cifră revizuită ulterior în scădere, de același oficial guvernamental, la 1,16 kilograme).

„Apicultura, din fericire, stă mult mai bine decât altele. Este unul dintre puținele sectoare unde balanța comercială este pe plus, unde suntem pe plus și la export. Avem o producție bună. Putem asigura consumul intern, putem da și la export. Din păcate, consumul pe cap de locuitor este mic încă. Avem undeva la 1,4 kilograme de miere”, a afirmat Țachianu vineri, 29 martie 2019, la Târgul Național al Mierii.

Ulterior, într-o conferință de presă, acesta a revizuit cifra prezentată în deschiderea evenimentului și a spus că românii au consumat doar 1,16 kg de miere pe cap de locuitor în anul 2018.

„Oricum, consumul este mic”, a mai precizat el.

Afirmația pare a fi în contradicție flagrantă cu statisticile Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), organizație profesională și autonomă a apicultorilor de la noi din țară, cu reprezentativitate la nivel de ramură de circa 60 la sută, date care spun că, anual, consumăm între 0,55 – 0,6 kilograme de miere, situându-ne astfel la coada clasamentului la nivel european.

„Din punctul meu de vedere, consumul este sub un kilogram. Sigur, Eurostat este o entitate care face aprecieri pe baza unor date pe care le recepționează de la unitățile noastre care fac statistici. Oricum, suntem în coada Europei la consumul de miere, indiferent că este 0,6 kg sau un kilogram”, a replicat Fetea. „Noi, dacă am consuma în loc de 0,6 – 0,7 kg de miere pe cap de locuitor, să zicem 1,4 kilograme cât anticipa domnul ministru (n.r. - SS MADR A.V. Țachianu), nu mai exportam miere”.

30.875 de tone!

O altă cifră care a ridicat sprâncenele jurnaliștilor aflați la conferința de presă organizată de ACA a fost și aceea potrivit căreia România ar fi produs anul trecut un total de 30.875 de tone de miere, sursa fiind aceeași Eurostat. Și asta, în condițiile în care ministerul de resort deține propria unitate specializată de statistică

Și de această dată, albinarii români, reprezentați și de această dată tot de Ioan Fetea, au răspuns că producția totală ar fi cu mai bine de 3.000 de tone mai mică decât ceea ce afirmă statul.

„Din aprecierea noastră și din datele noastre, neoficiale, sigur că da, nu contrazicem noi datele oficiale, media este de aproximativ 70 la sută (n.r. - din totalul prezentat de Țachianu), adică undeva cu vreo 3.000 de tone mai puțin decât datele oficiale, adică vreo 26.000-27.000 de tone. Vorbim de anul trecut, unul mai bun decât 2017”, a adăugat șeful ACA. „ Probabil, dacă se pune toate mierea, avem o producţie de 30.000 de tone de miere, dar pe piaţă apar doar 20.000 - 22.000 de tone, restul se vinde la negru şi dacă am aduna şi această miere care se vinde la negru - vedeţi, dacă mergeţi spre Braşov, toată şoseaua este ocupată de brânzeturi, de ţuică, de siropuri şi miere. Din păcate, nu o consumam noi, pentru că nu avem această educaţie de a consuma produse naturale şi sănătoase”.

România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa. În 2015, efectivele de albine atingeau un vârf de 1,47 milioane de familii. La nivelul lunii septembrie 2018, existau 1,450 milioane de familii de albine, creşterea anuală fiind de doar 3-5%.

Potrivit ACA, în ultimii doi-trei ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 550 de grame pe locuitor pe an, însă şi în aceste condiţii România se află tot în sfârşitul clasamentului, la nivel european. Datele statistice arată că românii consumă de 3-4 ori mai puţin, comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia. Din păcate, tot din cifrele statistice se vede că românii consumă în fiecare zi 70 de grame de zahăr şi doar trei grame de miere.

În condițiile în care se dorește susținerea producătorilor autohtoni de miere inclusiv prin programe școlare, procesatorii de materie primă românească se plâng că retailerii încearcă să le impună un discont care ajunge uneori chiar și la 50 de procente din prețul la raft, a declarat vineri, 14 septembrie 2018, Răzvan Coman, directorul fostului Combinat Apicol Băneasa, actual Complex Apicol „Veceslav Harnaj”.

„În momentul în care noi venim doar cu miere românească, una care nu-i amestecată cu altceva, astfel încât să-i putem scădea prețul, (...) hipermarketurile (...) ne cer disconturi extraordinar de mari, unele care nu sunt concurențiale și care ajung chiar și la 45-50 de procente”, a răspuns Coman unei întrebări cu privire la absența aproape totală de pe rafturile marilor magazine ale produselor Asociației Crescătorilor de Albine din România.

În cadrul unei conferințe de presă ocazionată de deschiderea oficială a celei de-a XIX-a ediţii a Târgului Naţional al Mierii, eveniment care se desfăşoară pe Platforma apicolă Băneasa în perioada 14-16 septembrie 2018, șeful combinatului apicol a explicat cum anume își permit unii furnizori să livreze „miere” la 8,5 lei kilogramul, iar la raft aceasta să se vândă cu doar 9 lei (disconturi și alte taxe incluse).

„Un borcan de 900 ml înseamnă un kilogram de miere. Imaginați-vă prețul unui kilogram de miere la en-gros de 8,5 lei. Găsiți acum în magazine, la raft, de vreun an de zile încoace, produs la 9 lei kilogramul. Cum poate fi aceea miere? Cu TVA cu tot și cu discont?”, se întreabă retoric Răzvan Coman. „Imaginați-vă că avem transport de probe, pentru a le face analizele să vedem dacă sunt bune. Apoi, analizele interne, uzinale, efectuate la un laborator acreditat. Mergem mai departe, pentru că, în România, nu există laboratoare care să ne facă analize pe modificat genetic, pe o gamă întreagă de pesticide, ca să nu mai vorbesc de neonicotinoide. După, mierea fiind bună, intră în procesul de achiziție și se transportă către procesator. Produsul se filtrează primar, pentru a scoate din ea diverse impurități. Urmează îmbutelierea, etichetarea, transportul către distribuitor și distribuitorul. Cum ne putem explica că un borcan de 900 ml cu miere pe care l-am achiziționat cu 8,5 lei să zicem, să-l punem la vânzare cu 9 lei? Vă spun eu cum: - iau kilogramul de miere și mai cumpăr încă cinci kilograme de miere din China, care sosește la jumătate de preț, chiar și mai jos, le amestec în proporție 10-20 la sută miere din România, iar restul din China și, astfel, pot pune la raft cu 9 lei. (...) În afară de faptul că mințim consumatorul, situația în sine mai are o implicare majoră, și anume va duce, dacă nu va fi reglementată, la stoparea producției autohtone de miere sau diminuarea ei extraordinară. Și asta, pentru că-l sufocă pe producător”, a mai precizat oficialul Complexului Apicol „Veceslav Harnaj”.

Ne învârtim în jurul cozii cu modificarea Legii 383/2013

Modificarea Legii Apiculturii nr. 383/2013, prin proiectul de act normativ PL-x nr. 221/2017, se află încă în discuție la Camera Deputaților, una dintre principalele reglementări fiind și aceea potrivit căreia producătorii, procesatorii și comercianții au obligația de a afișa vizibil pe etichetă țara de origine pentru mierea de albine și țara de origine sau locul de proveniență pentru produsele apicole.

De asemenea, se are în vedere obligația producătorilor, procesatorilor și comercianților de a afișa vizibil pe etichetă țara de origine și procentul de participare la amestec pentru mierea, produsele apicole și amestecurile acestora din comunitatea europeană și/sau țări terțe, respectiv amestec de miere provenită din Uniunea Europeană, amestec de miere provenită din afara UE, amestec de miere provenită din UE și din afara UE.

Conform spuselor șefului Asociației Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea, situația din rețelele de retail, cu „miere” ieftină la raft, se întâmplă și din cauza slabei informări a clientului privind proporția amestecului de materie primă. În prezent, pe fondul amendării PL-x nr. 221/2017, producătorii români de miere nu pot cere împiedicarea cupajării, proces care permite comercializarea uneori a unor produse de calitate îndoielnică la raft (cel puțin în ceea ce privește „mierea” amestecată), ci măcar etichetarea corespunzătoare, astfel încât clientul final să aleagă în cunoștință de cauză.

„Legat de această cupajare, vreau să-i informez pe apicultori și pe consumatori că există astăzi în dezbatere, în Parlamentul României, Legea Apiculturii, în care noi am solicitat să nu se mai facă această cupajare. Cum însă nu este posibil să nu se mai facă cupajare pentru că Directiva Europeană 2001 permite astăzi acest amestec – miere UE cu non-UE sau amestec non-UE – am solicitat măcar să existe obligativitatea de a trece pe etichetă proveniența mierii și procentul de participare în acest amestec, încât consumatorul să poate alege ce dorește să consume. Astăzi, consumatorul nu știe ce consumă pentru că pe etichetă nu sunt trecute țările de origine și nici procentul de participare la acest amestec”, a afirmat Fetea, vineri, 14 septembrie 2018, în deschiderea Târgului Național al Mierii, ediția de toamnă. „Am participat la acea discuție. A fost prima ședință a Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților aferentă acestei sesiuni parlamentare. Problema este că nu au fost încă lucrurile lămurite, legate de a trece procentul de participare în amestec. Deputații au fost de acord și am văzut că și forma care a ieșit de la Senat a fost una favorabilă pentru apicultură, să treacă acest procent. Directiva 2001 nu prevede așa ceva. (...) Eu cred că va ieși sub forma pe care o dorim noi, dar că va mai trebui să ne întâlnim de vreo două-trei ori”.

Bucureştenii sunt aşteptaţi în acest weekend la cea de-a XIX-a ediţie a Târgului Naţional al Mierii, care se desfăşoară pe Platforma apicolă Băneasa

Potrivit Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), ediţia de toamnă a târgului reprezintă cel mai important eveniment de profil din Capitală şi este deja un eveniment tradiţional care se bucură de o foarte bună participare, atât din partea consumatorilor de produse apicole, cât şi din partea apicultorilor, ca participanţi sau expozanţi, a procesatorilor din domeniul apicol, precum şi a reprezentanţilor din cadrul asociaţiilor apicole.

La actuala ediţie participă 123 de producători, deşi solicitările de participare au fost mult mai mari, iar organizatorii iau în calcul extinderea acestei suprafeţe pentru viitoarele târguri.

„Ne gândim să extindem această suprafaţă, având în vedere interesul bucureştenilor pentru acest eveniment. Aşteptăm bucureştenii an de an cu produse proaspete şi la preţuri accesibile, dar mai ales cu produse româneşti, pentru că în marile lanţuri de magazine, la raft, nu mai găsim miere curată, ci doar miere amestec din UE sau ţări non-UE. Cred că ACA, prin procesatorul nostru, Combinatul Apicol, este singura care nu importă şi nu procesează decât miere românească. Tot ceea ce este expus la standuri provine de la apicultori care au venit cu buletin de analiză, produsele lor sunt certificate şi vin cu buletin de analiza. Din acest punct de vedere, nu va fi niciun risc”, a adăugat Ioan Fetea.

Potrivit datelor ACA, în ultimii doi-trei ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 500-600 de grame pe locuitor pe an, însă de trei-patru ori mai puţin comparativ cu 1,5 kilograme de miere consumate în Olanda şi Belgia sau cele două kilograme în Germania şi chiar trei kilograme în ţările nordice.

La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membri ACA, având un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Producţia totală de miere din acest an se ridică la 17.000 - 18.000 de tone, fiind uşor mai bună decât cea de anul trecut. Mierea de salcâm este cea care a salvat sectorul în 2018, a spus același preşedinte al ACA.

„Anul 2018 este un an mai bun decât 2017. Dacă în 2017 producţia de floarea-soarelui a salvat sectorul într-o mare măsură, în 2018 ne-a salvat salcâmul, care a dat producţii deosebite, de calitate, pentru că floarea-soarelui, care acoperă 40% din producţia de miere, nu a asigurat nici 20% anul acesta, pentru că nu a durat culesul decât cinci-șapte zile anul acesta”, a conchis Fetea.

La capitolul miere, România este una dintre cele mai afectate state membre ale Uniunii Europene (UE), atunci când vine vorba de efectele legislației comunitare asupra producției autohtone, în condițiile în care aceasta permite cupajarea, a precizat președintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, joi, 6 septembrie 2018, cu ocazia unui eveniment care a marcat 60 de ani de existență a Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA) și care s-a desfășurat la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare în Apicultură din Bucureşti.

„Cel mai mare risc pentru apicultura României este desfacerea producţiei de miere. Este o mare problemă şi există o legislaţie la nivel european pe care trebuie să o respectăm, dar care nu ne favorizează pentru că sunt doar 4-5 state în Europa care exportă miere, iar restul consumă şi acestea nu sunt afectate. România este dintre cele mai afectate de legislaţia apicolă care nu favorizează producţia”, a susţinut Fetea în finalul discursului său, făcând referire la Directiva europeană 2001 care permite cupajarea mierii.

Șeful ACA a mai precizat că printre problemele cu care se mai confruntă apicultura românească se numără lipsa fondurilor de cercetare, care în prezent sunt la un nivel destul de scăzut, schimbările climatice cu efecte negative asupra populaţiilor de albine, consumul redus de miere şi problemele create din cauza tratamentelor fito-sanitare. El a mai menţionat, la capitolul probleme, şi lipsa şcolilor şi a liceelor de profil care să asigure pregătirea viitorilor apicultori, şi distrugerea fondului genetic autohton cu hibrizi din import.

Fetea spune că viitorul apiculturii în contextul actual depinde foarte mult de modul în care omenirea va şti să protejeze natura, biodiversitatea şi, implicit, albina şi mai ales de modul în care se va face finanţarea acestui sector.

„Producţia bio de miere a cunoscut în ultimii ani un interes deosebit din partea apicultorilor români. Se pare că este o nişă favorabilă şi noi trebuie să luăm măsuri pentru a-i sprijini pe cei care doresc să facă această activitate, în condiţiile în care mierea bio este foarte căutată. Europa este, după SUA, cel mai mare consumator de produse bio”, a adăugat şeful ACA.

Preşedintele asociației citate a vorbit totodată şi de rolul albinei privind polenizarea, în condiţiile în care, la nivel mondial, numărul polenizatorilor a scăzut. Numai în 2016, aproximativ 40% din albine au pierit la nivel mondial din cauza agriculturii intensive, schimbărilor climatice, utilizării excesive a produselor chimice sau pierderea habitatului.

„Din păcate, în Europa se produce un plus de producţie agricolă de vreo 15 miliarde de euro din activitatea de polenizare şi nu am făcut o socoteală să văd câţi bani se întorc în acest sector apicol”, a precizat Fetea.

Potrivit unui raport prezentat de UE, importanţa albinelor este dată de faptul că 76% din produse alimentare şi peste 84% din speciile de plante depind de polenizarea cu albine. Astfel, pentru Politica Agricolă Comună (PAC post-2020), ACA a transmis Ministerului Agriculturii principalele măsuri care ar trebui luate în sprijinul dezvoltării sectorului apicol, respectiv sprijin direct pentru apicultori, măsuri legate de sănătatea albinei, combaterea eficientă a contrafacerii mierii, promovarea consumului de miere în şcoli, fonduri pentru cercetare şi măsuri pentru protecţia fondului genetic apicol autohton.

ACA a fost înfiinţată ca organizaţie profesională la 30 decembrie 1957, dar a fost recunoscută oficial în 1958. Organizaţia are 40 de filiale judeţene şi două societăţi comerciale pe acţiuni - Complex apicol V. Harnaj şi Institutul de Cercetare şi Dezvoltare în Apicultură din Bucureşti, dar şi 40 de societăţi comerciale judeţene.

În anul 1958, Asociaţia a aderat la Federaţia Internaţională a Asociaţiilor de Apicultură - Apimondia, iar în 1965 s-a organizat la Bucureşti cel de-al XX-lea Congres al Apimondia şi prima Expoziţie - Târg Internaţional de Apicultură, integrând astfel apicultura românească în apicultura mondială.

Cei peste 20.000 de apicultori din Asociația Crescătorilor de Albine din România (ACA) sunt pregătiți să redirecționeze cantitatea de materie primă prelucrată de cei circa 26 de procesatori de miere din România către retailul autohton, în condițiile în care, afirmă Ioan Fetea, președintele asociației, pe rafturile magazinelor nu se mai găsește decât miere amestec, bineînțeles în urma unor înțelegeri între cele două părți.

În plus, Fetea consideră că „produsul miere” existent în magazinele românești (amestec de miere românească, produs calitativ superior, cu materie primă importată din Ucraina sau China) ar trebui etichetat corespunzător, în condițiile în care, în prezent, acesta are specificația de produs UE sau non-UE.

El recunoaște totuși că este nevoie de importurile de miere din țările extracomunitare, în condițiile în care statele membre UE consumă cu 200.000 de tone în plus față de cât produc.

„Vreau să trag un mare semnal de alarmă: – România are, astăzi, o mare problemă privind desfacerea și vânzarea produsului miere. M-aș bucura să greșesc, dar toate semnalele care vin din hipermarketuri și din alte forme de distribuție (respectiv, unități de comercializare) arată că în România nu mai găsim astăzi (...) la raft decât miere UE și non-UE; miere amestec, din păcate. Trebuie să găsim oportunități de a stopa această introducere în România a unor produse care, de multe ori, nu au nimic de-a face cu produsul miere, dar care, amestecate cu mierea românească, le dau valoare. Atâta timp cât intră din Ucraina miere la 7,5 lei kilogramul sau din alte state extracomunitare – China ș.a.m.d... Aceste cantități trebuie să intre în Europa pentru că ea produce vreo 250.000 de tone, dar consumă 450.000 de tone. Amestecul acesta ar trebui stipulat cu țara de origine și, în același timp, cu procentul de participare în acel amestec. Dacă nu se poate, să se treacă individual țara, astfel încât consumatorul să hotărască el ce fel de miere să consume – China, Ucraina, România”, a afirmat șeful ACA în cadrul conferinței de presă din deschiderea Târgului Național al Mierii. „Din păcate, asociația pe care o reprezint, procentul de vânzare la intern, din tot ceea ce achiziționăm noi, este undeva la 5-10 la sută; restul merge la export. Va trebui, într-adevăr, să facem și noi, ca asociație, mai mult. Poate că nu ar fi rău, așa cum s-au făcut întâlniri cu acești retaileri și pentru alte sectoare, să se organizeze și pentru apicultură. Suntem pregătiți, astăzi, să distribuim cantitatea de miere necesară. Sunt vreo 26 de mari procesatori în România care fac și export și asigură pentru piața internă”.

Tot în ceea ce privește relația procesatorilor de miere români cu retailerii, Fetea a spus că mărcile proprii ale supermarketurilor au tras în jos volumele de vânzări ale apicultorilor.

„Am văzut că mulți retaileri și-au făcut deja marcă proprie. Mai exact, procesează dânșii miere, nu știu de unde, că scrie pe ea miere UE și non-UE, iar procesatorii români își pierd din acest punct de vedere influența pe care au avut-o. Mierea nu a avut aceste probleme. Apicultura nu avea probleme cu intrarea la raft după ce au apărut aceste hipermarketuri”, a mai precizat oficialul ACA.

Țara noastră produce, în medie, 20.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele au atins, în anul 2015, un vârf de 1,47 milioane de familii de albine. La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membri ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Potrivit ACA, în ultimii doi-trei ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 550 de grame pe locuitor pe an, însă şi în aceste condiţii România se află tot spre sfârşitul clasamentului, la nivel european.

Datele statistice arată că românii consumă, în medie, 500-550 de grame de miere pe locuitor pe an, un consum în creştere faţă de acum 10 ani, dar de 3-4 ori mai puţin, comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia.

Aproximativ 120 de apicultori din toată ţara participă la ediţia de primăvară a Târgului Naţional al Mierii, care a debutat vineri, 16 martie 2018, şi se încheie duminică, 18 martie a.c.

Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) organizează anual, pe platforma apicolă Băneasa din Bucureşti, două ediţii ale Târgului Naţional al Mierii.

Târgul Naţional al Mierii reprezintă cel mai important eveniment de profil din Capitală şi este deja un eveniment tradiţional care se bucură de o foarte bună participare atât din partea consumatorilor de produse apicole, cât şi din partea apicultorilor, ca participanţi sau expozanţi, a procesatorilor din domeniul apicol, precum şi a reprezentanţilor din cadrul asociaţiilor apicole.

Proiectul de modificare a Legii 509/2007 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevi a fost introdus în Parlamentul României, astfel încât aceștia să primească, lunar, un borcan de 350 de grame cu miere polifloră de producție autohtonă, a anunțat secretarul de stat MADR, Daniel Botănoiu, vineri, 15 septembrie 2017, în deschiderea Târgului Național al Mierii din București.

Circa 1,5 milioane de copii ar urma să primească o cantitate de 250 de mililitri de miere (cam 10 la sută din producția totată a României), ambalată într-un borcan din sticlă incoloră, cu un capac roșu, în așa fel încât să se facă o diferență față de produsul din comerț. Botănoiu a mărturisit că borcanul va putea fi luat acasă de către fiecare copil, astfel încât să fie evitate situații de genul risipei, generate de ambalajele tip căpăcele, familia beneficiarilor putând avea acces și ea la conținutul acelui recipient.

„Referitor la programele pe care vrem să le implementăm, unul dintre ele este legat de programul în școli, diferit față de ceea ce știți până acum. Am avut o lege care nu a funcționat de foarte mult timp. Anul acesta, o punem în aplicare și se referă la alocarea copiilor preșcolari, școlari, grădinițe, circa 1,5 milioane de copii care vor beneficia de un borcan cu miere polifloră de 350 de grame, din producție românească, începând cu acest an. Am alocat resursele financiare – este vorba de 16,8 milioane de lei, buget estimat, astfel încât să putem obișnui copiii cu produse sănătoase”, a afirmat oficialul ministerului Agriculturii. „Programul cu mierea este lege – 509/2007 – care nu a funcționat în trecut. La acea vreme, era vorba de alocări la consiliile județene. Noi am spus clar nu, facem acest program prin intermediul direcțiilor agricole. Proiectul de modificare a legii este introdus în Parlament. Sperăm că va trece rapid. (...) Programul spune așa: lunar, un borcan de 350 de grame (250 de mililitri) ajunge la copiii de peste șase ani, pentru că nu vrem să se întâmple vreun eveniment legat de alergii. Borcanul va fi incolor, cu un capac roșu, astfel încât să fie evidențiat față de ceea ce este în comerț la ora actuală. Se va preciza pe el că este sprijin din partea Guvernului României”.

Botănoiu a mai afirmat că, pe de-o parte, prin intermediul acestui nou act normativ, Executivul de la București țintește să stimuleze vânzările, pentru că sunt aproape 10 procente din producția națională de miere care se va duce către acest program, iar pe de altă parte, copiii din România să fie obișnuiți cu mierea polifloră, cu mierea de calitate din stupinele românești.

Mai departe, el a explicat și care este motivația care stă în spatele alegerii tipului de ambalaj din sticlă, menționând că suma de aproape 17 milioane de lei pentru acest an este prevăzută deja în bugetul MADR: „În momentul în care legea apare, apar normele. La norme invităm organizațiile profesionale, apicultorii, să fie alături de noi, plus ANSVSA. Astfel, ne asigurăm că nu aducem miere din alte locuri, ambalată nu știu cum, introdusă cine știe cum. Dacă am fi mers pe acel dozaj de 60 de grame zilnic, atunci se considera că dai numai unuia singur sau către două companii care pot face astfel de procesări. Am zis atunci că piața este deschisă, dar este pentru apicultorul român, pentru marfa de calitate din România, asta țintim noi”, a conchis el.

Potrivit afirmațiilor lui Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine (ACA), în anii trecuți, intrau în România între 3.000 și 4.500 de tone de miere, în condițiile în care țara noastră consumă sub 10.000 de tone.

„Aproape 45 la sută din consumul de miere din România se face din importuri, la un preț de dumping. Așa cum spuneam, vine din Ucraina miere la 8 lei și nu putem concura pentru că mierea noastră este de calitate, noi facem deplasări, facem cheltuieli și nu ne putem înscrie undeva sub 10 lei, ca să fie și o rentabilitate pentru apicultor”, preciza Fetea într-un interviu acordat ediției tipărite a Revistei Fermierului la ediția de primăvară a Târgului Național al Mierii.

În conformitate cu proiectul de hotărâre pentru aprobarea Programului pentru şcoli al României în perioada 2017-2023 şi pentru stabilirea bugetului pentru implementarea acestuia în anul şcolar 2017-2018, preşcolarii şi elevii pot degusta o cantitate de 1-3 grame de miere pe kg/corp. Mierea nu trebuie să provină de la albine care au fost hrănite cu zahăr sau siropuri artificiale în perioada recoltării nectarului şi trebuie însoţită de certificate de calitate.

În contextul previziunilor deloc satisfăcătoare cu privire la condițiile meteo care aveau să facă ravagii în industria apicolă românească anul trecut, în luna mai 2016, fostul ministru tehnocrat al Agriculturii, Achim Irimescu, îi promitea președintelui Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, un sprijin financiar de minimis, ajutor care nu avea să se mai concretizeze niciodată.

„S-a sucit” în luna noiembrie, mărturisea Fetea, cu amărăciune în glas, într-un interviu acordat Revistei Fermierului la doar câteva zile înainte de debutul Târgului Național al Mierii, ediția a XVI-a, 31 martie – 2 aprilie 2017.

„În luna mai a anului trecut, dată fiind și prognoza meteo pentru ceea ce avea să urmeze (destul de tristă pentru apicultură) și dacă, inițial, s-au promis niște ajutoare, un sprijin financiar de minimis, ulterior, sigur, domnul ministru (n.r. - Achim Irimescu) „s-a sucit”. Nu s-a mai acordat niciun leu, iar familiile de albine, din păcate, le-am susținut și au iernat, în mare parte, cu biostimulatori, cu zahăr, pentru că nu exista miere, nectar. Din această cauză a trebuit să le furajăm”, a afirmat șeful ACA într-un interviu LIVE, transmis în direct pe www.revistafermierului.ro, cât și pe pagina de Facebook a publicației.

Nici actualul ministru al Agriculturii, Petre Daea, nu vede cu ochi buni ajutorul de minimis pentru apicultură. În viziunea PSD-istului, apicultorii nu vor primi ajutorul de minimis solicitat de la stat deoarece nu au înregistrat pierderi importante după vremea nefavorabilă de anul trecut, afirma, la două zile distanță de interviul cu Fetea, ministrul Agriculturii, Petre Daea, prezent la Târgul de primăvară de la Răcăşdia, în judeţul Caraş-Severin.

„Apicultorii nu vor primi ajutorul de minimis. În Planul Naţional (Apicol n.red.) sunt ajutoare pe care trebuie să le dăm pentru a procura materiale necesare activităţii apicole. Cu ajutorul de minimis nu mai putem continua. Este un program naţional, l-am explicat apicultorilor, îl avem în lucru în Ministerul Agriculturii în aşa fel încât şi apicultorii să beneficieze de sprijin. Pentru pierderile de anul trecut, însă, nu avem un răspuns favorabil şi îmi pare extrem de rău”, a recunoscut șeful MADR.

El a discutat cu mai mulţi apicultori din Caraş-Severin, pe care i-a asigurat că vor primi sprijin pentru dezvoltarea stupilor, prin PNA.

„Mă gândesc aici şi la cei de la Cooperativa Apicolă Prisăcarii din Băile Herculane, care spuneau că au peste 11 mii de familii de albine şi că stau acum în faţa unei oferte din Franţa, pentru a-şi valorifica producţia pe care o obţin”, a mai afirmat ministrul Agriculturii.

ACA a transmis numeroase adrese la Ministerul Agriculturii, în vederea obţinerii unui sprijin financiar, însă apicultorii nu au primit nimic, în pofida promisiunilor privind acordarea unui ajutor de minimis de 15 lei pe stup.

România beneficiază de un buget de 21,5 milioane de euro pentru Programul Naţional Apicol în perioada 2017-2019, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Comisia Europeană participă la finanţarea acţiunilor din program cu 50% din cheltuielile efectuate de România pentru fiecare acţiune accesată, excluzând TVA, iar sprijinul financiar alocat pentru perioada 2017 - 2019 este de 21.508.480 euro, faţă de 20.045.340 euro repartizat pentru perioada 2014 - 2016.

Suma totală alocată României se împarte astfel: pentru anul 2017 - 7.169.494 euro (3.584.747 euro buget UE/3.584.747 euro buget naţional); pentru anul 2018 - 7.169.498 euro (3.584.749 euro buget UE/3.584.749 euro buget naţional); pentru anul 2019 - 7.169.488 euro (3.584.744 euro buget UE/3.584.744 euro buget naţional).

Despre durerile apicultorilor, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Potrivit unui proiect de HG publicat pe site-ul MADR, anul acesta, apicultorii ar putea beneficia de un sprijin financiar de 16,19 milioane lei prin PNA 2017-2019. Banii ar urma să fie acordați pentru diverse tipuri de achiziții. În viziunea dumneavoastră, este acoperit tot spectrul necesarului apicultorilor?

Ioan Fetea: Nu este acoperit tot spectrul necesarului apicultorilor și, din păcate, Programul Național Apricol își cam pierde din credibilitate, dat fiind faptul că au apărut și în apicultură „băieți deștepți”, ca și în alte sectoare, iar apicultorii care ar trebui să beneficieze de aceste sume nu pot să beneficieze.

Din punctul meu de vedere, era mult mai indicat ca acest sprijin financiar să fie acordat pe familia de albine (care a precedat PNA), pentru că de el beneficiau toți apicultorii sau, mă rog, cei care dețineau un număr minim de albine, cu condiția predării a 10 kilograme de miere pe familia de albine.

PNA și-a pierdut din credibilitate doar dacă este să ne gândim și că la debutul său în România erau interesați peste 13.000 de apicultori, iar astăzi, numărul dosarelor depuse de către apicultori să fie scăzut foarte mult, sub 5.000 de dosare. Sigur, sumele sunt mici, sunt derizorii pentru un sector care s-a dezvoltat și care are nevoie de fonduri pentru modernizare, pentru mecanizare, transport în mod deosebit ș.a.m.d.

Sunt aceleași forme de sprijin financiar, pe familii de albine, pe lăzi care se uzează în pastoral, pe medicamente, care mi se par cel mai important lucru. Din acest punct de vedere, îi invit pe apicultori să acceseze cel puțin sprijinul financiar pe PNA referitor la medicamente, dat fiind faptul că, an de an, acestea au fost decontate integral, mai puțin valoarea TVA, care este de doar 9% la aceste produse. De asemenea, s-a mai introdus ceva sprijin financiar pentru a lua anumite utilaje mărunte, scule ș.a.m.d., precum și un fel de asistență tehnică.

Una peste alta, repet, sumele sunt mici. Eu am participat în această iarnă, în peste 20 de județe, la adunări generale, consfătuiri, întâlniri cu apicultorii. Peste 80 la sută dintre ei solicită un sprijin cum se dă și pe celelalte sectoare, pe unitatea de producție, la noi aceasta fiind stupul.

PNA încă nu este legiferat, astăzi. Urmează să apară o HG care va legifera modul cum se va desfășura, demers cu privire la care noi îi recomandăm ministerului să-l urgenteze, dacă se poate. Și asta deoarece, în această perioadă, apicultorii pot face deja tratamente anti varroa în mod deosebit, la niște familii care vin infectate după un an apicol dezastruos.

R.F.: Ați menționat că sumele acordate prin PNA sunt „derizorii”. Cât ar trebui să fie cuantumul sprijinului, astfel încât să acopere nevoile apicultorilor?

I.F.: Nu știu dacă s-ar putea cuantifica la acest moment cât ar trebui să fie sumele. Sigur, dacă ar fi să ne referim la mijloacele de transport care presupun investiții mari și unde România este deficitară - noi mergem pe sistemul de pavilioane tractate - sumele, sigur că, probabil, ar trebui să fie de două-trei ori mai mari, dacă ne referim la această mecanizare. Dat fiind faptul că România are o particularitate, și anume aceea a stupăritului pastoral, a deplasărilor masive pe care apicultorii le fac, uneori 500-700 de kilometri, noaptea, din acest punct de vedere, sigur, țara noastră a rămas în urmă. Avem mijloace de transport perimate care poluează și mai avem o problemă: nu ni se dă voie să cumpărăm, chiar dacă ai vrea să accesezi niște fonduri cu autofinanțare, decât mijloace de transport noi. Or, în sectorul apicol acest lucru nu se justifică, atâta timp cât facem două-trei deplasări într-un an, iar în rest mijloacele de transport stau și păstrează în acele pavilioane sau autopropulsate familii de albine până la anul apicol următor.

R.F.: Și care generează și costuri...

I.F.: Generează impozite, costuri, motorină, piese de schimb. Întreținerea lor, mai ales dacă nu sunt folosite, de multe ori este mai costisitoare decât dacă ar fi în trafic.

R.F.: Anul trecut, din statisticile existente, efectivele de albine ar fi atins un total de 1,47 milioane de familii. Cum au ieșit albinele din iarnă? Avem minusuri?

I.F.: Aceste efective sunt... teoretice, zic eu. Atâta timp cât nu se face un recensământ, numărul lor nu se poate cunoaște, mai ales că, în 2015, s-au depopulat și au murit între 150.000 și 200.000 de familii în tot sudul țării, începând din județul Caraș-Severin și terminând la Brăila, Tulcea. Situația dramatică a fost generată de un cumul de factori: schimbări climatice, tratamente fitosanitare (dacă vorbim de acele neonicotinoide), lipsa de polen sau de nectar în anumite perioade, lipsa de tratamente anti varroa sau nerespectarea unor tehnologii de producție de către apicultori.

În 2016, din păcate, un an catastrofal pentru apicultură, din datele noastre nu s-au realizat decât undeva între 40 și 45 la sută din producția multianuală de miere. Albinele n-au avut nectar, n-au avut polen și au intrat slăbite în iarnă. Totodată, au fost înregistrate probleme cu lipsa medicamentelor, iar apicultorii n-au putut să aplice tratamentele anti varroa, toate acestea ducând la intrarea la iernat a familiilor de albine slăbite, îmbolnăvite. În urma acestor deplasări ale noastre în teritoriu, în aproape 30 de județe, cu delegați din institut sau de la asociație, la aceste conferințe apicole, au fost județe care s-au plâns de mortalități până la 40-50 la sută.

Sunt cazuri dificile, sunt stupine care au dispărut integral! Cunosc apicultori care au avut 200-250 de familii și astăzi nu mai au niciuna. Această mortalitate este determinată de un cumul de factori și cred că, în zilele următoare, ACA va întreprinde unele demersuri la minister (n.r. - MADR), după ce vom avea o situație generală, să vedem dacă nu găsim ceva surse de finanțare, pentru a putea ajuta aceste familii să se dezvolte în această primăvară, dat fiind faptul că și condițiile meteo, am înțeles că pe perioada de salcâm vor fi dificile, cu ploi, cu temperaturi scăzute, cu vânt, așa cum au fost și anii trecuți. Asta sigur nu va ajuta la dezvoltarea familiilor de albine, familii care, pentru a le dezvolta, pentru a le întreține, presupune niște cheltuieli care în anul 2016 au depășit 2,5 milioane de lei, sume care nu au fost recuperate ulterior din producție.

R.F.: Ați menționat de lipsa medicamentelor, un aspect foarte important. Știm că, în anii anteriori, inclusiv comercializarea lor reprezenta o problemă. Să lămurim aspectul comercializării și apoi motivul absenței medicamentelor.

I.F.: În 2015, în toamnă, am primit o adresă de la ANSVSA, prin care pentru toate medicamentele de uz apicol aveam obligația să le scoatem din rețeaua noastră, medicamente pe care le vindeam de zeci de ani și despre care toată lumea știa, și ANSVSA, și MADR; nu era nicio problemă. Apicultorii le găseau la noi și se aprovizionau ritmic, fără sincope. A apărut acea hotărâre a ANSVSA. Sigur, am executat-o imediat, am retras toate produsele de pe piață și, ulterior, am început demersurile de reglementare, la ministerul Agriculturii, la ANSVSA, chiar și la primul-ministru, autoritatea fiind în subordinea directă a sa. După aproape șase luni de discuții, de propuneri, s-a găsit soluția de a modifica Ordinul 83 privind vânzarea de medicamente.

În aceste condiții, ACA a creat depozite veterinare, cu medici angajați sau farmacii veteriare prin care, astăzi, inclusiv la Institutul de Cercetare-Dezvoltare Apicolă, avem și depozit, și farmacie. La ora actuală, apicultorul poate lua ușor aceste medicamente. Am reușit să păstrăm și un preț unic în toate magazinele, depozitele și farmaciile noastre, tocmai pentru a proteja apicultorul și pentru a-l atrage să vină și să-și facă aceste tratamente atât de necesare. Nu există alte tratamente în afară de acestea, de sinteză, care să protejeze albina de varroa, iar acest varroa, din păcate, face ravagii extraordinare prin generarea de mortalități, are o capacitate de înmulțire deosebită și transmite de la o albină la alta sau de la un stup la altul și viroze sau alte boli.

Solicităm apicultorilor să se adreseze unităților Apicola, prin farmaciile și depozitele pe care le-am înființat, să cumpere aceste medicamente și chiar să le deconteze prin Programul Național Apicol, dat fiind faptul că sunt decontate integral, mai puțin valoarea TVA.

Începând de anul trecut, se decontează prin PNA și lupta anti-Nosema Apis. Avem singurul medicament din Europa, acel Protofil, care se decontează integral, produs de institutul nostru și care și-a arătat valoarea, fiind apreciat și de către alți apicultori din țările vecine.

R.F.: De asemenea, domnule Fetea, ați menționat atât de condițiile meteo vitrege, cât și de previziuni pentru 2017. Ce mesaj le transmiteți apicultorilor din toată țara, la nivel de macroregiune? La ce ar trebui să se aștepte din acest punct de vedere?

I.F.: În primul rând, trebuie să menționez că această perioadă este una extraordinar de bună. Din acest motiv, apicultorii trebuie să stimuleze familiile de albine să fie dezvoltate, pentru că vor înflori pomii fructiferi, urmează rapița, specii care vor parcurge o vreme cu temperaturi bune, astfel încât să putem valorifica aceste culesuri, în mod deosebit cele de pomi fructiferi și flora spontană de primăvară, pentru a le dezvolta. Vin apoi valorificarea culesului de rapiță și de salcâm, în zonele care vor fi ferite de condițiile meteo vitrege, iar apoi teiul și floarea-soarelui și culturile de toamnă.

De asemenea, îi sfătuiesc pe apicultori să valorifice și să deplaseze familii de albine la toate culesurile posibile, să se intereseze la proprietari de zonele care vor fi tratate în timpul înfloritului. Și la rapiță sunt perioade care obligă aceste tratamente fitosanitare, de aceea este indicat să se ceară acordul proprietarilor de teren, în mod deosebit să țină legătura cu proprietarii, să nu creadă că li se cuvine de drept să intrăm pe orice parcelă, pe orice loturi. Chiar dacă ne punem la 50-100 de metri cu o bază meliferă, trebuie să ținem legătura și să avem acceptul proprietarului, în perspectiva efectuării acestor tratamente sau a altor probleme care pot apărea în timp. De asemenea, este indicat ca apicultorul să informeze consiliile locale de prezența sa într-un loc, astfel încât să se protejeze de acele tratamente executate. Fermierii din sectorul vegetal trebuie să anunțe primăria cu 24 de ore înainte de a efectua tratamentele fitosanitare, iar primăria, la rândul ei, este obligată să-i anunțe pe toți cei care sunt înregistrați pe zona administrativă respectivă să închidă stupii pentru o perioadă scurtă sau în cazul în care substanțele sunt de o toxicitate mai mare.

R.F.: Să comentăm pe scurt următorul aspect: în urma unui studiu individual realizat, am descoperit că peste 1.800 de ferme vegetale și zootehnice au declanșat procedura de faliment în ultimii cinci ani. S-a extins acest fenomen și în sectorul apicol?

I.F.: Sunt probleme extraordinar de grave în apicultură. Sigur, eu nu voi nominaliza firme – cunosc cel puțin trei-patru. De asemenea, din datele mele, pe rețeaua de achiziție miere sunt vreo 14-16 procesatori, iar din aceștia, trei sau patru au mari probleme. Avem și noi probleme în curtea noastră. Dacă este să vorbim de combinatul apicol, unul care exporta 1.500 – 3.000 de tone de miere în anii buni, în 2016, acesta nu a reușit să exporte decât 60 de tone.

Apicultorii trebuie să înțeleagă că presiunea asupra pieței mierii, în România și în Europa, în general, este extraordinar de mare. Și asta, deoarece în UE intră miere din China. Europa consumă circa 450.000 de tone de miere, anual. Din acest total, 250.000 de tone sunt produse intern, 100.000 de tone vin din China, iar restul, din Mexic, Argentina și Ucraina. Ultimului din listă, stat prezent aici, în coasta noastră, care are o apicultură dezvoltată (peste 3,5 milioane de familii, 70.000-80.000 de tone), Europa i-a deschis piața pentru că i s-a închis alta de către Rusia. În condițiile acestea, este o concurență nefastă pe piață pentru apicultura europeană și pentru producție.

În aceste condiții, în iarna 2015-2016 apărea la raft miere cu 8,5-9 lei, în condițiile în care noi o achiziționam cu 14 lei. E ceva care creează o presiune fantastică asupra produsului românesc, unul înalt calitativ și recunoscut pe tot Globul. În aceste condiții, apicultorul falimentează. Nu vorbim de procesatori. Vor da faliment apicultorii mari și, din păcate, sunt tocmai cei mari, cei care au devenit profesioniști, care au investit și care astăzi trăiesc din această activitate cu toată familia. Ce facem cu ei? Cine trebuie să-i protejeze? Noi încercăm să facem demersurile care depind de noi, dar ACA nu este organ legislativ.

Astăzi, piața europeană nu mai este prea mult interesată de producția din România. Noi am avut doi-trei procesatori mari în Europa care ne cumpărau mierea. În ziua de astăzi eu nu pot avea o certitudine că vom avea o continuitate pe achiziția de miere, dat fiind faptul că a intrat miere din alte țări, dar și că în Germania consumul de miere a început să scadă. Am vorbit cu cel mai mare procesator de acolo și mi-a mărturisit că a scăzut consumul de miere până la aproape 20 la sută din total, în ultimii trei-patru ani, din cauză că nemții nu mai au acel mic-dejun cu miere în familia tradițională. Copiii pleacă de acasă și mănâncă la fast-food.

R.F.: Să vorbim puțin de acest dezechilibru al balanței comerciale cu produse agroalimentare, în care România pierde constant. Unde se situează piața mierii în acest context? Și asta, în condițiile în care 2016 a fost un an incoerent în ceea ce privește politicile MADR pe acest sector.

I.F.: Deși au fost discuții încă din luna mai a anului trecut, dată fiind și prognoza meteo pentru ceea ce avea să urmeze (destul de tristă pentru apicultură) și chiar dacă, inițial, s-au promis niște ajutoare, un sprijin financiar de minimis, ulterior, sigur, domnul ministrul (n.r. - Achim Irimescu) „s-a sucit”. Nu s-a mai acordat niciun leu, iar familiile de albine, din păcate, le-am susținut și au iernat, în mare parte, cu biostimulatori, cu zahăr, pentru că nu exista miere, nectar. Din această cauză a trebuit să le furajăm.

Legat de balanța comercială, ce mai putem discuta, în condițiile în care nu s-a obținut nici măcar 45 la sută din producție? Exportul nu s-a mai făcut nici la 15% din anii în care acesta exista, și acesta din stocurile existente.

E trist că în România se importă miere. Am văzut din datele statistice - și aștept și pentru anul 2016 datele statistice, sunt curios - ce importuri de miere au intrat în România. Și asta pentru că, în anii trecuți, intrau între 3.000 și 4.500 de tone de miere, în condițiile în care țara noastră consumă sub 10.000 de tone. Aproape 45 la sută din consumul de miere din România se face din importuri, la un preț de dumping. Așa cum spuneam, vine din Ucraina miere la 8 lei și nu putem concura pentru că mierea noastră este de calitate, noi facem deplasări, facem cheltuieli și nu ne putem înscrie undeva sub 10 lei, ca să fie și o rentabilitate pentru apicultor.

R.F.: Să vorbim și de Târgul Național al Mierii, ediția a XVI-a, 31 martie – 2 aprilie 2017. Ce se întâmplă nou anul acesta la târgul dumneavoastră? Vor fi diferențe de preț la miere față de ediția precedentă?

I.F.: Eu sunt convins că va fi un târg reușit, în sensul în care expozanții au făcut eforturi, și le mulțumesc pentru asta. Vin din toate colțurile țării și încearcă să prezinte și să aducă în București (pentru că în Capitală, trebuie să recunoaștem, este o piață potentă, sunt bani, bucureșteanul își permite să cumpere) un produs de calitate.

Pe de altă parte, nu cred că vor fi noutăți deosebite. Vor fi, probabil, produse noi în amestec cu diferite produse naturale, care îți încântă gustul și ochiul.

Vor fi și pentru apicultori utilaje, probabil noi, deși noi ne-am dorit – de ce să nu recunosc – un târg doar al mierii. Cum însă vin și apicultori, nu puteam să le refuzăm nici lor posibilitatea de a se aproviziona cu faguri, cu medicamente. Din acest punct de vedere, suntem organizați și anul acesta cu farmacia, cu medicul care dă rețetă pe loc, astfel încât să nu creăm nicio problemă.

Nu în ultimul rând, sunt convins că prețul mierii și al procesatelor din miere nu va crește. Sunt convins că prețurile vor fi cel puțin la nivelul celor din toamnă, pentru că, de obicei, marfa e adusă de procesatorii direcți sau de către producători.

Doar 5% din mierea românească se mai găsește în unele borcane achiziționate de consumatori din anumite magazine sau din comerțul nefiscalizat, restul fiind completat cu importuri din China, Argentina, Mexic sau Ucraina, aceste „surogate” fiind un motiv în plus de presiune asupra producătorilor, pe lângă vremea capricioasă și consumul relativ mic din România, a precizat Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine (ACA) din România, în deschiderea Târgului Național al Mierii care are loc în perioada 1-3 aprilie în incinta Complexului Apicol Veceslav Harnaj.

Pentru a veni în ajutorul apicultorilor, șeful ACA s-a adresat cu o solicitare de interzicere a cupajării mierii atât Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, cât și ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, să fie modificată legea astfel încât să nu se mai permită amestecul de miere românească cu alta adusă din alte ţări, să nu mai fie scris pe etichetă miere non UE sau UE, iar consumatorul să poată alege ceea ce vrea să consume.

„Am sesizat Parlamentul, în speţă Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor. Am primit un răspuns şi chiar s-au făcut ceva controale. De asemenea, am solicitat ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, la ultima întâlnire când discutam de Programul Național Apicol (PNA), și am ridicat această problemă. Dânsul s-a arătat, sigur, interesat să ne sprijine. Probabil, modificarea legii va fi cea care va permite să respectăm această rigoare, în sensul în care mierea românescă să nu mai fie cupajată, amestecată cu produse din te miri ce alte țări și care, în general, din punct de vedere calitativ, sunt sub limita de consum”, a afirmat șeful ACA. „Se aduce miere din import și se cupajează, se amestecă cu miere românească în procent 2-5% din totalul volumui respectiv, restul fiind miere din import, din China, Argentina sau alte țări, fapt care a dus chiar la o scădere a prețului la raft. (...) Mai nou, exportă și Ucraina, o țară mare cu peste 3,5 milioane de familii de albine, aproape de trei ori cât are România, care produce peste 70.000 de tone de miere și care a primit libertatea de a duce în Europa câtă miere dorește, fără a fi contingentată sau verificată”.

Oficialul ACA a explicat că nu are cum să existe miere la raft la un preț de 8-9 lei, în condițiile în care nimeni nu produce la un anumit preț și apoi vinde sub acel nivel.

„Atâta timp cât în România, anul trecut de exemplu, se cumpăra mierea polifloră cu 12-13 lei, am găsit pe raft, miere, aceeași cantitate la 8-9 lei. Nu se poate întâmpla acest lucru. Nimeni nu produce la un preț și să vândă sub el; e anormal ce se întâmplă. (...) Aducem în România tot felul de surogate care fac o presiune deosebit de mare asupra producției interne, ceea ce va duce la limitarea dezvoltării acestui sector”, a adăugat Fetea.

Statisticile spun că aceste surogate importate depășesc uneori chiar și 2.000 de tone, ceea ce înseamnă peste 20 la sută din consumul intern, și așa mic, de aproximativ 500 de grame pe locuitor.

„Tot am crescut de la 400, 450 și din datele INS am văzut că s-a ajuns undeva la 500 de grame. Este totuși puțin”, s-a plâns Fetea.

În contradicție cu fenomenul, circa 50% din producția internă de miere este exportată, adică 10.000 – 20.000 de tone în funcție de an.

Există o pasivitate a autorităților sanitare veterinare

Că sunt probleme în piața de profil, o confirmă inclusiv Emil Dumitru, președintele Federației Pro Agro. Prezent și el la eveniment, acesta a declarat că „surogatele” la care făcea referire Ioan Fetea fac o concurență neloială mierii autohtone.

Situația în care ne aflăm, în opinia șefului Pro Agro, este cauzată de pasivitatea autorităților sanitare veterinare.

„(...) Există suspiciunea (n.r. - cupajării mierii), comparând prețurile de producție ale producătorilor din industria agroalimentară românească și cu ce se comercializează la raft. Practic, aceste produse, în primul rând, fac o concurență neloială pentru că este clar că ele utilizează tot felul de produse în compoziția lor, care sunt la limita legii. Nu vă pot da eu o cifră, dar este un fenomen care se întâmplă”, a precizat Dumitru. „Există o pasivitate a autorităților sanitare veterinare și care se răsfrânge până la urmă în a deschide calea acestor produse străine fără niciun fel de rezerve și asta pentru că nu facem controale cum se întâmpă în alte state, foarte riguroase și cu un procent mai mare. Dacă nu controlăm decât cinci la sută și mergem să controlăm doar firmele care știm noi că aduc produse bune, iar celelalte care practică concurență neloială și mai fac și evaziune fiscală și mai schimbă și facturile în vamă de pe o firmă pe alta, pe aceștia nu-i prindem niciodată”.

ACA are câteva obiecțiuni la Programul Național Apicol 2017-2019

Cu privire la Programul Naţional Apicol pentru perioada 2017 - 2019, Ioan Fetea a spus că o variantă a fost transmisă deja la Bruxelles, însă asociația pe care o conduce a avut câteva obiecţiuni. Una dintre ele este și redirecționarea unei sume din PNA către dotezea cu aparate de analiză a laboratoarelor statului, chiar dacă sumele sunt destinate apicultorilor.

„PNA trebuie să apară de la Bruxelles; MADR a trimis deja o variantă. ACA a avut unele obiecţiuni şi sperăm ca forma trimisă să fi ţinut cont de ceea ce am cerut. În primul rând s-a dorit să se ia 400.000 de euro din cele 7 milioane euro alocate anual ca să doteze cu aparate de analiză laboratoarele statului, deşi banii din program sunt pentru apicultori. Au dorit, de asemenea, să crească pragul privind efectivele pentru cei care cumpără stupi sau material biologic, de la 50 la 75 de familii de albine, deşi în România mai mult de 50% din stupine sunt cu mai puţin de 50 de familii de albine şi aşa nu-i ajutăm pe cei mici. Am cerut ca apicultorul să meargă direct la APIA cu cererea de finanţare, nu prin forme asociative, pentru că sunt deja 20 de procese cu APIA pentru nereguli care nu ne aparţin nouă. Ne transferă aceste responsabilităţi şi chiar ne iau şi banii”, a precizat Fetea.

Suma estimată a fi alocată în perioada 2017 - 2019 prin PNA este de peste 7 milioane de euro pe an, respectiv 21 de milioane de euro pe trei ani.

România produce, în medie, 22.000 - 24.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, şi deţine un efectiv de 1,47 milioane de familii de albine. La nivel naţional sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

ACA este o asociaţie înfiinţată în 1958, singura cu acoperire naţională, care are 40 de filiale judeţene şi societăţi comerciale de desfacere pentru aprovizionarea apicultorilor cu toate echipamentele şi materialul genetic necesar.

Târgul Național al Mierii are loc în perioada 1-3 aprilie în incinta Complexului Apicol Veceslav Harnaj, Bd. Ficusului 42, sector 1, București.

Vedeta evenimentului de acest an este vinul „suav” din miere, sec sau demisec – Vinum Apini.