Vremea excesiv de caldă din a doua parte a verii şi din toamnă, coroborată şi cu lipsa precipitaţiilor, a avut un cuvânt greu de spus asupra desfăşurarii campaniei de pregătire a solului pentru culturile semănate în această toamnă, dar şi pentru arăturile de toamnă. Exceptând zonele din vestul şi nord-vestul ţării, unde se poate spune că regimul pluviometric s-a menţinut în limite apropiate de normal, sudul şi mai ales sud-estul ţării s-a caracterizat printr-un deficit semnificativ de precipitaţii, comparativ cu necesarul de precipitaţii normal pentru această perioadă.
În situaţia în care temperaturile au fost peste media normală, pentru moment a fost accentuat procesul de pierdere a apei din sol, mai ales pe terenurile cultivate în anul anterior cu cereale păioase şi rapiţă, aceasta şi datorită neefectuării lucrărilor mecanice menite a conserva apa din sol şi anume lucrările de dezmiriştit. În aceste condiţii, majoritatea fermierilor au întarziat efectuarea lucrărilor de bază ale solului, datorită faptului că au aşteptat precipitaţiile care ar fi putut îmbunătăţi semnificativ calitatea lucrărilor de pregătire a solului pentru culturile de toamnă şi în special pentru rapiţă. Acest lucru a condus la efectuarea lucrărilor târziu şi de proastă calitate, cu consumuri mari de combustibil, în final generând premize nu prea bune pentru culturile de toamnă.
Prin urmare, pentru culturile de rapiţă de toamnă, momentul semănatului, calitatea patului germinativ, corelate cu lipsa apei din sol, au condus la răsărirea foarte târzie a culturilor de rapiţă, sau în cazurile cele mai grave, la nerăsărirea ei sau la o răsărire foarte neuniformă. Având în vedere cele prezentate, majoritatea lanurilor de rapiţă sunt fie întârziate în vegetaţie, fie cu grad ridicat de neuniformitate, ceea ce face ca fermierii să se gândească la întoarcerea culturilor în primăvară.
În ce priveşte cultura grâului, situaţia la acest moment este oarecum similară, având în vedere că s-au întâlnit aceleaşi condiţii ca la rapiţă şi culturile sunt de asemenea întârziate. Având în vedere că grâul poate avea şanse mai mari de a trece peste iarnă, datorate în special caracteristicilor de specie şi anume a capacităţii de înfrăţire şi practic de recuperare parţială a pierderilor de densitate suferite peste iarnă, fermierii trebuie să gestioneze această situaţie prin aplicarea de măsuri menite să protejeze şi să crească toleranţa la ger a culturilor întârziate de grâu.
Nutrion Radix, îngrăşământ biostimulator foliar pentru rapiţă şi grâu
În toamnă, pentru culturile întârziate una din măsurile recomandate este aceea de a folosi produse care să stimuleze dezvoltarea cu precădere a sistemului radicular al plantelor. Un produs formulat special în scopul creşterii şi dezvoltării sistemului radicular este NUTRION RADIX, îngrăşământ complex special formulat pentru a stimula dezvoltarea rădăcinii.
Compania Procera Agrochemicals România, comercializează pe piaţa din România îngrăşământul complex biostimulator NUTRION RADIX, special formulat pentru rapiţă şi grâu.
NUTRION RADIX este un îngrăşământ şi biostimulator foliar, din grupa produselor moderne complexe. Datorită efectului deosebit asupra creşterii şi dezvoltării sistemului radicular, a fost special formulat pentru culturile semănate toamna cu risc de înrădăcinare superficială.
Produsul este formulat în principal pe bază de extract concentrat de alge marine, acizi humici şi substanţe cu efect stimulator. Are un conţinut remarcabil de substanţe regulatoare de creştere naturale cum ar fi: citokinine, gibereline, acizi alginici, humici şi fulvici, auxine, 50-60 microelemente, 20 aminoacizi, substanţe antibiotice etc. Produsul NUTRION RADIX are o formulare deosebită, urmărind obţinerea unor efecte sinergice ale compuşilor săi asupra producţiei şi calităţii acesteia, asupra creşterii vitalităţii şi imunităţii plantelor.
Aplicarea şi efectele produsului Nutrion Radix
Aplicarea produsului NUTRION RADIX determină:
Intensificarea dezvoltării sistemului radicular al plantelor. NUTRION RADIX creşte de 2-3 ori masa de rădăcini, vigoarea acestora şi implicit volumul de sol explorat;
Creşterea rezistenţei la ger. Aplicarea NUTRION RADIX, prin prezenţa betainelor, pe lângă o mai bună înrădăcinare a plantelor, aduce un aport de zaharuri organice în celulele plantelor, micşorând considerabil riscul de îngheţ al acestora, transferând practic toate proprietăţile caracteristice ale algelor;
Creşterea rezistenţei la secetă. Sistemul radicular fortificat prin aplicarea NUTRION RADIX, a polizaharidelor naturale polimerizate, asigură o mai bună aprovizionare cu apă a plantelor;
Intensificarea formării membranelor celulare precum şi a multiplicării acestora. NUTRION RADIX, prin substanţele biostimulatoare pe care le conţine, asigură o creştere viguroasă a plantelor, o acumulare şi fixare mai bună a calciului şi proteinelor în peretele celular;
O mai bună termostabilitate a membranelor celulare. Structura bine definită a membranelor şi pereţilor celulari determinată de aplicarea NUTRION RADIX, asigură o rezistenţă şi o flexibilitate sporită a acestora la variaţiile de temperatură;
Accelerarea fotosintezei. NUTRION RADIX, prin extractul de alge pe care îl conţine, acţionează ca un catalizator în folosirea eficientă a energiei solare;
Creşterea concentraţiei de antioxidanţi (polifenoli), dar şi de clorofilă din frunze. Aplicarea NUTRION RADIX determină stimularea creşterii naturale a plantelor;
O mai bună pornire în vegetaţie, extrem de benefică în competiţia cu buruienile, este datorată influenţei NUTRION RADIX atât asupra creşterii şi dezvoltării sistemului radicular, cât şi a părţii aeriene;
Întârzierea proceselor de îmbătrânire a plantelor;
Efecte deosebite în cazul culturilor de rădăcinoase şi bulboase pe soluri nisipoase, mai puţin fertile;
Creşterea capacităţii plantelor de a utiliza la maximum rezervele solului. Diversele componente ale NUTRION RADIX, printre care şi acizii fulvici, stimulează permeabilitatea celulară şi în consecinţă capacitatea acestora de a absorbi o cantitate mai mare de apă şi elemente nutritive.
Aplicarea produsului NUTRION RADIX, respectând particularităţile pe care le generează culturile de toamnă, poate face diferenţa între profitabil şi neprofitabil. Doza de 1,5 l/ha aplicată în stadiul de 4 frunze la rapiţă şi 2-3 frunze la grâu când gradul de acoperire al solului cu plante este de peste 40%, poate determina creşterea toleranţei la ger până la nivelul unei culturi semănate şi răsărite în perioada optimă.
ING. MIHAI RADU, DIRECTOR TEHNIC PROCERA AGROCHEMICALS
