Marți, 28 noiembrie 2023, Comisia Europeană a reînnoit, pentru zece ani, autorizația pentru glifosat.

Pe baza evaluărilor științifice, reînnoirea autorizației pentru glifosat este supusă anumitor condiții și restricții, cum ar fi: interzicerea utilizării înainte de recoltare și necesitatea anumitor măsuri pentru protejarea organismelor nețintă.

Introducerea pe piață a produselor de protecție a plantelor care conțin substanța activă rămâne în responsabilitatea statelor membre. În urma reînnoirii aprobării glifosatului la nivelul Uniunii Europene, fiecare autorizație de produs existentă trebuie revizuită.

Autorizaţia aflată acum în vigoare în UE a fost înnoită în 2017 pentru cinci ani, apoi prelungită cu un an, iar la 15 decembrie 2023 urma să expire.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Evaluarea cererii de reînnoire la nivelul Uniunii Europene a glifosatului ca substanță activă în produsele fitosanitare a fost efectuată de AGG (Assessment Group on Glyphosate), unde autoritățile competente pentru evaluarea ingredientelor active sunt reprezentate de Franța, Ungaria, Țările de Jos și Suedia. Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) transmite că va susține reînnoirea autorizației atât la nivelul țării, cât și european, pentru utilizarea glifosatului, „acesta fiind una din soluțiile tehnice cele mai adaptate pentru o agricultură sustenabilă”.

Patru state membre (Franța, Ungaria, Țările de Jos și Suedia) au fost desemnate, la data de 10 mai 2019, de Comisia Europeană să acționeze împreună în calitate de raportori pentru evaluarea cererii și a dosarului complet de reînnoire a aprobării glifosatului. Pe 15 iunie 2021 a fost trimis raportul de evaluare a reînnoirii  glifosatului (dRAR) și dosarul CLH (Harmonised Classification and Labelling) către EFSA (European Food Safety Authority) și ECHA (European Chemical Agency) care vor organiza consultări publice in conformitate cu cadrele lor de reglementare.

„Toți cei patru membri ai AGG (Assessment Group on Glyphosate) au aprobat raportul de evaluare a reînnoirii glifosatului ca substanță activă în produsele fitosanitare. Dosarul este format din 11.000 de pagini, un raport de evaluare tipic pentru o substanță activă fiind mai mic de 5.000 de pagini”, precizează APPR.

Principalele constatări

Sănătatea umană

Pentru toate utilizările propuse, ar putea fi demonstrată o utilizare în condiții de siguranță pentru operatori și lucrători (atât fără echipament individual de protecție), cât și pentru persoanele din apropiere.

„În ansamblu, AGG (Assessment Group on Glyphosate) concluzionează că glifosatul îndeplinește criteriile de aprobare pentru sănătatea umană, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și în modificările sale privind autorizarea ca substanță activă destinată utilizării în produsele de protecție a plantelor”, arată APPR.

Siguranța consumatorului

Anumite utilizări ale glifosatului ar putea duce la reziduuri de glifosat și metaboliți ai acestuia pe/în plante și produse de origine animală destinate hranei pentru animale și produselor alimentare. „Prin urmare, cantitatea de reziduuri este evaluată pe baza utilizărilor (limitate) propuse și a bunelor practici agricole. Acesta are ca rezultat un nivel maxim de reziduuri (LMR)16. LMR-urile sunt stabilite în vederea protejării grupurilor vulnerabile, ținând seama de pragurile de siguranță toxicologică calculate în evaluarea toxicologică (punctul 5.b). În dosarul actual de reînnoire este inclusă o cerere de stabilirea a unei LMR în miere. În conformitate cu utilizările reprezentative pentru procesul actual de reînnoire, nu există niciun risc cronic sau acut pentru consumatori din cauza tratamentului culturilor cu glifosat.”

Ecotoxicologie

Pe baza informațiilor ecotoxicologice disponibile, ar trebui menținută clasificarea actuală „toxică pentru viața acvatică cu efecte pe termen lung” (H411).

În concluzie, AGG (Assessment Group on Glyphosate) a comparat rezultatul evaluării cu criteriile de aprobare, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. Pe baza evaluării actuale, AGG (Assessment Group on Glyphosate) consideră că glifosatul îndeplinește criteriile de aprobare stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

AGG (Assessment Group on Glyphosate) consideră că autorizarea în cel puțin un stat membru este posibilă pentru cel puțin un produs de protecție a plantelor care conține substanța activă pentru cel puțin una dintre utilizările reprezentative.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Fermierii din țările care acceptă cultivarea plantelor transgenice (MG) trebuie să folosească într-un mod inteligent rotația culturilor, astfel încât să minimizeze dezvoltarea superburuienilor, a declarat Julian Adams, profesor la Departamentul de Biologie Moleculară, Celulară și Dezvoltare al Universității Michigan, SUA, în cadrul unui interviu acordat cu ocazia conferinței „Inovații în ameliorarea plantelor – evoluții recente și traiectorii viitoare”, care a avut loc la finele lunii septembrie, în Iași.

El s-a declarat un susținător fervent al glifosatului, dar și al culturilor MG care au înglobat Bacillus thuringiensis pe post de insecticid.

Adams recunoaște că problemele generate de culturile transgenice nu prea există în SUA, contestatarii de acolo fiind încadrați de el în categoria „grupări de ecoteroriști”.

În cadrul interviului, acesta a mai precizat că, în State, există o conștientizare la nivel general cum că biotehnologiile agricole reprezintă o unealtă importantă menită să majoreze randamentele la hectar, agricultura sustenabilă, cât și creșterea economică.

Pro și contra

Bacteria Bacillus thuringiensis (Bt) generează un grup de proteine cunoscute ca toxina Bt, toxice pentru insectele dăunătoare, dar care nu ar afecta polenizatorii, de exemplu, sau animalele. Genele pentru mai multe toxine Bt au fost introduse în diferite culturi transgenice. Astfel, mai bine de 90% din bumbacul plantat în SUA, India, China, Australia și Africa de Sud sunt soiuri transgenice care conțin gene pentru toxina Bt.

Potrivit estimărilor sectorului de profil, în ultimele două decenii ar fi fost evitată aplicarea a mai bine de 450 000 de tone de insecticid datorită tehnologiei Bt în culturi.

Conform lucrării „Biotehnologia și produsele biotehnologice” scrisă de Andreea Enache, modificările genetice ar genera numeroase efecte adverse asupra sănătăţii umane şi mediului, printre care și efecte dăunătoare asupra dinamicii populaţiei de specii în mediul-gazdă şi asupra diversităţii genetice a fiecăreia dintre aceste populaţii.

„Plantele modificate genetic sunt specii exotice, capabile să pună stăpânire pe noi teritorii, eliminând alte culturi şi creând supergândaci (n.r. - dăunători secundari rezistenți) şi superburuieni care obligă la folosirea a şi mai multor chimicale toxice. Plantele modificate genetic pot poleniza încrucişat cu plantele culturilor similare, fenomen care a provocat deja distrugerea multor ferme organice, ale căror standarde nu permit folosirea seminţelor modificate genetic”, menționează autoarea în lucrarea sa.

„Amaranthus palmeri” este o buruiană răspândită în întreaga lume. La noi în țară, aceasta mai este denumită popular și „talpa gâștei”. Fermierii de pe întreg mapamondul încearcă de ani buni s-o combată într-un mod cât mai eficient. Ca atare, o renumită companie americană a creat erbicidul Roundup, primit ca o binecuvântare de către fermieri și utilizat pe scară largă, în special în SUA.

Ca răspuns, în anumite zone, planta dăunătoare în cauză a dezvoltat rezistență și s-a transformat în deja vestita „superburuiană” sau „superweed”. Plantele dăunătoare s-au adaptat și au reacționat mult mai rapid decât se așteptau oamenii de știință.

Presa din SUA a intervievat fermieri și oameni de știință din Arkansas care au descris câmpurile invadate de plante-gigant talpa-gâștei, care pot rezista la oricât erbicid ar fi în măsură să stropească agricultorii. Într-un testimonial, unul dintre agricultori a recunoscut că a cheltuit aproape 400 000 de dolari în numai trei luni într-o tentativă nereușită de a distruge aceste superburuieni.

„Talpa-gâștei”, varianta rezistentă, se poate dezvolta la verticală până la o înălțime de 2,4 metri, poate înfrunta cu succes temperaturi ridicate, secetă prelungită și poate produce sute de mii de semințe. Are un sistem radicular care seacă solul de nutrienți pentru culturi. Lăsate necontrolate, ocupă un câmp întreg într-un singur an.

Până în prezent, infestarea cu „talpa-gâștei” în regiunile culturilor cu organisme modificate genetic (OMG) a fost identificată, în afară de Arkansas, și în Georgia, Carolina de Sud, Carolina de Nord, Tennessee, Kentucky, New Mexico, Mississippi și, cel mai recent, în Alabama și Missouri.

Redacția: Domnule profesor, superburuienile, dăunătorii secundari și lipsa biodiversității reprezintă, în continuare, temeri frecvente aduse în discuție în mediul academic nord-american. Lucrări în acest sens continuă să fie publicate, inclusiv pe site-ul Michigan State University (https://www.canr.msu.edu/news/superweeds-secondary-pests-lack-of-biodiversity-are-frequent-gmo-concerns). Care este situația în prezent cu aceste modificări în ceea ce privește rezistența la glifosat a unor buruieni, respectiv a unor dăunători la unele dintre toxinele Bt (Bacillus thuringiensis)?

Julian Adams: Atâta vreme cât avem erbicide, la fel ca și în cazul antibioticelor, rezistența la acestea va evolua. (...) Unele dintre „problemele” întâmpinate la glifosat sunt și acelea că are un așa mare succes ca erbicid, că nu este toxic, că este ieftin, că se degradează rapid în sol; răspunsul perfect în ceea ce privește alegerea unui erbicid.

Ce s-a întâmplat însă cu fermierii din SUA a fost că au însămânțat același tip de cultură an de an, fără rotație. Astfel, în timp, ei s-au confruntat cu rezistența dezvoltată de buruieni la erbicide. Din acest motiv, trebuie folosită rotația culturilor într-un mod inteligent, astfel încât să minimizăm dezvoltarea superburuienilor, în combinație cu aceste erbicide.

Bineînțeles că putem folosi și alte erbicide, însă acestea sunt mult mai toxice. De aceea, preferăm să continuăm cu glifosatul, pentru că este atât de sigur.

Red.: În ceea ce privește dăunătorii secundari care supraviețuiesc toxinelor Bt, implicit efectele acestora asupra biodiversității, care sunt soluțiile inovative oferite de mediul academic sau deja implementate în agricultură în prezent?

J.A.: Pentru a primi aprobările necesare pentru comercializare în SUA, este important pentru dezvoltator să demonstreze că organismele netargetate nu sunt afectate. Trebuie să dovedești că polenizatorii – diverse insecte, fluturii, de exemplu, albinele – nu sunt țintiți de toxine sau de pesticidele asociate culturilor transgenice.

Ca exemplu, în prezent, este un subiect de discuție în ceea ce privește bumbacul Bt. Există o varietate de vierme roz (Pectinophora gossypiella) care este parțial rezistent la toxina în cauză. Una dintre soluțiile identificate este și aceea de a folosi refugii. USDA, în SUA, dar și autoritățile din India au reglementări specifice care impun construcția unui mic refugiu (n.r. - benzi de teren însămânțate cu bumbac non-Bt) acolo unde acești dăunători se pot dezvolta preferențial, iar rezistența lor la toxina Bt din cultura de bază s-ar diminua simțitor.

Există o rezistență vizibilă la nivel global la plantele transgenice și la insecticidele asociate, cam șapte-opt situații diferite. Există un specialist în SUA, Bruce E. Tabashnik, care le-a identificat, însă numărul este destul de mic.

Ce merită reținut este faptul că există 50 sau 60 de toxine Bt care pot fi asimilate în noile tehnologii. Este la fel ca și în cazul rezistenței la antibiotice. În primul rând, a apărut rezistența la penicilină, medicamentul-minune. Apoi am trecut la streptomicină, la vancomicină, ampicilină etc. La fel se întâmplă și în cazul rezistenței dăunătorilor.

R.F.: Fermierii nord-americani sunt totuși preocupați de problemele generate de superburuieni, dăunători secundari și de lipsa biodiversității?

J.A.: Problemele generate de culturile transgenice nu prea există în SUA. Bineînțeles, la noi există anumite grupări de ecoteroriști, le spun eu. Discuțiile subiacente celor menționate de dumneavoastră sunt mult mai mici la noi sau în alte state ale lumii decât în Uniunea Europeană. (...) Întotdeauna vor fi oameni care să spună că Pământul este plat.

R.F.: Dar USDA și EDA discută cu privire la aceste probleme?

J.A.: Există o conștientizare la nivel general că biotehnologiile agricole reprezintă o unealtă importantă menită să majoreze randamentele la hectar, agricultura sustenabilă, creșterea economică etc. Ca o recunoaștere generală însă, trebuie să luăm în calcul vechea rotație a culturilor și dezvoltarea unor culturi cu noi gene Bt care vor aborda aceste probleme de rezistență.

R.F.: Ați vorbit, în cadrul conferinței, de o conștientizare mai dificilă din partea beneficiarilor de tehnologii agricole nord-americani că mediul academic reprezintă acel izvor de inovare. Puteți detalia?

J.A.: Universitățile și institutele de cercetare sunt motoarele inovării, iar dezvoltatorii din sectorul privat sunt importanți în procesul de comercializare. Este însă un drum lung între dovada aplicabilității unui concept și cultura agricolă pregătită pentru piață.

În SUA, în prezent, la modul general, printre cei care activează în sectorul agricol nu există o conștientizare a faptului că universitățile sunt aceste motoare ale inovării.

De departe, cea mai importantă concluzie la care au ajuns participanții la cea de-a treia ediție a Bayer Media Fair, eveniment care s-a vrut din start să fie o formă de dialog transparent despre călătoria alimentelor de la sămânță până în farfurie, a fost cea potrivit căreia soluțiile oferite de agricultura digitală vor aduce un beneficiu economic de până la 330 de miliarde de dolari până în 2025, ajutând fermierii să ia decizii mai inteligente, producând mai mult cu mai puține resurse.

O altă idee care s-a desprins din discuții a fost aceea că întregul proces de dezvoltare a unui produs de protecție a plantelor durează în jur de 11,3 ani și costă peste 280 de milioane de euro. Tot în aceeași notă, participanții la eveniment au înțeles că obiectivul pentru anul 2020 este reducerea limitei maxime a reziduurilor (LMR) admise la 0,01mg / kg (echivalentul a 4 cuburi de zahăr într-o piscină olimpică). LMR include un factor de siguranță de 100 pentru a proteja toți consumatorii.

„Peste 97% din cele 67.000 de controale efectuate în UE prezintă reziduuri sub limită, acest lucru fiind o dovadă clară că hrana nu a fost niciodată la fel de sigură ca acum”, precizează organizatorii.

Nu în ultimul rând, cei prezenți la Bayer Media Fair au aflat că de peste 40 de ani, fermierii, grădinarii și alți utilizatori au considerat glifosatul un instrument vital pentru agricultură, fiind utilizat în siguranță pentru a controla o gamă largă de buruieni.

„Un număr de peste 800 de studii și recenzii științifice, Agenţia de Protecţie a Mediului din SUA, Institutul Național al Cancerului din America de Nord, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, Autoritatea Europeană pentru Produse Chimice și alte organisme de reglementare din întreaga lume au stabilit că substanţa activă glifosat este sigură pentru utilizare conform instrucțiunilor menţionate pe etichetă”, au spus organizatorii.

Glyphosate Task Force, entitate formată din 23 de companii la nivelul Uniunii Europene, a depus peste 3.350 de studii pentru reînnoirea aprobării din 2017 a substanței active glifosat.

Mâncare pentru 10 miliarde de oameni

Chiar dacă nu reprezintă o viziune nouă, despre această abordare discutându-se deja de anul trecut, Pascal Cassecuelle, directorul Bayer România şi şeful diviziei Crop Science pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova, a reiterat ideea potrivit căreia „făuritorii de hrană”, așa cum îi alintă ministrul Agriculturii, Petre Daea, pe fermieri, vor fi nevoiți să răspundă provocării de a hrăni 10 miliarde de oameni în următorii 32 de ani.

„Agricultura trebuie să răspundă unei provocări uriaşe – aceea de a hrăni 10 miliarde de oameni până în 2050. Poate părea un termen îndepărtat, dar ne aflăm la doar 32 de recolte distanţă”, a mărturisit oficialul Bayer. „Pentru a o depăși, trebuie să găsim răspunsul la două întrebări ─ cum putem produce mai mult într-un timp mai scurt, ținând cont de schimbările climatice, și cum putem face societatea să susțină și să înțeleagă această evoluție absolut necesară a agriculturii. Singurul mod în care putem avansa este fiind transparenți și purtând un dialog permanent cu fermierii și consumatorii”.

În data de 21 noiembrie 2018, Bayer România a organizat cea de-a III-a ediţie a evenimentului Media Fair – un concept interactiv, menit să abordeze transparent cele mai importante subiecte de pe agenda agriculturii moderne, cum sunt viața unei semințe de la producere la recoltare, ce înseamnă siguranța alimentară, ce mituri înconjoară cea mai studiată și controversată substanță folosită în protecția plantelor, cât de importantă este agricultura digitală şi cum putem asigura alimente suficiente şi de înaltă calitate, pentru o populaţie globală aflată în continuă creştere.

În formatul deja consacrat, de sesiuni tip speed meeting, de câte 20 de minute, participanţii au putut discuta, pe rând, cu cei cinci experţi Bayer, pe teme de interes: „Viața unei semințe” − Eugen Diaconu, DEKALB Field Operations Country Lead, „Siguranța alimentară” − Florin Marian, Product Development Manager, „Mituri despre glifosat” – Bogdan Soare, Sales Manager Roundup pentru România, Bulgaria şi Moldova, „Agricultura digitală” − Octavian Chihaia, Climate Activation Lead pentru Europa, respectiv „Provocare: hrană pentru 10 miliarde de oameni până în 2050” – Pascal Cassecuelle, Country Group Head Bayer Crop Science România.

Nu mai puțin de 20 de litri de motorină și 4-5 litri de erbicid (altul decât glifosatul) ar fi necesare pentru a înlocui doi litri de astfel de produs, a precizat Alexandru Gheorghe, proprietarul exploatației agricole vegetale ialomițene Somalex, beneficiile sale pentru culturile agricole fiind recunoscute și de Elena Tatomir, director general, Direcția Generală Politici Agricole din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Uniunea Europeană ne impune din când în când restricții care pot avea consecințe deloc favorabile pentru producția pe care o realizăm. Și mă refer aici la interdicția de a utiliza glifosat, care nu este iminentă pentru anul acesta, dar se discută ca în următorii 4-5 ani să nu mai putem utiliza glifosatul în activitatea noastră. Glifosatul, pentru cine nu știe, este un erbicid cu acțiune totală și care în foarte multe situații rezolvă problemele sănătății culturilor noastre. Există presupuneri nedovedite că efectele sale asupra sănătății omului ar fi negative. Renunțând la utilizarea glifosatului, ca o consecință, am consumat mai mult carburant. Practic, renunțând la doi litri de glifosat pentru un hectar, putem consuma 20 de litri de motorină pentru a-i înlocui efectul și alți 4-5 litri de alt erbicid al cărui efect însumat poate fi de două sau de trei ori mai mare decât al glifosatului”, a afirmat șeful Somalex, exploatație care se întinde pe o suprafață de 3.400 ha, în cadrul Romanian Food&Agribusiness Conference.

Punctul de vedere al fermierului a fost susținut în cadrul evenimentului și de Elena Tatomir, reprezentantul MADR, care a recunoscut că instituția din care face parte a înștiințat oficialitățile de la Bruxelles că nu ar fi deloc benefică pentru agricultura românească interzicerea acestui erbicid.

„Pentru glifosat, noi am făcut un punct de vedere la Comisia Europeană, tocmai pentru a nu-l scoate din produsele care se utilizează în agricultură, acest erbicid, care este benefic pentru culturile noastre, din cauza gradului ridicat de îmburuienare. O scoatere a lui din gama celor utilizate ar fi destul de dăunătoare pentru agricultura românească”, a menționat la rândul său directorul MADR.

La data de 9 noiembrie 2017, ScoPAFF a discutat despre propunerea de menținere pe piață a glifosatului pentru o perioadă de cinci ani. În data de 27 și 28 noiembrie a.c., ca urmare a nereușitei de acum câteva zile, se va relua votul prin reunirea unui comitet de apel.

„Dezamăgitor că încă nu există o decizie clară. Dacă statele membre ar urma știința, glifosatul ar fi fost aprobat pe 15 ani, deja de anul trecut. Instituțiile trebuie să construiască încredere în știință și alimente sigure pe care le avem în Europa, să nu le distrugem. În cazul în care politica câștigă, știința pierde”, potrivit vocilor autorizate din ECPA.

Agricultura țării noastre ar putea pierde 1,9 miliarde de euro, iar cele mai expuse riscului de a dispărea ar putea fi locurile de muncă din producția de grâu, porumb, rapiță și struguri, asta, dacă autoritățile europene ar decide să retragă din uz 75 de substanțe active dintr-un număr și mai mare de produse de protecție a plantelor, spun organizatorii evenimentului „O perspectivă echilibrată asupra rolului și impactului pesticidelor în agricultură”, parte din campania #CuSauFără #pesticide, desfășurată de AIPROM în 2017.

Potrivit rezultatelor preliminare ale studiului „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanțe active asupra agriculturii României” (Cumulative Impact Assesement of plant protection products on Romanian Agriculture), în cazul în care legislația bazată pe hazard la nivel european ar putea genera pierderea a 75 din 400 de substanțe importante pentru fermierii din UE, costurile de producție pentru fermierii români ar urma să crească, în medie, cu 88 la sută, s-ar putea confrunta cu pierderea a 21 la sută din recoltă și a nu mai puțin de 1,9 miliarde de euro.

„Fără cele aproximativ 75 de substanțe active din produsele de protecție a plantelor, costurile de producție/tonă ar crește cu: 80% la grâu, 131% la struguri, 45% la tomate, 153% la mere, 47% la rapiță, 36% la cartofi și 121% la porumb. Studiul mai arată că, la fiecare tonă/hectar, producția ar scădea cu 33% la grâu, 50% la porumb, 50% la rapiță, 20% la cartofi, 40% la struguri, 55% la tomate și 17% la mere. Instabilitatea locurilor de muncă ale celor angajați în producerea de grâu, porumb, rapiță și struguri constituie un alt impact major, în cazul în care cele aproximativ 75 de substanțe active ar fi interzise”, menționează cei de la AIPROM.

Numai în cazul glifosatului, o interzicere a utilizării acestuia ar putea aduce României pierderi de peste 186,3 milioane de euro, din care 89 la sută ar fi pierderi directe ale fermierilor. Și asta, în condițiile în care 27 la sută din totalul suprafețelor cultivate în România sunt tratate cu glifosat, la nivel național fiind utilizate anual 4,4 milioane de litri.

La nivel european, fără neonicotinoide, blocul comunitar s-ar putea transforma rapid în importator masiv pentru produse cum sunt porumbul, cartofii și uleiul de rapiță. Neonicotinoidele contribuie la creșterea producției în UE cu 21-31 de milioane de tone, care se transpun în venituri de 3-4 miliarde de euro anual.

Nicolescu, ASAS: Înainte, prăfuiam culturile cu 100 kg de substanță. Acum am ajuns la grame și zeci de grame, tratament la sămânță

Față de cifrele prezentate de AIPROM, vicepreședintele ASAS, Mihai Nicolescu, a menționat că țara noastră a trecut de etapa în care protecția culturilor era efectuată cu aero-tratamente, acele substanțele dure cu perioade de înjumătățire la doi ani și chiar mai mult.

„Tratam culturile cu 100 kg în trei reprize, le prăfuiam, mai bine zis, și se simțeau aceste tratamente de la distanțe mari. Astăzi, știința, în general, a făcut salturi extraordinare. Am ajuns la grame, zeci de grame tratament la sămânță, tratament care este deosebit de favorabil pentru protecția mediului, pentru protecția culturilor și, într-adevăr, acel lucru îl apreciem ca efort general realizat de foarte multe firme cu preocupări în domeniul respectiv, și, într-adevăr, cu rezultate în agricultura României”, a menționat oficialul ASAS.

„Pentru România, neonicotinoidele au un rol extraordinar de important. La sute, mii de exemplare pe metru pătrat, de multe ori asistăm la distrugerea culturilor de porumb, de floarea-soarelui și nu numai. De fapt, rățișoara (Tanymecus dilaticollis) a devenit polifag și, de multe ori, conduce la distrugerea totală a culturii. Pentru anumite zone din Europa, acest lucru nu este un pericol notoriu. Din acest punct de vedere, până când nu vom avea o alternativă la folosirea acestor substanțe care nici nu sunt incriminate în totalitate de toate forțele științifice ale Europei, cred că este bine să asigurăm acest echilibru în gândire și în practica de zi cu zi, de așa manieră încât să ne întrebăm: dacă nu folosim aceste substanțe, fără alternativă, com reuși să asigurăm securitatea și siguranța alimentară a zonelor Europei?”, a mărturisit Nicolescu.

Răul cel mai mic

Mult mai tranșant în declarații a fost profesorul Mihai Berca, președinte onorific SNPPR. În opinia sa, în acest moment nu există soluții de mijloc pentru a face față cererii crescânde de hrană la nivel global. El consideră că ar trebui să luăm în calcul „răul” cel mai mic, în condițiile în care nu mai puțin de 450 de molecule de micotoxine reprezintă un pericol real la adresa sănătății animale și umane.

„Sunt de-a dreptul șocat de modul în care Uniunea Europeană (UE) reacționează față de propria ei agricultură. (...) Noi, societatea științifică, societatea civilă, ar trebui să avem un cuvânt de spus în fața acestor politicieni care nu știu pe cine reprezintă ei, acolo. Europa, așa cum arată Parlamentul ei în momentul de față, nu-mi place. (...) N-ai soluții. Ori mori de foame, ori mori de așa-zisele reziduuri de pesticide. Între ele nu ai altă alegere în momentul de față. Și cred că nimeni n-o să vrea să moară de foame cu hrana la nas, chiar dacă, să spunem, ar avea reziduuri care nu s-au demonstrat a fi mai periculoase decât produsele biologice dăunătoare – micotoxinele. Avem 450 de molecule de micotoxine care ne atacă în momentul în care nu avem tratamentele făcute sau o poziție de protecție împotriva bolilor, dăunătorilor și buruienilor”, a precizat Berca.

În același ton, și-a prezentat punctul de vedere vicepreședintele LAPAR, Nicolae Sitaru. Vestit cultivator de porumb, el trage un semnal de alarmă și precizează că în cazul absenței neonicotinoidelor, în sudul României nu s-ar mai produce porumb și floarea-soarelui.

„Cred că și cei care ne conduc de la Uniunea Europeană trebuie să înțeleagă că noi, ca uniune de state, suntem diferiți. Trăim în zone diferite și măsurile trebuie luate un pic diferit. Dacă în nordul Europei sau în nordul țării nu este nevoie de tratament pentru rățișoara porumbului, în sudul țării nu s-ar mai produce porumb și floarea-soarelui dacă nu s-ar mai folosi neonicotinoide. Ar trebui folosită măsură punctuală pentru o anumită zonă, astfel încât să putem co-exista. Nu putem trăi aici, în Bărăgan, cu măsurile luate la Bruxelles, fără ca acolo să se cunoască realitatea”, a afirmat Sitaru.

El a adăugat, totodată, că glifosatul nu va fi scos de pe piață, motivând că, în condițiile în care ar fi fost dăunător, acesta ar fi fost interzis demult.

„Cinci ani înseamnă că specialiștii se mai pot gândi la el. (...) Dacă pesticidele nu sunt bune, le-ai scoate imediat. Nu trebuie să mai ai perioadă de tranziție. Dacă au fost bune 30 de ani, nu mai sunt bune mâine? Nu trebuie să avem cu ce înlocui produsele respective?”, a punctat fermierul.

Într-o notă diferită, reprezentantul crescătorilor de albine, Răzvan Coman, a precizat că derogările pentru utilizarea neonicotinoidelor nu respectă zonarea în România, fiind lăsat astfel loc pentru abuz.

„Se dă o derogare, se aplică la sămânță, dar noi avem o derogare pentru partea de sud-est a țării. De ce se aplică tratamente la sămânță în Baia Mare? În Maramureș? Și nu pentru suprafețe mari, ci pur și simplu 0,5 ha. Este o chestie generalizată. Înainte să vedem dacă infestarea există, noi facem tratamentul, intoxicăm solul respectiv”, a tras un semnal de alarmă reprezentantul ACA.

Doar cinci ani?

La data de 25 octombrie 2017, votul UE de reînnoire a autorizării glifosatului timp de 10 ani eșua. Acest lucru i-a determinat pe cei de la Comisia Europeană să negocieze o perioadă mai scurtă de reînnoire cu țările UE. Voturile exprimate nu permit obtinerea pragului necesar pentru a ajunge la o majoritate calificată: 16 țări (Bulgaria, Danemarca, Republica Cehă, Estonia, Irlanda, Spania, Cipru, Letonia, România, Slovacia, Finlanda și Regatul Unit) au votat în favoarea reînnoirii, Germania și Portugalia s-au abținut, în timp ce Belgia, Grecia, Croația, Franța, Italia, Luxemburg, Malta, Austria, Slovenia și Suedia au votat împotriva reînnoirii.

Ulterior, CE a propus în cadrul unei conferințe de presă reînnoirea licenței de glifosat timp de încă cinci ani, fiind optimistă cu privire la aceasta reînnoire. E nevoie de un motiv concret pentru a nu se decide reautorizarea, mai ales că o măsură contrară ar presupune existența unor îndoieli asupra științei privind siguranța glifosatului și ar putea submina Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară și Agenția Europeană pentru Produse Chimice, care au considerat erbicidul ca fiind sigur.